Știri
Știri din categoria Bursă
Corecția de aproape 10% a acțiunilor SpaceX readuce în prim-plan riscul unei evaluări greu de susținut financiar, după un debut bursier marcat de entuziasm și volatilitate, potrivit Profit.
Titlurile SpaceX au coborât cu 9,8%, până la aproximativ 173 de dolari pe acțiune, după trei zile în care urcaseră cu peste 40% în primele sesiuni de tranzacționare. Scăderea a continuat tendința începută miercuri, când acțiunile pierduseră deja circa 5%, relatează News.ro.
Compania a debutat pe bursă săptămâna trecută la 135 de dolari pe acțiune, iar raliul inițial a împins temporar capitalizarea SpaceX peste Microsoft și Amazon. Chiar și după reculul din ultimele două sesiuni, evaluarea rămâne la aproximativ 2.500 de miliarde de dolari, la nivelurile celor mai mari companii listate din lume.
Corecția este pusă și pe seama întrebărilor tot mai insistente privind evaluarea. Deși SpaceX domină lansările spațiale și internetul prin satelit prin Starlink, investitorii încearcă să stabilească dacă prețul acțiunilor poate fi justificat de rezultatele financiare.
În acest context, Profit notează că SpaceX a raportat pierderi de 4,9 miliarde de dolari în 2025 (aprox. 22,5 miliarde de lei), iar pierderile cumulate de la înființare depășesc 41 de miliarde de dolari (aprox. 188,6 miliarde de lei). Potrivit datelor bursiere și calculelor Reuters și CNBC, compania este evaluată la peste 112 ori veniturile realizate anul trecut, unul dintre cei mai ridicați multipli de evaluare la nivel global.
Analiștii citați consideră volatilitatea ridicată normală după un debut de asemenea dimensiuni, dar subliniază că următoarele trimestre vor fi decisive pentru a valida ritmul de creștere anticipat de investitori.
SpaceX a majorat valoarea totală a ofertei publice inițiale la 85,7 miliarde de dolari (aprox. 394,2 miliarde de lei), după exercitarea integrală a opțiunii de supra-alocare („greenshoe” – mecanism prin care băncile pot vinde suplimentar acțiuni dacă cererea este foarte puternică), conform CNBC. Inițial, compania strânsese 75 de miliarde de dolari (aprox. 345,8 miliarde de lei), iar consorțiul condus de Goldman Sachs și Morgan Stanley a cumpărat încă 83,3 milioane de acțiuni.
Compania intenționează să folosească fondurile pentru:
Pe fondul scăderii, SpaceX a anunțat și o schimbare în conducere: Roelof Botha (Sequoia Capital) a fost numit în Consiliul de Administrație și în comitetul de audit, devenind al optulea membru. Totuși, influența investitorilor externi rămâne limitată: Elon Musk controlează peste 82% din drepturile de vot, iar participațiile sale sunt evaluate la peste 1.000 de miliarde de dolari (aprox. 4.610 miliarde de lei).
Reuters mai arată că Musk a indicat ca țintă pentru 2030 venituri de 1.000 miliarde de dolari (aprox. 4.610 miliarde de lei), însă piața va cere, cel mai probabil, dovezi mai rapide că investițiile masive se pot transforma în performanță financiară, pe măsura evaluării.
