Știri
Știri din categoria Bursă
Diferența de randament dintre SUA și Europa a fost dată, în S1/2026, de ponderea tehnologiei și de așteptările privind dobânzile. Într-o sinteză publicată de Ziarul Financiar, primele șase luni din 2026 au adus creșteri consistente pe indicii americani, în timp ce bursele din vestul Europei au avansat mai moderat.
În Statele Unite, principalii indici au încheiat semestrul pe plus, de la 9% pentru S&P 500 la 20% pentru NASDAQ 100, indice dominat de marile companii tehnologice. Evoluția a fost susținută, între altele, de profitabilitatea companiilor: potrivit Reuters, rezultatele din primul trimestru au depășit estimările inițiale în circa 85% din cazuri, oferind sprijin pentru trimestrul al doilea.
Parcursul nu a fost liniar. În primăvară, tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au împins temporar cotațiile petrolului la maxime multianuale, ceea ce a alimentat temeri privind persistența inflației și a declanșat corecții de scurtă durată pe Wall Street.
Ulterior, detensionarea situației și revenirea țițeiului spre 70 de dolari (aprox. 322 lei) au readus stabilitatea, deși au rămas în atenție riscurile de securitate și incertitudinile privind tranzitul prin strâmtoarea Ormuz, notează Reuters.
Un alt factor de sprijin a venit din investițiile planificate pentru dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială, estimate la peste 700 de miliarde de dolari (aprox. 3.221 mld. lei) la nivelul marilor grupuri tehnologice. Aceste bugete au alimentat direct veniturile producătorilor de semiconductori și ale companiilor de echipamente hardware.
În același timp, investitorii au rămas prudenți, pe fondul evaluărilor ridicate din sectorul de creștere și al incertitudinilor privind politica monetară. Analiștii JP Morgan arată că Rezerva Federală se confruntă cu costuri ridicate de finanțare și cu o datorie publică în creștere, ceea ce ar limita flexibilitatea dobânzilor de referință, în contextul conducerii noului președinte, Kevin Warsh.
În vestul Europei, avansul a fost mai moderat, pe fondul unei ponderi mai mici a sectorului tehnologic în indicii regionali. Stoxx 600 a încheiat primul semestru cu un randament de 8,4%, FTSE 100 (Londra) a urcat cu 5,7% — evoluție limitată de preocupările legate de deficitul fiscal al Marii Britanii — iar CAC 40 (Franța) a crescut cu 3,1%.
Finalul semestrului a mutat atenția către forumul bancherilor centrali de la Sintra (Portugalia), unde oficialii Băncii Centrale Europene și ai Rezervei Federale au menținut o linie precaută, reconfirmând că traiectoria dobânzilor va depinde de datele macroeconomice și de evoluția inflației în a doua jumătate a anului, potrivit Bloomberg.
Recomandate
Bursa americană a atins noi maxime istorice , pe fondul unui val de rezultate peste așteptări în sectorul legat de inteligența artificială și al scăderii cotațiilor petrolului, potrivit The Guardian . S&P 500 a urcat cu 1,8% și a depășit precedentul record stabilit cu câteva luni în urmă. Dow Jones Industrial Average a crescut cu 907 puncte (+1,7%), atingând la rândul său un nou maxim, după recordul din ziua anterioară, iar Nasdaq Composite a avansat cu 2,6%. La finalul ședinței, S&P 500 a închis la 7.736,52 puncte, Dow la 54.085,88 puncte, iar Nasdaq la 26.584,99 puncte. Profiturile din „valul AI” împing indicii în sus Printre companiile care au tras piața în sus s-a aflat Palantir Technologies , care a urcat cu 29,5% după ce directorul general, Alex Karp, a spus că veniturile totale au sărit cu 93%, într-un trimestru pe care l-a descris drept „ieșit din comun”. Compania a raportat un profit peste așteptările analiștilor pentru trimestrul de primăvară și și-a majorat estimarea de venituri pentru întreg anul 2026. Caterpillar a câștigat 5,6% după ce a raportat, la rândul său, profit și venituri peste așteptări. Compania a depășit pentru prima dată pragul de 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei) în vânzări și venituri într-un trimestru, iar directorul general, Joe Creed, a indicat