Tag: iran
Știri despre „iran”
Cel puțin 5.000 de morți în Iran, conform autorităților – estimările medicilor indică peste 16.500
Cel puțin 5.000 de morți confirmați oficial în Iran în urma reprimării protestelor – informează Reuters , în contrast puternic cu estimările mult mai ridicate furnizate de organizații pentru drepturile omului și surse medicale independente. Diferențele între cifre sunt uriașe: rețeaua de medici iranieni citată de The Sunday Times estimează peste 16.500 de morți și circa 330.000 de răniți, iarHuman Rights Activists News Agency (HRANA) , cu sediul în SUA, a documentat 3.308 decese confirmate, 4.382 cazuri în analiză și peste 24.000 de arestări. Profesorul Amir Parasta, chirurg oftalmolog irano-german, care a coordonat contribuțiile medicilor iranieni, a declarat pentru The Sunday Times că echipele medicale au fost nevoite să comunice prin terminale Starlink introduse clandestin, după ce internetul a fost tăiat de autorități. Parasta descrie situația ca fiind „un nou nivel de brutalitate”, relatând cazuri de răni prin împușcare și schije în cap, gât și piept, semnalând utilizarea armelor militare asupra civililor. Cele mai grave pierderi de vieți omenești s-au înregistrat în regiunile kurde din nord-vestul Iranului , unde, istoric, au existat tensiuni cu regimul central. Surse citate de Reuters și The Sunday Times susțin că forțele de securitate au tras din clădiri înalte în manifestanți, martori oculari relatând că lunetiștii trăgeau „în ceafă”, semn că țintele erau persoane în retragere, nu în ofensivă. Contextul estimărilor privind victimele: Sursă Morți confirmați Răniți estimați Alte date relevante Guvernul iranian ( Reuters ) cel puțin 5.000 – Cele mai multe victime în zonele kurde HRANA ( The Hill ) 3.308 – 4.382 cazuri în analiză, 24.000 arestări Medici iranieni ( The Sunday Times ) 16.500 330.000 Comunicare prin Starlink, arme militare Diferențele dintre date indică fie o lipsă de transparență oficială, fie dificultăți reale în documentarea evenimentelor într-un climat represiv și cu acces sever restricționat la informație. The Times of Israel confirmă că raportările medicilor au fost posibile doar datorită unei rețele clandestine de comunicare, ceea ce ridică și mai multe semne de întrebare privind amploarea reală a violențelor. În ciuda acestor cifre alarmante, autoritățile iraniene nu au oferit un raport public detaliat sau o poziție oficială completă asupra modului în care au fost tratate protestele. În absența unor anchete internaționale independente, amploarea reală a represiunii rămâne învăluită în incertitudine. [...]
Donald Trump cere „o nouă conducere” în Iran - Mesaj direct către ayatollahul Ali Khamenei
Donald Trump a cerut „o nouă conducere” în Iran într-un mesaj adresat direct liderului suprem Ali Khamenei , potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, într-un interviu acordat Politico, după ce Trump a spus că i-au fost citite mai multe postări critice publicate de Khamenei pe platforma X. Trump l-a acuzat pe Khamenei că este responsabil pentru „distrugerea totală a propriei țări” și a susținut că este momentul să se încheie cei 37 de ani de conducere ai ayatollahului. În același context, președintele american a afirmat că protestele de amploare care cereau înlăturarea regimului „par să se fi diminuat”. În ultimele trei săptămâni, „mii de protestatari din întreaga țară ar fi fost uciși”, situație care, potrivit relatării, l-a determinat pe Trump să lanseze în repetate rânduri amenințări cu intervenția militară. Marți, el i-a îndemnat pe iranieni să continue manifestațiile și să „preia controlul asupra instituțiilor”, afirmând că „ajutorul este pe drum”. A doua zi, Trump și-a nuanțat poziția, spunând că a fost informat că execuțiile ar fi încetat . Întrebat sâmbătă despre amploarea unei posibile intervenții militare americane în Iran, el a declarat: „Cea mai bună decizie pe care a luat-o vreodată a fost să nu mai spânzure peste 800 de oameni acum două zile”. Mesajele lui Trump au venit după ce Khamenei a publicat pe X mai multe postări ostile la adresa liderului de la Washington, acuzându-l că ar fi responsabil pentru violențele și instabilitatea din Iran. „Îl considerăm vinovat pe președintele SUA pentru victimele, distrugerile și calomniile aduse națiunii iraniene”, a scris liderul suprem iranian, care