Știri
Știri din categoria Externe
SUA își îngheață participarea la un mecanism comun de apărare cu Canada, o decizie care adaugă presiune politică și operațională asupra relației bilaterale chiar înaintea renegocierii acordului comercial regional USMCA, potrivit Al Jazeera.
Washingtonul a anunțat că nu va mai lua parte, cel puțin temporar, la Permanent Joint Board on Defense, un organism de coordonare pentru apărarea continentală care datează din Al Doilea Război Mondial. Subsecretarul american al Apărării, Elbridge Colby, a scris pe rețelele sociale că Departamentul Apărării își oprește implicarea pentru a „reevalua” beneficiile forumului.
Consiliul comun a funcționat ca platformă de dialog pentru securitatea regională, iar suspendarea participării SUA semnalează o deteriorare suplimentară a cooperării instituționale cu Canada. Relațiile s-au tensionat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru al doilea mandat, în 2025, pe fondul acuzațiilor repetate ale administrației americane că aliații nu își respectă obligațiile de apărare.
Colby a justificat decizia prin lipsa de „progrese credibile” ale Canadei în îndeplinirea angajamentelor de apărare și a cerut ca „retorica” să fie susținută de „responsabilități comune” în materie de securitate.
„O Canada puternică, care prioritizează puterea dură în locul retoricii, ne avantajează pe toți. Din păcate, Canada nu a făcut progrese credibile în angajamentele sale de apărare”, a scris Colby pe X.
În paralel, aproape toate statele membre NATO au convenit anul trecut, la summitul de la Haga, să crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB, cu excepția Spaniei, care a cerut să fie exclusă din acord, notează publicația. Canada, condusă de premierul Mark Carney, s-a numărat printre țările care au susținut majorarea.
Guvernul de la Ottawa a precizat că din acest prag de 5% din PIB:
Carney, premier din martie 2025, a susținut public reducerea dependenței Canadei de SUA atât militar, cât și economic, iar într-un discurs din acest an a descris o viziune în care „puterile mijlocii” cooperează pentru a evita actuala „eră a rivalității între marile puteri”.
Dincolo de apărare, legăturile SUA–Canada s-au erodat și pe fond comercial. Trump a acuzat Canada de politici comerciale incorecte și de lipsa unor măsuri eficiente împotriva traficului ilegal de persoane și droguri la frontieră, acuzații a căror legitimitate a fost contestată de critici, potrivit Al Jazeera. Președintele american a promovat și un regim agresiv de tarife pentru importurile transfrontaliere și a reluat ideea că Canada ar putea evita penalitățile dacă ar renunța la suveranitate și ar deveni „al 51-lea stat” al SUA.
Un congresman republican, Don Bacon, a criticat public decizia de retragere din forumul de apărare, avertizând asupra costurilor economice și militare ale escaladării retorice.
„Sunt necesare minți mai calme și mai înțelepte pentru a păstra o alianță strânsă cu vecinul nostru”, a scris Don Bacon într-o postare pe rețelele sociale.
SUA, Canada și Mexic urmează să negocieze mai târziu în acest an o versiune actualizată a acordului de liber schimb regional USMCA, iar suspendarea unui mecanism istoric de coordonare în apărare riscă să complice climatul politic în care vor avea loc discuțiile.
Recomandate
SUA condiționează discuțiile cu Iranul de garanții publice pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz , un coridor critic pentru transportul maritim, potrivit Mediafax . Washingtonul cere Teheranului să declare explicit că strâmtoarea rămâne deschisă și că navele care o tranzitează nu vor fi atacate, pe fondul reluării incidentelor din această săptămână. Oficiali americani de rang înalt, care au vorbit sub condiția anonimatului, au spus că revenirea atacurilor ar fi legată de acțiunile unei facțiuni de radicali iranieni care ar încerca să saboteze armistițiul dintre Teheran și Washington, potrivit AP, citată de publicație. În evaluarea lor, luptele interne pentru putere din Iran complică atât obținerea, cât și menținerea unui acord. În acest context, președintele american Donald Trump a transmis vineri, pe rețelele de socializare, că acordul interimar de încetare a focului este „TERMINAT!”, dar a adăugat că SUA vor continua discuțiile pentru încetarea definitivă a războiului. Presiune de timp și opțiuni „largi” dacă negocierile eșuează Aceiași oficiali au afirmat că Trump le acordă negociatorilor americani un timp limitat pentru a ajunge la un acord cu Iranul. Totodată, au indicat că președintele ar avea „o gamă largă de opțiuni” în cazul în care discuțiile nu duc la un rezultat. Oficialii americani au mai spus că în Iran are loc „în timp real” o luptă pentru putere, după ce atacurile americane și israeliene de la începutul războiului l-ar fi ucis pe liderul iranian, ayatollahul Ali Khamenei, conform relatării citate de Mediafax. [...]
