Știri
Tag: donald trump
Știri despre „donald trump”
China amenință cu contramăsuri împotriva SUA după amenințările lui Donald Trump privind tarifele vamale
China amenință cu represalii comerciale dacă SUA cresc tarifele pe fondul acuzațiilor că Beijingul ar sprijini militar Iranul, potrivit Stirile Pro TV . Beijingul spune că va aplica „contramăsuri” în cazul în care Statele Unite „vor merge mai departe cu majorarea tarifelor împotriva Chinei”, iar Ministerul chinez de Externe susține că acuzațiile apărute în presă sunt „pur și simplu inventate”. „Informațiile din presă care acuză China că ar oferi sprijin militar Iranului sunt pur și simplu inventate.” În același mesaj publicat pe X, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei afirmă că, dacă SUA vor justifica majorări de tarife pe baza acestor acuzații, China va răspunde. Totodată, oficialul chinez susține că Beijingul „acționează întotdeauna cu prudență și responsabilitate” în privința exporturilor de produse militare și că aplică un control strict „în conformitate cu legile și reglementările Chinei” și cu obligațiile internaționale. Miza economică: tarifele, folosite ca instrument de presiune În context, Știrile Pro TV arată că președintele Donald Trump a amenințat China — unul dintre principalii parteneri comerciali ai SUA — cu tarife vamale de 50% dacă Beijingul va oferi ajutor militar Iranului în războiul din Orientul Mijlociu. Ce alimentează tensiunile: informații despre posibile livrări către Iran Potrivit CNN, SUA ar deține informații că China ar pregăti furnizarea către Iran, în săptămânile următoare, a unor sisteme de apărare aeriană. Ar fi vorba despre sisteme de rachete antiaeriene portabile, lansate de pe umăr, cunoscute și ca MANPAD (sisteme portabile de apărare antiaeriană). Conform surselor citate de CNN, China ar lucra la livrarea acestor echipamente prin intermediul unor țări terțe, pentru a disimula originea lor. Beijingul respinge însă acuzațiile și le califică drept fabricate. [...]
China se confruntă cu creșterea costurilor energetice în contextul crizei globale de petrol - Impactul blocadei americane asupra importurilor de țiței iranian amenință economia chineză
China începe să resimtă în economie șocul petrolului , pe fondul volatilității din piețele de combustibili și al blocadei militare americane care amenință exporturile Iranului, într-un moment în care Beijingul se pregătește de o întâlnire la nivel înalt Xi–Trump, așa cum arată o analiză CNN . Deși China a traversat până acum mai bine decât unii vecini asiatici criza energetică declanșată de războiul din Golf, miza crește: Beijingul este principalul importator de petrol iranian și, prin urmare, cel mai expus la măsuri ale SUA care afectează fluxurile de țiței – de la relaxarea unor sancțiuni luna trecută până la blocada actuală a porturilor iraniene. De ce nu e vorba (încă) de penurie, dar costurile urcă Analiza notează că un deficit imediat de aprovizionare în China nu este scenariul de bază, în condițiile în care autoritățile au pregătit rezerve. Potrivit estimărilor citate, China a acumulat rezerve de petrol pentru cel puțin trei luni (între stocuri comerciale și rezerve strategice naționale), ceea ce oferă „spațiu de manevră” economiei. În paralel, Bloomberg News a relatat joi (citat de CNN) că guvernul chinez a dat rafinăriilor de stat undă verde să apeleze la rezervele comerciale pe măsură ce războiul se prelungește, potrivit unor persoane familiarizate cu subiectul. Totuși, China nu poate evita efectele scumpirilor globale. Planificatorul economic central a intervenit de mai multe ori pentru a amortiza impactul asupra motorinei și benzinei, dar scumpirile încep să se transmită în economie: companiile aeriene au majorat taxele din bilete din cauza costurilor mai mari cu kerosenul, iar costurile cu combustibilul pentru transport au crescut cu 10% de la o lună la alta în martie, conform datelor oficiale citate. Un alt semnal urmărit de piețe: prețurile „la poarta fabricii” (prețuri de producător) au revenit pe plus luna trecută, pentru prima dată în mai mult de trei ani. Analiștii avertizează însă că este vorba de inflație împinsă de costuri (scumpiri generate de inputuri, nu de cerere), care tinde să erodeze marjele și veniturile disponibile ale gospodăriilor, fără să îmbunătățească încrederea consumatorilor, potrivit unei note semnate de Joe Peissel (Trivium China), citată în analiză. Efectul Hormuz și blocada: cât de expusă e China Potrivit firmei financiare Nomura, 38% din petrolul și 23% din gazul natural lichefiat (GNL) care trec, de regulă, prin Strâmtoarea Hormuz au ca destinație porturi din China. Per total, asta ar echivala cu aproximativ jumătate din aprovizionarea maritimă cu petrol a Chinei și o șesime din cea de gaze naturale. În timp ce controlul Iranului asupra strâmtorii a redus o parte din fluxurile altor țări, petrolul iranian – care, în mod obișnuit, reprezintă 13% din importurile maritime ale Chinei – a continuat să curgă la niveluri „în mare parte normale”, până la blocada americană, care este așteptată să frâneze exporturile. Pe termen scurt, impactul ar putea rămâne limitat, din câteva motive menționate în analiză: există volume semnificative deja în stocare sau în tancuri petroliere aflate în larg, care pot fi accesate; „țițeiul iranian pe apă rămâne abundent”, iar zilele de acoperire pentru rafinăriile chineze sunt în jur de 120, dacă importurile rămân la niveluri normale, potrivit lui Johannes Rauball (Kpler), citat de CNN. În același timp, rafinăriile mici