l-a acuzat și că ar prezenta în mod eronat grupările violente drept reprezentanți ai poporului iranian. După ce a luat la cunoștință mesajele, Trump a susținut că actuala conducere de la Teheran se menține la putere prin represiune și violență. „A conduce înseamnă respect, nu frică și moarte”, a spus președintele american, argumentând că o conducere „autentică” ar trebui să se concentreze pe administrarea țării, nu pe uciderea a mii de oameni pentru menținerea controlului. Schimbul de declarații evidențiază o escaladare a retoricii dintre Washington și Teheran , într-un context regional tensionat, notează articolul. Trump a continuat atacurile la nivel personal, afirmând despre Khamenei: „Este un om bolnav care ar trebui să-și conducă țara cum se cuvine și să înceteze să mai omoare oameni”, adăugând că Iranul a devenit „unul dintre cele mai rele locuri de trăit din lume” din cauza „unei conduceri slabe”. [...]
Khamenei admite mii de morți la proteste în Iran - HRANA vorbește de 3.090, pe fondul blackoutului
Ayatollah Ali Khamenei a admis pentru prima dată că „mii” au fost uciși în timpul protestelor recente din Iran, potrivit BBC . Liderul suprem a spus că o parte dintre victime au murit „într-un mod inuman, sălbatic”, pe fondul unei reacții violente a autorităților și al unui blackout aproape total al internetului, care îngreunează verificarea independentă a informațiilor. Conform relatării, agenția Iranian Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, estimează că represiunea a făcut 3.090 de morți, în timp ce alte grupuri de activiști avansează bilanțuri mai ridicate. În paralel, monitorul de securitate cibernetică NetBlocks a indicat că sâmbătă conectivitatea generală a rămas la aproximativ 2% din nivelurile obișnuite, ceea ce limitează fluxul de imagini și mărturii din teren. Într-un discurs susținut sâmbătă, Khamenei a pus responsabilitatea pentru decese pe seama Statelor Unite. Totodată, protestele declanșate pe 28 decembrie pe fond economic s-au transformat în apeluri pentru încheierea conducerii liderului suprem, în timp ce guvernul iranian a catalogat manifestațiile drept „revolte” susținute de „dușmanii” Iranului. „Forțele de securitate încă patrulează pe motociclete pentru a ține situația sub control, dar, în general, lucrurile au revenit la normal”, a declarat pentru BBC Persian o femeie din Shiraz, în sud-vestul Iranului. BBC notează că protestatarii au fost întâmpinați cu forță letală, iar înregistrări video cu forțe de securitate trăgând asupra demonstrațiilor au fost autentificate de BBC Persian și BBC Verify. În plan extern, președintele american Donald Trump a îndemnat recent demonstranții să „continue să protesteze” și a amenințat cu intervenție militară dacă forțele de securitate îi ucid, în timp ce Departamentul de Stat a spus că a „auzit rapoarte” privind opțiuni ale Iranului de a viza baze americane; Washingtonul a avertizat că un astfel de atac ar fi întâmpinat cu „o forță foarte, foarte puternică”. [...]
Putin a vorbit cu Pezeshkian și Netanyahu în aceeași zi - Rusia își joacă rolul în dosarul Orientului Mijlociu
Vladimir Putin a discutat vineri la telefon cu liderii Iranului și Israelului , potrivit Adevărul , care citează un anunț al Kremlinului. Conform comunicării oficiale, președintele rus a avut o convorbire telefonică cu președintele iranian Masoud Pezeshkian. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin „va continua eforturile de detensionare a situației din regiune”, fără a oferi detalii despre pașii concreți sau despre subiectele punctuale discutate. Tot vineri, Putin a vorbit la telefon și cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre Iran și Orientul Mijlociu, notează The Times of Israel , citat în materialul Adevărul, pe baza informațiilor transmise de Kremlin. În același context, publicația Foreign Policy este citată cu o analiză potrivit căreia Rusia ar oferi sprijin „semnificativ” autorităților iraniene pentru a gestiona protestele interne, fără a se implica deschis. Potrivit acestei evaluări, Moscova ar evita o intervenție militară directă, dar ar contribui la consolidarea capacităților de represiune ale regimului de la Teheran prin livrări de armament, sprijin tehnologic pentru controlul informației și protecție diplomatică, inclusiv prin influența sa în Consiliul de Securitate al ONU. [...]