un ritm puternic al comenzilor și un portofoliu în creștere. În material se arată că producătorul beneficiază și de boom-ul AI, inclusiv prin comenzi mai mari pentru turbine folosite la alimentarea centrelor de date. Contextul mai larg rămâne unul de sezon de raportări solide: după rezultate puternice la Amazon și Microsoft, companiile din S&P 500 erau pe traiectoria unei creșteri de aproape 50% a câștigului pe acțiune pentru trimestrul de primăvară față de anul anterior, conform FactSet. În acest cadru, un manager de portofoliu citat, Phil Segner (Leuthold Group), a argumentat că, odată cu avansul profitabilității, acțiunile „nu mai par la fel de scumpe” ca înainte, în condițiile în care prețurile erau încă aproximativ la nivelurile de acum două luni. Petrolul mai ieftin și dobânzile în scădere susțin sentimentul Un alt sprijin pentru bursă a venit din scăderea cotațiilor petrolului. Brent, reperul internațional, a coborât cu 5,3% la 79,36 dolari pe baril (aprox. 365 lei), pe fondul unei schimbări de sentiment în piața petrolului, după o perioadă de volatilitate în iulie, legată de incertitudinile privind războiul cu Iran și ieșirea petrolierelor din Golf. În paralel, randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a scăzut la 4,62%, de la 4,70% în ziua precedentă și de la 4,75% la finalul săptămânii trecute. Publicația notează că randamentele mai ridicate cresc costurile de finanțare pentru populație și companii, inclusiv pentru investiții mari precum construirea de centre de date pentru AI, chiar dacă nivelul rămâne peste 3,97% (cât era înainte de războiul cu Iran). Cine a mai mișcat piața Acțiunile producătorilor de cipuri au avut, de asemenea, o contribuție importantă la creșterea indicilor: Nvidia: +2,6% Broadcom: +6,6% Micron Technology: +7,6% Pe partea negativă, Chipotle Mexican Grill a scăzut cu 9,7%, pe fondul temerilor că profiturile viitoare ar putea fi afectate după ce lanțul a retras ardeii jalapeño din unele restaurante în urma unui focar de salmonella; compania a spus că autoritățile sanitare din Minnesota nu mai au îngrijorări în derulare. Pentru investitori, combinația dintre profituri în accelerare în zona AI, petrol mai ieftin și o relaxare a randamentelor a creat un mix favorabil pentru activele de risc, însă evoluția rămâne dependentă de următoarele raportări financiare și de dinamica dobânzilor și a energiei. [...]
Apple a trecut pragul de 5 trilioane de dolari capitalizare , un nivel atins până acum doar de Nvidia , potrivit Meduza . Mișcarea evidențiază concentrarea tot mai mare a valorii bursiere în câteva nume dominante din tehnologie și ridică din nou ștacheta pentru „clubul” companiilor cu evaluări istorice. Acțiunile Apple au urcat marți, 28 iulie, cu 1,8%, până la aproape 343 de dolari (aprox. 1.560 lei) pe acțiune, ceea ce a împins capitalizarea peste 5 trilioane de dolari (aprox. 22.750 miliarde lei), notează Bloomberg în materialul citat de publicație. Ulterior, în timpul ședinței de tranzacționare, prețul acțiunilor a scăzut ușor, iar valoarea de piață a Apple a coborât din nou sub pragul de 5 trilioane de dolari. Chiar și așa, compania își păstrează poziția de lider în topul celor mai valoroase companii din lume. De ce contează pragul de 5 trilioane de dolari Apple devine a doua companie din istorie care atinge o astfel de capitalizare. Prima a fost Nvidia, producătorul de procesoare grafice, care se află acum pe locul al doilea ca valoare de piață. Context: cum a ajuns Nvidia la același nivel Nvidia a atins capitalizarea record în octombrie 2025. Atunci, creșterea acțiunilor a fost influențată de informații despre comenzi pentru livrări de cipuri pentru inteligență artificială în valoare de 500 de miliarde de dolari (aprox. 2.275 miliarde lei) și de planuri privind crearea a șapte supercomputere pentru autoritățile americane, potrivit aceleiași surse. Notă: în textul sursă apare și un titlu promoțional despre un posibil iPhone pliabil, fără detalii factuale suplimentare relevante pentru știrea de bursă. [...]