Recomandate
Anthropic pregătește o listare care ar putea depăși recordul SpaceX , pe fondul unei curse a finanțărilor în inteligența artificială ce împinge evaluările spre niveluri rezervate până acum doar celor mai mari companii din lume, potrivit HotNews . Presa americană, preluată de AFP, indică faptul că listarea la bursă a Anthropic ar putea bate recordul stabilit în iunie de SpaceX, descris ca „cea mai mare listare la bursă din istorie”, cu 85,7 miliarde de dolari strânși pentru o valoare de 1.770 miliarde de dolari. Bloomberg a scris că Anthropic „se așteaptă să egaleze sau să depășească” volumul acestei operațiuni. Potrivit New York Times, băncile care lucrează cu Anthropic ar fi menționat investitorilor o strângere de fonduri de „peste 100 miliarde de dolari” și o valoare de piață de aproximativ 2.000 miliarde de dolari. În articol se precizează că această capitalizare ar fi dublă față de cea de după ultima rundă de finanțare din mai (965 miliarde) și ar ridica o companie veche de cinci ani la un nivel comparabil cu cel al unor giganți precum Nvidia, Apple sau Microsoft. Calendarul listării și competiția cu OpenAI Anthropic a depus informații confidențiale în iunie și ar putea publica dosarul de listare „în următoarele săptămâni”, ceea ce ar însemna și publicarea, pentru prima dată, a situațiilor financiare, a relatat New York Times. IPO-ul este descris ca fiind prevăzut pentru toamnă. Dacă acest calendar se confirmă, Anthropic ar devansa OpenAI, care își depusese dosarul confidențial cu o săptămână mai târziu, dar vizează acum o listare în 2027. Contactată de AFP, Anthropic a refuzat să comenteze. Creștere rapidă a veniturilor, dar pierderi mari Fondată în 2021 de foști angajați ai OpenAI, în jurul fraților Dario și Daniela Amodei, Anthropic s-a poziționat prin instrumente pentru dezvoltatori, inclusiv asistentul de programare Claude Code , într-un segment descris ca fiind cel mai profitabil al IA. În al doilea trimestru, vânzările companiei „s-au dublat cu mult”, ajungând la 11,6 miliarde de dolari (aprox. 52,2 miliarde lei), depășind pentru prima dată vânzările OpenAI (6,7 miliarde de dolari, aprox. 30,2 miliarde lei), potrivit mai multor publicații, conform materialului. În același timp, compania rămâne puternic deficitară: pierderile nete au ajuns la aproape 42 de miliarde de dolari în 2025 (aprox. 189 miliarde lei), de circa cinci ori mai mult decât cu un an înainte, potrivit documentelor consultate de Bloomberg. Explicația indicată este nivelul investițiilor necesare pentru recrutare și pentru construirea unor centre de date mari, echipate cu milioane de cipuri de IA. Presiune pe prețuri și risc politic Articolul notează că tarifele Anthropic, printre cele mai ridicate din piață, sunt sub presiune din partea modelelor chinezești cu acces liber, mai ieftine. Ca semn al intensificării războiului prețurilor, OpenAI a anunțat vineri o reducere de peste 20% a tarifelor pentru cel mai puternic model al său, pentru trei luni. Pentru viitorii acționari, o altă incertitudine ține de relația cu administrația Trump: în martie, guvernul a reziliat toate contractele cu Anthropic, după ce compania ar fi refuzat să autorizeze utilizarea modelelor sale de către Pentagon pentru supraveghere în masă sau pentru arme letale autonome. Litigiul este în prezent pe rolul instanței. [...]
Kremlinul ridică riscul de escaladare, după ce a transmis că Ucraina „va trebui să plătească” pentru atacurile cu drone desfășurate în ultimele luni în profunzimea Rusiei, inclusiv în timpul alegerilor legislative, potrivit Wall Street . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre o posibilă reluare a negocierilor de pace, pe care Moscova sugerează că le-ar putea amâna sau condiționa. Potrivit materialului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat la conferința de presă zilnică faptul că „Ucraina va trebui să plătească un preț pentru acțiunile care au avut loc în ultimele luni”, adăugând că forțele ruse „continuă operațiunea militară specială”. Atacurile cu drone și țintele vizate În context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe 25 iunie o campanie de atacuri cu drone „în adâncimea teritoriului rus”, care ar viza în special: centre logistice; rafinării. În același timp, Vladimir Putin a recunoscut luna trecută că loviturile provoacă pagube, dar a susținut că nu sunt grave și că nu au consecințe majore asupra economiei ruse, conform informațiilor citate în articol. Efectul asupra negocierilor: Moscova sugerează o reevaluare Declarațiile lui Peskov sunt plasate după o poziție exprimată vineri de Putin, care a spus că Rusia este pregătită pentru negocieri de pace, dar că atacurile ucrainene cu drone din timpul alegerilor legislative au redus și mai mult șansele reluării discuțiilor. Putin a afirmat că în noaptea de 19 spre 20 septembrie, „în ziua principală a alegerilor”, s-ar fi încercat un atac aerian masiv asupra Moscovei, susținând că „peste 1.600 de drone” au intrat practic în zona Moscovei. Liderul rus a acuzat, de asemenea, Ucraina de atacuri asupra unor secții de votare. În acest context, Putin a indicat că Rusia „va reflecta bine” dacă mai este dispusă să revină la masa negocierilor și că eventualele decizii vor fi luate „pe baza propriilor interese”. Context separat: controlul armamentelor SUA–Rusia Separat de dosarul ucrainean, Kremlinul a apreciat că discuțiile dintre SUA și Rusia privind controlul armamentelor ar fi trebuit reluate „de mult timp” și că, odată repornite, vor necesita negocieri „îndelungate și minuțioase” la nivel de experți. Întrebat despre îndemnul președintelui american Donald Trump pentru negocieri trilaterale SUA–Rusia–China pe controlul armamentelor, Peskov a spus că Beijingul și-a reiterat decizia de a nu participa, iar din informațiile Moscovei poziția Chinei nu s-a schimbat, invocând și argumentul Chinei că arsenalul său nuclear este mult mai mic decât cel al Rusiei și SUA. [...]