Represiunea din Iran testează securitatea Starlink - miza geopolitică a lui Musk intră în prim-plan
Represiunea din Iran devine un test major de securitate pentru Starlink , potrivit Reuters , în condițiile în care autoritățile de la Teheran restricționează comunicațiile, iar protestatarii folosesc internetul prin satelit pentru a trimite imagini și înregistrări cu violențele. SpaceX a făcut serviciul gratuit pentru iranieni în această săptămână, mutând compania lui Elon Musk în centrul unui nou dosar geopolitic. Miza depășește Iranul: felul în care SpaceX rezistă încercărilor de bruiaj și „păcălire” a semnalului (spoofing, adică transmiterea unor semnale false pentru a induce în eroare dispozitivele) este urmărit de forțe militare și agenții de informații americane care folosesc Starlink și varianta sa pentru uz militar, Starshield, dar și de China, care dezvoltă constelații rivale, notează Reuters. De ce contează pentru drepturile omului: documentarea violențelor și accesul la informații În contextul întreruperilor de internet impuse de stat, Starlink a devenit un canal dificil de controlat comparativ cu rețelele terestre (cablu și turnuri de telefonie), ceea ce îl face relevant pentru accesul la informații și pentru documentarea abuzurilor. Reuters relatează că restricțiile de comunicații fac dificilă evaluarea completă a amplorii represiunii, inclusiv a numărului de victime. Raha Bahreini , cercetător pentru Iran la Amnesty International, a declarat că organizația a verificat „zeci de videoclipuri” din Iran, inclusiv imagini cu protestatari uciși sau răniți de forțele iraniene, și că „aproape toate” ar fi provenit de la persoane cu acces la Starlink. Totodată, ea a subliniat că restricțiile în curs îngreunează comunicarea organizațiilor pentru drepturile omului cu persoane din Iran, în încercarea de a evalua amploarea violenței. „Am verificat zeci de videoclipuri din Iran (...) și credem că aproape toate au venit de la oameni care aveau acces la Starlink.” Reuters nu oferă o cifră totală a materialelor distribuite, însă introduce un reper minim verificat: „zeci de videoclipuri” validate de Amnesty International, despre care organizația spune că provin în majoritate covârșitoare de la utilizatori cu acces la Starlink. În lipsa unor date agregate (de la platforme, ONG-uri sau SpaceX), aceasta rămâne singura cuantificare explicită din sursă. Cum încearcă Iranul să întrerupă Starlink: bruiaj și semnale GPS false Specialiști și organizația Holistic Resilience (un ONG american implicat în livrarea de terminale Starlink către iranieni) susțin că Iranul ar folosi echipamente de bruiaj pentru a perturba semnalul. În paralel, ar exista indicii de „spoofing” GPS, adică transmiterea unor coordonate false pentru a deruta și dezactiva terminalele. Nariman Gharib , activist al opoziției iraniene și investigator independent în domeniul spionajului cibernetic, a declarat că spoofing-ul GPS afectează conexiunea și reduce vitezele, pe baza analizei datelor de la un terminal din interiorul Iranului. El a descris efectul practic ca o degradare a serviciului până la un nivel la care comunicațiile complexe devin greu de folosit. „Poți, poate, să trimiți mesaje text, dar uită de apelurile video.” Reuters mai arată că Starlink, ca rețea de internet din spațiu cu aproximativ 10.000 de sateliți pe orbită joasă, este mai greu de localizat și perturbat decât sistemele tradiționale bazate pe un satelit mare, fix, deasupra unei regiuni. Tocmai această arhitectură ridică însă și miza confruntării: Iranul testează metode care, dacă se dovedesc eficiente, pot fi studiate și replicate. Interdicție, terminale introduse ilegal și presiune diplomatică Starlink este interzis în Iran , dar „zeci de mii” de terminale ar fi putut fi introduse prin contrabandă, deși nu este clar câte sunt efectiv în