Peste 8.200 de joburi în privatul medical, dar cu 15% mai puține decât în 2025 – semn că piața începe să se tempereze, în timp ce presiunea pe personal rămâne ridicată din cauza ofertelor din străinătate, potrivit Ziarul Financiar , pe baza datelor eJobs . Angajatorii din sectorul privat de sănătate au scos în piață peste 8.200 de locuri de muncă de la începutul anului, pentru medici, asistenți și personal auxiliar administrativ, însă volumul este cu 15% mai mic decât în perioada similară din 2025. În clasamentul domeniilor cu cei mai activi angajatori, medicalul este pe locul 12, dar urcă pe poziția a cincea la ofertele venite din străinătate, ceea ce indică o competiție tot mai vizibilă pentru resursa umană. „Sigur că în cifre absolute numărul de poziţii disponibile pentru România sunt mult mai mari decât cele pentru străinătate, însă este interesantă această tendinţă a recrutărilor din afară şi a categoriilor de candidaţi care pot cu lejeritate să plece la muncă în altă ţară.” Diferența de salarii rămâne un factor de presiune Conform datelor Salario (comparatorul salarial al eJobs), salariul mediu net la nivel național pentru un asistent medical din sistemul privat este de 6.000 de lei, iar pentru un medic ajunge la 12.000 de lei. În străinătate, ofertele pentru un asistent medical pornesc de la circa 2.500 de euro pe lună (aprox. 12.500 lei), iar pentru un medic specialist de la aproximativ 5.000 de euro lunar (aprox. 25.000 lei), putând depăși 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei), în funcție de specializare, numărul de ore și regimul de colaborare. În listă sunt menționate specializări precum chirurgia, ATI și cardiologia. Ce posturi se caută în România și în afara țării În prezent, cele mai multe poziții disponibile pe eJobs pentru candidații cu pregătire medicală sunt pentru: asistenți medicali generaliști; asistenți pentru fizioterapie; medici dermatologi, cardiologi, diabetologi; medici de familie și specialiști în medicină internă; medici stomatologi și tehnicieni dentari. Clinicile private recrutează și pentru roluri auxiliare, precum recepționeri, reprezentanți de vânzări sau contabili. În străinătate, cele mai multe oferte vin din Germania , Irlanda, Franța, Belgia și Italia, iar categoriile menționate ca fiind căutate includ asistenții medicali și mai multe specializări medicale (diabet și nutriție, cardiologie, medicină de familie, medicină internă). Cerere mare de joburi, dar interes moderat din partea candidaților Deși numărul de poziții este ridicat, domeniul medical rămâne de nișă din perspectiva aplicărilor: din peste 8,3 milioane de aplicări înregistrate pe eJobs de la începutul anului, circa 500.000 au vizat joburi din zona medicală (aprox. 6% din total). Pentru joburile publicate de angajatori din afara țării, interesul este mult mai redus, cu circa 1.200 de aplicări de la începutul anului. Concurența cu statul: 6.800 de posturi deblocate, dar cu calendar mai lent Privatul concurează direct cu sistemul public, unde Guvernul a aprobat deblocarea a peste 6.800 de posturi pentru medici și asistenți, însă procesul de angajare este mai complicat și primele angajări ar urma să se vadă abia peste o lună, potrivit CEO-ului eJobs, Bogdan Badea. Separat, datele Jobradar24.ro (agregator de joburi parte din eJobs) arată că instituțiile medicale publice au scos în piață circa 1.600 de posturi noi de la începutul anului, pentru medici, asistenți medicali, infirmieri și personal auxiliar. La nivelul platformelor operate de eJobs, în prezent sunt disponibile circa 15.000 de locuri de muncă pe eJobs și alte 8.000 pe iajob.ro, dintre care puțin peste 1.000 sunt în medicină și sănătate. [...]