Rusia a suspendat transportul maritim în Marea Azov , după o serie de atacuri cu drone ucrainene care au vizat zeci de nave într-un interval de câteva zile, potrivit Mediafax . Miza imediată este operațională și economică: blocarea unui coridor folosit de Moscova pentru exporturi, inclusiv produse petroliere. În mai puțin de o săptămână, 90 de nave ar fi fost vizate de drone ucrainene, potrivit The Guardian, citat de publicație. Șeful forțelor de drone ale Ucrainei, Robert Brovdi , a spus că unitățile sale au atacat peste noapte 10 petroliere și patru feriboturi, precum și o rafinărie de petrol din orașul Syzran. El a mai menționat atacuri asupra unor substații electrice din Crimeea ocupată. „Umilința tehnologică a imperiului [rus] continuă. Acesta va cădea din cauza Crimeei.” Brovdi a susținut, totodată, că „flota din umbră” a Moscovei – folosită pentru transportul de produse petroliere sancționate – „se micșorează considerabil” și că nu mai poate folosi strâmtoarea Kerci , care leagă Marea Azov de Marea Neagră. De ce contează: un coridor de export devine nefuncțional Marea Azov este prezentată ca o cale navigabilă vitală, cu importanță economică și militară pentru Rusia, utilizată pentru transportul de petrol, cereale și alte produse (inclusiv oțel) către piețele internaționale. Separat, Rusia a suspendat vineri transportul maritim prin canalul Don-Azov, potrivit Reuters, citat de Mediafax. Canalul face legătura cu o rețea fluvială rusească și cu Marea Caspică, iar în material se arată că ruta de export prin Kerci și strâmtoarea Bosfor din Turcia este „practic închisă”. Efecte invocate: inclusiv asupra transporturilor militare și a cerealelor Fostul ministru al apărării al Ucrainei, Andriy Zagorodnyuk, a declarat că Kremlinul a pierdut controlul asupra unui coridor maritim „critic”. El a afirmat că blocada a afectat atât nave militare, cât și nave care transportau cereale „furate din sudul ocupat al Ucrainei”, care ar fi trecut prin porturile Berdiansk și Mariupol. „Marea Caspică nu are nicio legătură cu oceanele lumii. S-a transformat într-un lac. Toate produsele sale – agricole, îngrășăminte, orice – trec prin acest canal și râu.” [...]
Un nou scandal diplomatic la Chișinău riscă să complice dialogul despre identitate și unire , după declarațiile ambasadorului Germaniei, Hubert Knirsch , care a pus sub semnul întrebării ideea că Republica Moldova și România „au aceeași limbă” și „aceeași religie”, potrivit Antena 3 . Declarațiile au fost făcute într-un interviu din 7 iulie, în emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV , în contextul unei discuții despre o eventuală unificare a României cu Republica Moldova. Ce a spus ambasadorul Germaniei și de ce a stârnit reacții În interviu, Hubert Knirsch a afirmat că o eventuală unire poate fi decisă doar de cele două state suverane, respectiv de populațiile lor. „Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei şi al României, sunt două state suverane, dacă îşi doresc să se unească, asta o vor face şi nimeni nu poate comenta aceasta.” Momentul care a generat acuzațiile din presa moldoveană a venit după ce moderatorul a invocat ideea unei identități comune (limbă, cultură, tradiții, religie). Knirsch a replicat că ar „pune sub semnul întrebării” afirmația privind aceeași limbă și aceeași religie, argumentând că în societate există și oameni care văd lucrurile diferit și că, în statele europene moderne, există diversitate etnică ce trebuie respectată. Contextul invocat de presa din Republica Moldova Materialul citat de Antena 3 menționează și informații atribuite publicației www.cotidianul.md , potrivit cărora Hubert Knirsch a avut două perioade de activitate diplomatică la Moscova: 2014–2018: șef al Departamentului Politic al Ambasadei Germaniei la Moscova; 2022–2025: funcție de coordonare politică în cadrul ambasadei din capitala Rusiei. Tot potrivit aceleiași surse, înainte de numirea ca ambasador la Chișinău (în septembrie 2025), Knirsch a fost ambasador al Germaniei în Georgia (2018–2022), unde ar fi fost acuzat în repetate rânduri de opoziția georgiană pro-europeană că a susținut interesele Rusiei și ale puterii pro-ruse de la Tbilisi. Ce urmează Antena 3 relatează acuzațiile apărute în presa din Republica Moldova, însă articolul nu indică, la acest moment, o reacție oficială a ambasadei Germaniei sau a autorităților de la Chișinău. În lipsa unor poziții instituționale, rămâne de văzut dacă episodul va produce consecințe diplomatice sau va rămâne la nivelul unei controverse publice generate de interpretarea declarațiilor. [...]