uz, potrivit Reuters, care citează Holistic Resilience. Terminalele pentru consumatori sunt antene dreptunghiulare în două dimensiuni, iar SpaceX nu a răspuns solicitărilor de comentarii, mai scrie agenția. Teheranul a încercat să contracareze serviciul și pe cale diplomatică, cerând anul trecut, la Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU) din cadrul ONU, ca Statele Unite și Norvegia (unde Starlink este înregistrat internațional) să blocheze serviciul. În plan intern, după războiul de 12 zile dintre Iran și Israel din iunie, parlamentul iranian a adoptat o lege care interzice utilizarea Starlink și introduce pedepse severe pentru folosirea sau distribuirea tehnologiei neautorizate, potrivit presei de stat iraniene citate de Reuters. În același timp, ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a justificat întreruperea internetului într-o declarație pentru Al Jazeera TV, afirmând că decizia a venit „după ce ne-am confruntat cu operațiuni teroriste și am realizat că ordinele veneau din afara țării”, conform Reuters. Pentru SpaceX, episodul devine și o vitrină cu miză comercială, în condițiile în care Starlink este principala linie de afaceri a companiei (Reuters menționează venituri de 15 miliarde de dolari în 2024) și SpaceX ia în calcul o listare publică în 2026. [...]
Iranul, sub presiune internă și sancțiuni - miza pentru petrol e mai mare decât în Venezuela
Prețul petrolului a devenit mai volatil pe fondul riscului de atac asupra Iranului , potrivit CNN , iar miza pentru piețele globale este considerabil mai mare decât în cazul Venezuelei, pe care SUA au destabilizat-o recent prin schimbarea de regim. Statele Unite analizează dacă să lovească Iranul , pe fondul protestelor interne și al represiunii guvernamentale, care ar fi depășit „linia roșie” trasată de președintele Donald Trump. Trump a indicat că administrația cântărește o intervenție, dar a spus miercuri că SUA vor „urmări și vor vedea care este procesul” înainte de a decide o acțiune, notează sursa. Din perspectiva petrolului, Iranul contează prin două elemente: rezervele și poziția geografică. Țara controlează a treia cea mai mare rezervă dovedită de petrol din lume și se află lângă una dintre cele mai importante rute de transport pentru țiței, Strâmtoarea Hormuz . Iranul produce în medie circa 3,2 milioane de barili pe zi (aproximativ 4% din producția globală), în pofida sancțiunilor, care au împins exporturile către o „flotă din umbră” (nave folosite pentru a ocoli restricțiile) și către vânzări cu discount. Diferența față de Venezuela este dimensiunea riscului de întrerupere a aprovizionării. CNN citează analiști care subliniază că orice escaladare în Iran se transmite mai rapid în prețuri, tocmai pentru că piața se teme de șocuri de ofertă. În plus, Iranul are un potențial de producție mult peste nivelul actual: rezervele sunt estimate la 209 miliarde de barili, iar producția de azi este sub jumătate față de vârful de 6,5 milioane barili/zi din anii 1970. „Dezvoltările din Iran contează mult mai mult pentru piețele de petrol pe termen scurt, din cauza riscului de întrerupere a aprovizionării cu petrol”, a spus Luisa Palacios, director la Center on Global Energy Policy (Universitatea Columbia), citată de CNN. Reacția pieței descrisă de sursă arată ca punct de interes central al acestui episod: volatilitatea. Țițeiul a urcat peste 61 de dolari/baril miercuri, pe fondul amenințărilor privind un atac, după ce cu o săptămână înainte coborâse la 56 de dolari/baril când Trump promisese creșterea producției în Venezuela . Joi dimineață, petrolul a scăzut cu 4%, sub 60 de dolari/baril, după ce Trump a sugerat că un atac nu este iminent. În termeni de piață, mișcările rapide indică o „primă de risc” geopolitic care se umflă și se dezumflă în funcție de semnalele politice, nu doar de datele