Bursa Internațională a Moldovei (BIMx își propune să înceapă tranzacționarea în câteva luni , după admiterea brokerilor și a emitenților, potrivit Economedia . Platforma, dezvoltată în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB) , a fost lansată oficial luni, la Chișinău. Evenimentul a avut loc în prezența premierului Vasile Tofan și a ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, informație transmisă de Agerpres și preluată de publicație. Miza operațională imediată este trecerea de la lansarea formală la funcționarea efectivă a pieței, prin finalizarea procedurilor de admitere pentru intermediari și companii. Ce urmează: admiterea participanților și startul tranzacționării Directorul general al BIMx, Veronica Arpintin , a spus că procesul de admitere a brokerilor și emitenților începe „astăzi”, iar după încheierea acestor proceduri „în câteva luni” ar urma să înceapă tranzacționarea. „Astăzi, începem procesul de admitere a brokerilor şi emitenţilor. Odată finalizate aceste proceduri, în câteva luni, vom începe tranzacţionarea.” În același mesaj, Arpintin a indicat drept obiective creșterea capitalizării pieței bursiere, cu accent pe lichiditate și pe dezvoltarea pieței secundare (segmentul în care se tranzacționează titluri deja emise). Capitalul BIMx și planul de majorare până la final de 2026 Potrivit declarațiilor citate, BIMx are în prezent un capital social de 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei), care ar putea fi majorat până la finalul anului 2026 la 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei). Arpintin a precizat că există scrisori de intenție pentru 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), iar 0,5 milioane de euro (aprox. 2,5 milioane lei) ar rămâne disponibili, în contextul căutării de investitori instituționali și parteneri strategici. De ce contează pentru companii și stat Conform conducerii BIMx, noua bursă este prezentată ca infrastructură de finanțare: pentru companii, acces la capital și la bune practici; pentru stat, un sistem financiar „mai puternic, mai sănătos și mai rezilient”; pentru investitori, acces la companiile și economia Republicii Moldova. [...]
China înăsprește filtrul pentru IPO-urile din robotica umanoidă , după ce volatilitatea de pe bursă și calitatea discutabilă a unor venituri au ridicat semne de întrebare asupra evaluărilor, potrivit Mediafax . Mesajul transmis informal către bănci și investitori este că listările din sector vor fi analizate mai strict, într-o încercare de a tempera entuziasmul fără a abandona o tehnologie considerată strategică. Schimbarea de ton vine după debutul agitat al Unitree Robotics la Shanghai, relatat de Reuters: acțiunile au urcat de peste cinci ori în prima zi, dar ulterior au ajuns să fie cu 55% sub maximul atins după listare. Episodul a reaprins întrebarea centrală pentru piață: cât din „povestea” roboților umanoizi este susținută de vânzări comerciale și cât de capital speculativ. Reglementatorul ridică ștacheta, fără o interdicție oficială Surse citate de Reuters spun că unele listări au fost, practic, înghețate temporar, însă nu există o interdicție formală pentru întregul sector. Măsura este descrisă ca o încetinire țintită, pe fondul unei priorități strategice mai largi: China promovează „inteligența întrupată”, adică sisteme de inteligență artificială capabile să perceapă și să acționeze în lumea fizică, iar roboții umanoizi sunt în centrul acestei direcții. În acest context, cel puțin șase companii chineze din domeniu se pregătesc pentru listare, inclusiv Deep Robotics, X Square Robot și AGIBOT, potrivit aceleiași surse. Miza pentru bursă: veniturile „de proiect” versus cererea reală Una dintre preocupările principale ale autorităților vizează calitatea veniturilor raportate de unele companii. În material sunt menționate venituri generate de centre de colectare a datelor pentru roboți și proiecte realizate împreună cu administrații locale, care pot umfla rapid cifra de afaceri. În