Comisia Europeană repoziționează zootehnia ca infrastructură critică , o schimbare de reglementare și de priorități care poate influența direct finanțarea, condiționalitățile de mediu și modul în care UE tratează un sector cu milioane de locuri de muncă, potrivit Antena 3 . Strategia oficială pentru sectorul zootehnic, prezentată la Strasbourg, folosește explicit limbaj de securitate: turmele ar susține „autonomia strategică”, producția de alimente ar însemna „pregătire”, iar pășunatul ar limita abandonul terenurilor, în special în estul Uniunii. În acest cadru, un sector responsabil pentru aproximativ două treimi din emisiile provenite din agricultura UE și care ocupă o treime din suprafața Uniunii nu mai este descris ca o problemă de gestionat, ci ca un activ de apărat. „Creșterea animalelor nu ține doar de agricultură. Ține de competitivitate, de securitatea alimentară (...) și de viitorul Europei.” De ce contează: de la obligații climatice la „securitate” și stimulente Schimbarea vine după ani în care, în dezbaterea publică europeană, reducerea efectivelor a fost discutată ca instrument pentru atingerea țintelor de mediu. Materialul amintește că, în Țările de Jos, decizii ale instanțelor pe poluarea cu azot au împins guvernul să ia în calcul cumpărarea fermelor, iar planurile inițiale vizau reducerea efectivelor cu până la o treime. În Irlanda, un document guvernamental ajuns în presă analiza sacrificarea a 200.000 de vaci pentru obiective climatice. În paralel, protestele fermierilor care au blocat capitale europene în 2024 și 2025 au slăbit susținerea politică pentru o parte din agenda agricolă a Pactului verde european, iar Comisia ar fi promis să înlocuiască obligațiile cu stimulente. Noua strategie aplică această direcție tocmai în sectorul considerat cel mai controversat: nu mai pune întrebarea dacă UE are „prea multe” animale, ci avertizează că „prea puține” pot deveni o amenințare. Miza economică: locuri de muncă, valoare adăugată și comerț Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen , a descris zootehnia drept „în continuare o poveste de succes”, susținând: șapte milioane de locuri de muncă; 400 de miliarde de euro anual; un excedent comercial de 37 de miliarde de euro. În același timp, Hansen a spus că „povestea” este „în pericol”, pe fondul scăderii efectivelor, iar terenurile agricole abandonate – „în special la granița de est” – ar reprezenta o vulnerabilitate de securitate. Metanul: accent pe măsurare, nu pe ținte de reducere Un punct sensibil este metanul, descris ca reprezentând cea mai mare parte a emisiilor agricole provenite din zootehnie. Strategia nu propune o țintă de reducere, ci un sistem de măsurare: emisiile ar urma să fie calculate la nivelul fiecărei ferme, suficient de detaliat încât fermierii să poată fi recompensați dacă folosesc aditivi furajeri sau cresc bovine cu emisii mai mici. Documentul invocă și natura „biogenică” a metanului provenit de la animale (adică parte dintr-un ciclu natural al carbonului), idee susținută de reprezentanți ai industriei. Oficialii Comisiei, potrivit articolului, insistă că este vorba despre o măsurare mai precisă, nu despre „artificii contabile”. Organizațiile de mediu contestă însă această direcție. Peste 30 de organizații, inclusiv Greenpeace și Biroul European de Mediu, i-au trimis o scrisoare lui Hansen criticând metodele care „minimalizează” impactul zootehniei și invocând opinii științifice potrivit cărora metanul încălzește planeta la fel, indiferent de sursă. Investiții și condiționalități: 18 miliarde de euro invocate ca necesar Strategia pornește de la premisa că declinul sectorului poate fi oprit, iar impactul asupra mediului redus, prin stimulente și soluții tehnologice. Potrivit documentului citat, sectorul ar avea nevoie de investiții de 18 miliarde de euro, bani pe care nu îi poate strânge singur, iar noi obligații ar putea împinge spre colaps o industrie deja afectată de marje mici și îmbătrânirea forței de muncă. În același timp, strategia evită întrebarea dacă UE poate reduce emisiile din agricultură fără diminuarea numărului de animale. Articolul notează că propriii consilieri științifici ai Comisiei ar spune că nu, iar Consiliul științific consultativ european privind schimbările climatice a recomandat, în martie, inclusiv reducerea efectivelor, orientarea alimentației către produse vegetale, taxarea emisiilor agricole și eliminarea subvențiilor pentru formele de producție cele mai poluante — măsuri care nu apar în strategie. Pentru influențarea alimentației, Comisia ar miza pe achiziții publice, mese în școli și campanii de promovare pentru consumul de carne și lactate europene, nu pe reducerea consumului. „Nu impunem diete. Promovăm libertatea de alegere.” [...]