fundamentale de cerere și ofertă. Riscul major de întrerupere a aprovizionării este legat de Strâmtoarea Hormuz, un punct de strangulare prin care trec circa 20 de milioane de barili de țiței pe zi, adică aproximativ o cincime din producția globală zilnică, conform CNN. Iranul controlează partea nordică a strâmtorii, iar piața e sensibilă la scenarii în care Teheranul ar putea perturba traficul maritim, chiar și temporar, ceea ce ar amplifica volatilitatea și ar împinge prețurile în sus mai abrupt decât în cazul unor întreruperi limitate la producția iraniană. Pe termen scurt, CNN notează că un atac american ar putea ridica semnificativ prețul petrolului , în funcție de amploarea loviturilor și de răspunsul Iranului. Sursa amintește un precedent recent: în iunie, prețurile au urcat pe fondul tensiunilor Israel–Iran, dar au scăzut ulterior după ce SUA au evitat infrastructura petrolieră iraniană, iar reacția Iranului a fost percepută ca mai degrabă simbolică. Concluzia pentru investitori și consumatori este că direcția prețului depinde mai puțin de „știrea” intervenției în sine și mai mult de dacă escaladarea atinge sau nu producția, exporturile și, mai ales, tranzitul prin Hormuz. În paralel, există și o dimensiune structurală: Iranul își bazează finanțele publice pe petrol (aproximativ jumătate din venituri provin din exporturile de țiței), chiar dacă petrolul reprezintă doar 10%–15% din PIB, potrivit CNN. O eventuală schimbare de regim ar putea crește prețurile pe termen scurt prin incertitudine (cine controlează compania de stat și exporturile), dar ar putea reduce prețurile pe termen lung dacă ar duce la relaxarea sancțiunilor și la mai multă transparență, ceea ce ar aduce volume suplimentare pe piață. Totuși, implicarea companiilor petroliere americane ar depinde de stabilitate politică și garanții de securitate, iar interesul ar putea fi limitat inițial, mai ales într-un context de prețuri încă relativ scăzute, mai arată sursa. [...]
Iranul ar fi anulat peste 800 de spânzurări, spune Trump - Washingtonul leagă gestul de condiții pentru dialog
Donald Trump susține că Iranul a anulat peste 800 de spânzurări programate , potrivit Antena3.ro , într-un mesaj publicat vineri pe rețeaua sa, Truth Social, pe fondul protestelor naționale din Republica Islamică. „Respect foarte mult faptul că toate execuțiile prin spânzurare, programate să aibă loc ieri (peste 800 dintre ele), au fost anulate de conducerea Iranului. Mulțumesc!” Mesajul vine după ce, cu două zile înainte, președintele SUA avertizase Teheranul că Washingtonul va recurge la „acțiuni ferme” dacă regimul va începe să-i execute pe protestatarii arestați. În același context, articolul menționează că aproximativ 2.500 de oameni ar fi fost uciși de forțele de securitate de la începutul protestelor, care au durat aproape trei săptămâni. În paralel, publicația notează că, potrivit unor surse citate de „presa internațională”, Trump ar fi fost convins de Arabia Saudită, Qatar și Oman să amâne un atac asupra Iranului, pe fondul temerilor că o intervenție americană ar putea avea consecințe grave în Orientul Mijlociu . Un oficial saudit, citat sub condiția anonimatului, susține că statele din Golf ar fi derulat un efort diplomatic „de ultim moment” pentru a oferi Iranului șansa de a-și demonstra „bunele intenții”. Totodată, Steve Witkoff , emisarul special al președintelui SUA pentru Orientul Mijlociu, a enumerat patru condiții pentru o soluție diplomatică și pentru reintegrarea Iranului în comunitatea internațională. Conform Times of Israel, acestea ar viza limitarea îmbogățirii uraniului, reducerea arsenalului de rachete balistice, clarificarea situației a circa două tone de material nuclear îmbogățit până la 60% și încetarea sprijinului pentru grupări islamiste armate din regiune, inclusiv Houthis și Hezbollah. [...]