Cris-Tim își ridică ținta de profit pentru 2026 printr-o recalibrare a costurilor, deși taie ușor veniturile bugetate , potrivit Ziarul Financiar . Producătorul de mezeluri Cris-Tim Family Holding (CFH), listat la Bursa de Valori București , estimează acum pentru 2026 o EBITDA de 238 mil. lei (+14%) și un profit brut de 173,9 mil. lei (+19%) față de bugetul inițial. Revizuirea în sus a profitabilității este legată de ipoteze actualizate privind costurile de achiziție ale materiilor prime, care „ar urma să conducă la marje brute mai ridicate”, conform raportului publicat la BVB. Costuri mai mici la materii prime, marje mai mari În bugetul actualizat, compania estimează costul materiilor prime și al materialelor consumabile la 551,3 mil. lei, față de 617,8 mil. lei în bugetul inițial, adică o diferență de peste 66 mil. lei. Pe acest fond, indicatorii de marjă sunt revizuiți în creștere: marja brută: de la 609,2 mil. lei la 651,2 mil. lei; marja EBITDA: 19,8%, față de 17,1% anterior; profit operațional: de la 157,2 mil. lei la 184,5 mil. lei; marja operațională: 15,3%, comparativ cu 12,8% în bugetul inițial. Venituri ușor mai mici și presiuni pe cheltuieli operaționale În același timp, Cris-Tim și-a redus ușor estimarea veniturilor totale pentru 2026, de la 1,22 mld. lei la 1,20 mld. lei, pe fondul actualizării ipotezelor privind structura vânzărilor. Compania anticipează însă cheltuieli operaționale mai ridicate decât în planul inițial: 466,7 mil. lei, față de 452 mil. lei. Explicația indicată este persistența presiunilor inflaționiste, în special prin scumpiri la carburanți, gaze naturale și energie electrică, costuri care ar urma să rămână peste nivelurile bugetate inițial în a doua jumătate a lui 2026, în context geopolitic și al evoluțiilor de pe piața internă a energiei. Context bursier: investițiile rămân neschimbate, capitalizare de 3,94 mld. lei Oficialii companiei menționează că planul de investiții pentru 2026 rămâne neschimbat față de versiunea comunicată anterior, în luna mai. Cris-Tim Family Holding este listată pe Piața Principală a BVB, sub simbolul CFH, și are o capitalizare de 3,94 mld. lei. [...]
Bursa de Valori București a închis pe roșu, în ciuda unui rulaj de peste 135 milioane lei , semn că vânzările au venit pe fondul unei activități ridicate, potrivit Economica . Indicele BET, care urmărește cele mai lichide 20 de companii, a scăzut cu 0,56%, până la 35.499,79 puncte. Mișcarea a fost în linie cu restul indicilor principali: BET-Plus a coborât cu 0,54%, BET-XT cu 0,48%, iar BET-BK cu 0,40%. Lichiditatea s-a concentrat pe câteva simboluri mari Pe Piața Reglementată, cele mai tranzacționate au fost: Hidroelectrica : 13,02 milioane lei Fondul Deschis de Investiții ETF BET Patria Tradeville: 12,55 milioane lei Banca Transilvania: 10,9 milioane lei Diferențe între sectoare: SIF-urile au urcat, energia a tras în jos Indicele BET-FI (societăți de investiții financiare) a avansat cu 0,83%, în timp ce BET-NG (energie și utilități) a închis în scădere cu 0,74%. Pe piața AeRO, indicele BETAeRO a pierdut 0,08%. Cele mai mari variații la închidere Cele mai bune evoluții au fost consemnate de: Bittnet Systems: +14,68% Aeta: +13,59% Electroaparataj: +9,33% Cele mai mari scăderi au fost: Rompetrol Well Services: -3,74% Societatea Energetică Electrica: -3,63% Hidroelectrica: -2,91% [...]
Bursa de Valori București a deschis pe scădere pe toată linia , un semnal de răcire după luni de creșteri, cu majoritatea indicilor în teritoriu negativ încă din debutul ședinței, potrivit Economica . Indicele principal BET, care urmărește cele mai lichide 20 de companii, era în depreciere cu 0,87%, iar BET-Plus (43 de acțiuni lichide) scădea cu 0,86%. BET-XT, indicele extins al celor mai lichide 25 de titluri, pierdea 0,82%, în timp ce BET-BK, reper pentru randamentul fondurilor de investiții, cobora cu 0,28%. Pe segmente, BET-NG (energie și utilități) consemna o scădere de 0,98%, iar BET-FI (SIF-uri) era aproape neschimbat, cu -0,02%. Excepția de la tendința generală a fost BET AeRO, care include companii reprezentative de pe piața AeRO, în ușoară creștere, cu 0,12%. Mișcări punctuale: câștigători și perdanți la deschidere Conform datelor BVB citate de publicație, cele mai mari creșteri ale acțiunilor erau: Intercapital SBITOP TR UCITS ETF: +3,75% Patria Bank: +3,32% Erste Group Bank AG: +2,55% Cele mai mari scăderi erau înregistrate de: SSIF BRK Financial Group: -2,22% IAR: -1,55% Rompetrol Rafinare: -1,16% În lipsa altor detalii din sursă despre volume sau cauze, rămâne de văzut dacă deschiderea pe minus se transformă într-o corecție mai amplă sau într-o ajustare de scurtă durată, după avansul din lunile precedente. [...]