Qatarul își rezervă „dreptul deplin de a răspunde” atacurilor Iranului, o poziționare care poate alimenta riscul de escaladare regională și, implicit, incertitudinea pentru fluxurile economice din Golf , potrivit Economica . Ministerul de Externe de la Doha a transmis că emiratul poate reacționa „în conformitate cu dispozițiile dreptului internațional ” și că va adopta „toate măsurile necesare” pentru protejarea suveranității, securității, integrității teritoriale și a cetățenilor. „Qatar îşi rezervă dreptul deplin de a răspunde, în conformitate cu dispoziţiile dreptului internaţional, şi de a adopta toate măsurile necesare pentru a-şi proteja suveranitatea, securitatea, integritatea teritorială şi cetăţenii.” Ce a declanșat reacția Doha Reacția vine după ce fragmente provenite de la proiectile iraniene doborâte au provocat cel puțin trei răniți pe teritoriul qatarez, în contextul unui val de atacuri care a afectat și alte state vecine în noaptea de sâmbătă spre duminică. Diplomația qatareză a calificat ofensiva Teheranului drept o „încălcare flagrantă” a suveranității regionale și a acuzat Iranul că este „pe deplin responsabil” pentru atacuri și pentru „repercusiunile și consecințele” acestora. De ce contează: risc de escaladare și presiune pe eforturile diplomatice Pentru Qatar, acțiunea militară asupra teritoriului său și al altor țări din regiune este o „escaladare periculoasă”, care îngreunează „eforturile de a reduce tensiunile” și „subminează inițiativele diplomatice” în Orientul Mijlociu . În lista statelor menționate apar Iordania, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Oman și Kuweit. Doha a reiterat și „solidaritatea deplină” cu națiunile vecine și sprijinul pentru „orice măsură legitimă” pe care acestea o vor adopta pentru a se apăra, cerând totodată încetarea imediată a ostilităților și o revenire „serioasă” la dialog. [...]
Traficul de tramadol ar fi devenit o nouă sursă de finanțare și control pentru mercenarii Wagner în Republica Centrafricană , potrivit Meduza , care citează o investigație The Wall Street Journal . Publicația descrie o rețea de contrabandă și distribuție a analgezicului opioid, folosită atât pentru venituri, cât și pentru consolidarea influenței asupra exploatărilor de aur. Tramadolul este un analgezic opioid sintetic utilizat în medicină pentru calmarea durerii, însă în doze mari poate avea efect stimulant, motiv pentru care este cunoscut, potrivit WSJ, drept „cocaina săracilor”. În Republica Centrafricană (RCA), la vânzarea ilegală ar circula comprimate cu doze de până la 200 mg, în condițiile în care doza medicală uzuală este de 50–100 mg. Lanțul de aprovizionare și cine controlează distribuția Conform WSJ, tramadolul ar fi produs în India, apoi ar ajunge în Republica Democrată Congo, de unde este transportat pe râul Ubangi în RCA. Acolo, mercenarii Wagner ar controla distribuția. Unul dintre principalii cumpărători ar fi minerii, care folosesc substanța pentru a putea lucra ore în șir în minele de aur — exploatări despre care WSJ afirmă că sunt, de asemenea, sub controlul Wagner. Miza economică: aurul și finanțarea operațiunilor WSJ susține că „imperiul” de trafic cu tramadol ar fi dat grupării „un nou impuls după o serie de eșecuri”. Dincolo de veniturile directe, comerțul cu opioide ar ajuta la menținerea controlului asupra extracției de aur. Pe segmentul aurului, experți citați de WSJ estimează că Wagner ar câștiga aproximativ 180 de milioane de dolari pe an (aprox. 810 milioane lei) din RCA. Context: prezența Wagner după 2023 În RCA s-ar afla aproximativ 500 de mercenari Wagner, potrivit WSJ, iar conducerea ar fi preluată de Pavel, fiul lui Evgheni Prigojin. După revolta din 2023 și moartea lui Prigojin, compania militară privată a fost oficial desființată, iar operațiunile din Africa și Orientul Mijlociu ar fi urmat să fie transferate către Ministerul Apărării al Rusiei. Totuși, „Serviciul rus al BBC” relata în vara lui 2024 că, în RCA, Wagner își continuă activitatea „în același format”. Meduza a publicat anterior un material pe această temă, disponibil aici . Efecte asupra securității: consumul și escaladarea violenței WSJ mai notează că substanța ar fi folosită și de combatanți pentru a reduce frica și a crește agresivitatea. Potrivit publicației, care citează date ale Universității Uppsala, creșterea consumului de tramadol în RCA ar fi coincis cu o majorare cu aproape 20% a numărului de morți în luptele pentru controlul unor zone din țară. [...]