Trump vizează o intervenție militară „scurtă și eficientă” în Iran – „Președintele are toate opțiunile pe masă”
Donald Trump ia în calcul o lovitură militară rapidă în Iran , dar decizia finală este blocată de riscurile unei reacții violente a Teheranului și de lipsa garanțiilor că regimul ar cădea rapid, potrivit Digi24.ro , care citează informații obținute de NBC News din interiorul administrației americane. Președintele SUA le-ar fi transmis consilierilor săi că, dacă va ordona o intervenție, aceasta trebuie să fie „rapidă și decisivă”, evitând un război de durată, cu costuri militare și politice majore. Potrivit surselor americane, Trump a discutat în ultimele zile cu echipa sa de securitate națională mai multe scenarii militare pregătite de Pentagon, insistând asupra ideii că orice operațiune trebuie să dea o lovitură clară regimului de la Teheran. Problema centrală rămâne însă faptul că niciunul dintre consilieri nu a putut garanta că o astfel de acțiune ar duce rapid la prăbușirea regimului condus de ayatollahul Ali Khamenei. În plus, există temeri serioase că Statele Unite nu dispun, în acest moment, de suficiente resurse în regiune pentru a contracara un răspuns iranian amplu. În acest context, la Casa Albă este analizată și varianta unei ofensive limitate , cel puțin în faza inițială, care să lase deschisă opțiunea unei escaladări ulterioare. Situația este descrisă drept „în continuă schimbare”, iar până miercuri după-amiază, ora Washingtonului, nu fusese luată nicio decizie clară. Trump a alimentat incertitudinea și prin declarațiile publice, afirmând că a primit informații potrivit cărora regimul iranian ar fi oprit uciderea protestatarilor și ar fi suspendat execuțiile, ceea ce, în opinia sa, ar putea reduce presiunea pentru o intervenție imediată. Mesajele lui Trump și promisiunile către protestatari În timpul unei vizite la Detroit, președintele american le-a transmis iranienilor aflați în stradă că „ajutorul este pe drum” și a descris situația din Iran drept „fragilă”. Ulterior, în Biroul Oval, Trump a precizat că SUA „vor urmări evoluțiile”, fără a exclude explicit opțiunea militară. Un oficial al Casei Albe a subliniat că „toate opțiunile sunt la dispoziția președintelui” , amintind că administrația Trump a mai demonstrat, în trecut, că este dispusă să folosească forța militară. În paralel, Comandamentul Central al SUA a actualizat planurile militare, adaptându-le obiectivelor cerute de președinte. Acestea includ lovituri punctuale, cu impact rapid, dar și măsuri de protecție pentru trupele americane și aliații din regiune. Un semnal al riscului iminent este mutarea preventivă a sute de soldați americani de la baza Al-Udeid din Qatar către locații considerate mai sigure. De ce se tem americanii de reacția Iranului Oficialii americani avertizează că un Iran slăbit de proteste interne ar putea deveni mai periculos în plan extern. Un regim aflat sub presiune ar putea recurge la represalii dure, inclusiv: atacuri asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu lovituri indirecte prin intermediul aliaților regionali acțiuni împotriva Israelului sau a infrastructurii energetice Experiența precedentă, când Iranul a atacat o bază americană din Qatar după lovituri asupra instalațiilor sale nucleare, arată că Teheranul este capabil să răspundă rapid, chiar dacă, atunci, SUA au fost avertizate din timp și nu au existat victime. În acest moment, Washingtonul nu a desfășurat trupe și echipamente suplimentare pentru o operațiune de amploare, semn că o intervenție masivă nu este considerată iminentă. Totuși, prezența avioanelor, navelor și a personalului militar în regiune permite executarea unor lovituri limitate, dacă Trump va decide să treacă de la avertismente la acțiune. [...]