unele cazuri, guvernele locale ar fi contribuit cu 80%-90% din investiția inițială în proiecte comune. Aceste contracte pot sprijini evaluările și îndeplinirea condițiilor pentru listare, dar întrebarea este dacă reflectă o cerere comercială independentă. O persoană apropiată investitorilor din domeniu estimează că evaluările unor companii ar putea scădea cu 60%-70% dacă veniturile asociate centrelor de colectare a datelor ar fi eliminate din calcule. Separat, Shao Tianlan, director general la Mech-Mind Robotics , a scris pe WeChat că unele companii foarte bine evaluate din zona „inteligenței întrupate” ar obține venituri prin centre de colectare a datelor, tranzacții cu părți afiliate și alte mecanisme considerate nesustenabile. Acțiunile Mech-Mind au scăzut cu aproape 20% față de maximul din prima zi de tranzacționare, pe 1 septembrie, potrivit Reuters. Ce urmează: accent pe comenzi, nu pe demonstrații Semnalul pentru investitori și companii este că „standardul” se mută de la demonstrații spectaculoase la implementare efectivă: câți roboți ajung să lucreze în fabrici, câți clienți plătesc și dacă veniturile sunt recurente. În paralel, finanțarea pentru tehnologie rămâne disponibilă: companiile de pe continent au atras 148,9 miliarde de dolari (aprox. 670 miliarde lei) în 2026 până acum prin vânzări de acțiuni și obligațiuni convertibile, cu 59% peste aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor LSEG citate de Reuters. [...]
Bursa de Valori București a pierdut 8,9 miliarde de lei din capitalizare în săptămâna 14–18 septembrie 2026, până la 680,98 miliarde de lei, de la 689,87 miliarde de lei în intervalul 7–11 septembrie, potrivit Economica . Scăderea vine într-o săptămână în care lichiditatea a crescut puternic: rulajul cu acțiuni a urcat la 734,05 milioane de lei, față de 380,02 milioane de lei în săptămâna anterioară. Indicele principal BET a închis săptămâna la 32.757,81 puncte. Cea mai bună zi de tranzacționare a fost vineri, 18 septembrie, cu schimburi de 321,40 milioane de lei, iar cea mai slabă a fost luni, 14 septembrie, cu 66,84 milioane de lei. Lichiditate mai mare, dar capitalizare în scădere Cele mai tranzacționate acțiuni pe segmentul principal al BVB au fost: Banca Transilvania : 166,20 milioane de lei, cotație în creștere cu 3,44% OMV Petrom : 92,05 milioane de lei, cotație în scădere cu 3,11% Hidroelectrica : 84,02 milioane de lei, cotație în creștere cu 4,17% Cele mai mari mișcări de preț din săptămână La capitolul creșteri, cele mai importante avansuri au fost consemnate de: Sinteza : +31,82% Rompetrol Rafinare : +16,35% Green Tech International : +13,56% Cele mai mari scăderi au fost înregistrate de: Sphera Franchise Group : -12,63% One United Properties : -10,03% Farmaceutica Remedia : -9,88% [...]
Bursa de Valori București a urcat joi pe fondul unui rulaj de aproape 187 milioane lei , un nivel de lichiditate care a concentrat interesul investitorilor pe câteva acțiuni mari din energie și sectorul bancar, potrivit Agerpres . Valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 186,95 milioane de lei (35,54 milioane euro), în timp ce indicele BET – care urmărește cele mai tranzacționate 20 de companii de pe Piața Reglementată – a crescut cu 1,14%, până la 32.053,91 puncte. Cum s-au mișcat principalii indici Evoluția a fost preponderent pozitivă la nivelul indicilor principali, cu excepții în zona SIF-urilor și pe segmentul AeRO: BET-Plus: +1,08% BET-XT: +0,93% BET-FI: -0,53% BET-BK: +0,44% BET-NG: +1,54% BET AeRO: -0,86% Unde s-a concentrat lichiditatea Pe Piața Reglementată, cele mai lichide acțiuni au fost: Banca Transilvania : 36,20 milioane de lei OMV Petrom: 28,31 milioane de lei Romgaz: 16,74 milioane de lei Cele mai mari creșteri și scăderi La capitolul variații, cele mai bune evoluții au fost consemnate de: Sinteza: +14,65% SOCEP: +5,98% Electro-Alfa International: +5,48% În sens opus, cele mai importante scăderi au fost la: AETA: -9,30% Artego: -6,18% Condmag: -6,00% [...]