Aliații Rusiei își pierd încrederea în Kremlin – Absența sprijinului reaprinde crizele din Venezuela, Iran și Siria
Aliații tradiționali ai Rusiei acuză lipsa de sprijin în momente-cheie , iar parteneriatele strategice ale Moscovei încep să se clatine, pe fondul concentrării aproape exclusive a Kremlinului pe războiul din Ucraina. Potrivit Digi24 , în ultimele 13 luni, regimuri precum cele din Venezuela, Iran, Siria sau Cuba s-au simțit abandonate de Rusia exact în momente de criză internă sau externă, punând sub semnul întrebării soliditatea alianțelor construite de Moscova în ultimele două decenii. Venezuela , considerată cândva unul dintre cei mai loiali parteneri ai Rusiei în America Latină, a fost afectată profund de capturarea fostului lider Nicolas Maduro , aflat acum într-o închisoare din New York. Caracasul acuză serviciile de informații rusești și cubaneze că nu au anticipat și nu au prevenit pericolul venit din partea SUA. Mai mult, tehnica militară furnizată de Rusia, precum sistemele S-300 și Buk-M2, s-a dovedit inutilă în fața unui eventual atac. Nici în domeniul apărării cibernetice, Rusia nu a oferit suportul promis, ceea ce a dus la întreruperi masive de curent în capitala venezueleană, în urma unor atacuri atribuite Statelor Unite. În acest context, succesoarea lui Maduro, Delcy Rodriguez , pare tot mai deschisă către o cooperare cu Washingtonul, în detrimentul vechilor alianțe cu Moscova și Havana. În Siria , Bashar al-Assad a fost nevoit să vină personal la Moscova după ce Rusia nu a mai reușit să controleze acțiunile rebelilor, iar Cuba se confruntă cu o criză umanitară severă, fără a beneficia de sprijin concret din partea Kremlinului. Iranul , deși implicat într-o colaborare militară strânsă cu Rusia, a fost ținta unor bombardamente americane în 2025, în timp ce regimul de la Teheran se confruntă cu proteste masive și cu o instabilitate internă gravă. În ciuda declarațiilor oficiale de susținere, Moscova nu a intervenit în mod concret pentru a ajuta Iranul, atenția sa fiind canalizată aproape exclusiv către conflictul din Ucraina. Care sunt principalele nemulțumiri ale aliaților Rusiei? Lipsa de sprijin militar și informațional în fața unor crize acute Ineficiența echipamentelor rusești și absența mentenanței tehnice Indiferența față de crizele interne ale regimurilor partenere Înlocuirea treptată a loialității față de Moscova cu o deschidere către SUA Aceste evoluții pun în pericol strategia globală a Rusiei de influență în regimurile autoritare și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul parteneriatelor sale din Orientul Mijlociu, America Latină și Caraibe. Dacă această tendință continuă, Rusia riscă nu doar să piardă influența în regiuni-cheie, ci și să-și diminueze considerabil capacitatea de negociere în plan geopolitic. [...]
Iran își închide temporar spațiul aerian pentru majoritatea zborurilor; rute ocolitoare în regiune pe fondul tensiunilor cu SUA
Iranul a închis temporar spațiul aerian pentru majoritatea zborurilor potrivit CNBC , pe fondul escaladării tensiunilor cu Statele Unite, ceea ce a dus la rerutarea curselor în întreaga regiune. Măsura a fost anunțată printr-o notificare publicată de Administrația Federală a Aviației din SUA și a vizat, inițial, intervalul 00:15 joi – 02:30 joi (ora României), fiind ulterior extinsă între 03:14 și 05:30 . Datele de zbor urmărite de FlightRadar au arătat aeronave ocolind spațiul aerian iranian. Ordinul a exceptat zborurile internaționale către și dinspre Teheran , cu condiția obținerii unei aprobări prealabile din partea autorității iraniene de aviație civilă. În paralel, mai multe companii aeriene au anulat sau au modificat rutele către Teheran în ultimele zile, pe fondul deteriorării climatului de securitate. Contextul este legat de tensiunile politice și militare în creștere după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu o intervenție , în urma unei reprimări sângeroase a protestelor antiguvernamentale din Iran. Ulterior, Trump a sugerat o poziție mai rezervată, afirmând la Casa Albă că a fost asigurat că uciderile protestatarilor s-au oprit și că va „urmări și va vedea” în privința unei eventuale acțiuni militare. Statele Unite au retras o parte din personalul de la baze militare americane din Orientul Mijlociu, pe fondul amenințărilor iraniene privind lovirea acestor locații în cazul unui atac. În plan aviatic, Germania și-a avertizat companiile să evite spațiul aerian iranian, iar Lufthansa Group a anunțat că va ocoli spațiul aerian al Iranului și Irakului până la noi ordine, cu unele zboruri anulate. SUA au interzis tuturor zborurilor comerciale americane să survoleze Iranul, iar operatori precum Emirates, Qatar Airways și Turkish Airlines au anulat mai multe curse către Iran în ultima săptămână; IndiGo a transmis că unele zboruri internaționale vor fi afectate de închiderea temporară a spațiului aerian. [...]
Washington oprește temporar procesarea vizelor - pe listă apar Somalia, Rusia, Iran și ... Republica Moldova
Statele Unite vor suspenda, de săptămâna viitoare, procesarea vizelor pentru solicitanții din 75 de țări, inclusiv Republica Moldova , Rusia și Iran , informează Biziday . Măsura, care va intra în vigoare pe 21 ianuarie, a fost anunțată de un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA. Suspendarea este parte a unui efort de reevaluare a procedurilor de viză, pentru a preveni intrarea în țară a cetățenilor străini care ar putea deveni o povară pentru sistemul de asistență socială american. Karoline Leavitt , secretara de presă a Casei Albe, a confirmat pe rețelele sociale că printre țările afectate se numără și Somalia, Nigeria, Yemen, Thailanda și Brazilia. Informația a fost inițial publicată de Fox News, care a citat o notă internă a Departamentului de Stat. Reuters subliniază că, de la preluarea mandatului, Donald Trump a implementat măsuri stricte împotriva imigrației, inclusiv trimiterea agenților Serviciului de Imigrație în mai multe orașe, ceea ce a dus la tensiuni cu comunitățile de imigranți. De asemenea, Reuters amintește că, în urmă cu două luni, după un incident în care un cetățean afgan a împușcat mortal un membru al Gărzii Naționale, președintele Trump a promis că va opri definitiv imigrația din toate „țările din lumea a treia”. Această nouă măsură vine în contextul în care administrația Trump a revocat deja peste o sută de mii de vize de la revenirea sa la Casa Albă . [...]
Trump susține că Iranul a oprit execuțiile – regimul de la Teheran rămâne sub observație
Președintele Donald Trump a declarat că „execuțiile s-au oprit” în Iran, invocând surse „foarte importante” din interiorul regimului , într-un moment în care Statele Unite „analizează opțiunile” privind un răspuns față de Teheran, informează CNN . Declarațiile președintelui au fost făcute miercuri în Biroul Oval, în contextul în care există temeri legate de posibila execuție a protestatarului Erfan Soltani, în vârstă de 26 de ani, reținut recent. Afirmațiile liderului american vin în contradicție cu datele prezentate de Human Rights Activists News Agency (HRANA), o organizație cu sediul în SUA, care susține că cel puțin 2.400 de protestatari au fost uciși în urma represiunii declanșate în Iran în decembrie 2025. Atmosfera din capitala iraniană rămâne tensionată, iar internetul este în continuare blocat. Trump a susținut că „a fost informat pe surse sigure” că „nu mai există planuri de execuții” , dar nu a precizat cine i-a oferit aceste informații. „Ne-au spus că omorurile s-au oprit. Sper că este adevărat”, a declarat el. În același timp, a transmis că SUA nu exclud opțiunea unei intervenții militare, dar „vor aștepta să vadă cum evoluează situația”. Pe fondul acestor tensiuni, Marea Britanie și-a închis temporar ambasada de la Teheran și a retras tot personalul, avertizând cetățenii britanici, inclusiv pe cei cu dublă cetățenie, că riscurile de arestare sunt semnificative. În paralel, mai mulți angajați americani au fost retrași dintr-o bază militară din Qatar , ca măsură de precauție. Trump a declarat și că ar fi „foarte supărat” dacă regimul iranian va continua cu execuțiile. În lipsa unor confirmări din partea autorităților de la Teheran, situația rămâne incertă, iar eventualele acțiuni ale SUA depind, potrivit președintelui, de evoluția din teren. Deocamdată, el afirmă că a fost informat că „execuțiile nu vor avea loc” și că „ajutorul este pe drum” pentru protestatarii iranieni. [...]