private („teapot refiners”) de pe coasta Chinei, care lucrează cu marje reduse, își diminuaseră deja achizițiile după ce eliminarea de către SUA a sancțiunilor pentru anumite volume de țiței iranian a împins prețurile în sus, potrivit analistului Tianyue Hu (Rystad Energy), citat în analiză. Dacă situația se prelungește, iar prețurile rămân ridicate și stocurile se reduc, aceste rafinării ar putea tăia producția de benzină și motorină. Într-un astfel de scenariu, autoritățile ar putea interveni cu măsuri de sprijin – de la asigurarea unor surse alternative de țiței până la stimularea funcționării rafinăriilor – pentru a menține stabilitatea aprovizionării interne, potrivit aceleiași surse. Expunere financiară în regiune: 6,5 miliarde de dolari „la risc” Dincolo de energie, China are o amprentă economică relevantă în Orientul Mijlociu. Infrastructura finanțată de China care a fost vizată sau este considerată la risc în regiune totalizează 6,5 miliarde de dolari (aprox. 29,9 miliarde lei), potrivit unei analize AidData (laborator de cercetare la William & Mary University), citată de CNN. Lista include porturi, centrale electrice și instalații de desalinizare, rafinării și operațiuni petrochimice, precum și infrastructură aeroportuară în Qatar, Oman, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Iran și Israel. AidData notează că unele cifre reflectă estimări ale ponderii creditorilor în împrumuturi sindicalizate, nu expunerea exactă. Un alt indicator al răcirii contextului: în martie, comerțul Chinei cu Orientul Mijlociu a trecut de la creștere anuală în primele două luni ale anului la scădere, potrivit oficialilor citați în analiză. Ce urmează: presiune economică și calcul diplomatic înainte de întâlnirea Xi–Trump Pe fondul unei încetări a focului „neliniștite” între SUA și Iran și al blocadei americane, Beijingul își calibrează mesajele și inițiativele diplomatice, inclusiv în perspectiva vizitei așteptate luna viitoare a președintelui american Donald Trump la Beijing, pentru o întâlnire cu Xi Jinping (vizită deja amânată o dată, potrivit analizei). Miza, sugerează CNN, este că pe măsură ce costurile economice cresc, China ar putea avea mai multe motive să apese pentru o soluție negociată care să reducă presiunea din piața energiei și riscurile asupra intereselor sale din regiune. [...]
Vicepreședintele J. D. Vance cere Vaticanului să se concentreze pe probleme morale - Reacții după schimbul de replici între Donald Trump și Papa Leon al XIV-lea
Vicepreședintele SUA J.D. Vance cere Vaticanului să nu se mai pronunțe pe politici publice , pe fondul escaladării tensiunilor dintre administrația Trump și Papa Leon al XIV-lea , potrivit news.ro . Mesajul vicepreședintelui, transmis la Fox News, mută disputa într-o zonă cu potențial de impact instituțional: delimitarea rolului Vaticanului în dezbaterile despre război și deciziile de politică externă ale SUA. Vance, convertit la catolicism în 2019, a spus că „în anumite cazuri” ar fi mai bine ca Vaticanul „să se limiteze la probleme morale” și „să-l lase pe președintele Statelor Unite să se ocupe de stabilirea politicii americane”. Schimbul de replici Trump–Papa, declanșatorul disputei Declarațiile vin după ce Donald Trump a afirmat duminică că nu este un „mare fan” al primului Papă american din istorie, la o zi după o alocuțiune descrisă ca virulentă a Suveranului Pontif despre războiul din Iran. Ulterior, Trump l-a acuzat pe Papa Leon al XIV-lea, între altele, că ar susține programul iranian de înarmare nucleară, că s-ar fi opus unei operațiuni americane în Venezuela, în ianuarie, de capturare a lui Nicolas Maduro și că s-ar întâlni cu fostul președinte democrat Barack Obama. Poziția Vaticanului: „datoria morală” de a vorbi împotriva războiului Papa Leon al XIV-lea a declarat luni, în drum către Algeria, că Biserica Catolică are „datoria morală să se exprime foarte clar împotriva războiului” și că mesajul este „mereu același: promovarea păcii”. „Nu mi-e frică nici de administrația Trump și nici să spun sus și tare mesajul Evangheliei.” Înaintea declarațiilor lui Vance la Fox News, Trump a mai spus luni că nu intenționează să-i ceară scuze Papei, pe care l-a catalogat drept „foarte slab”. [...]
Secretarul american al energiei avertizează că preţurile petrolului vor atinge un nivel maxim în următoarele săptămâni - Creşterea preţurilor este determinată de blocajul din Strâmtoarea Hormuz, afectând costurile la pompă
Blocada navală americană în jurul Iranului riscă să țină petrolul și carburanții la cote ridicate încă luni de zile , chiar dacă un vârf al prețului ar putea apărea „în următoarele câteva săptămâni”, odată cu reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz , potrivit news.ro . Secretarul american al energiei, Chris Wright, a spus că prețurile la energie „ar putea chiar să crească” până când „traficul naval semnificativ” va reuși să traverseze această rută maritimă-cheie, în prezent blocată. În acel moment, prețurile petrolului ar urma să atingă „un nivel maxim”, estimat de oficial „cândva în următoarele câteva săptămâni”, declarație făcută la conferința Semafor World Economy. De ce contează pentru economie: efect direct în prețul la pompă Evoluția petrolului se transmite rapid în costul carburanților, deoarece țițeiul este principalul factor de cost pentru prețurile plătite la pompă. Wright a avertizat că, la fel ca președintele Donald Trump, se așteaptă ca prețurile la benzină să continue să crească și să rămână ridicate timp de luni de zile. Ce se vede deja în piață Țițeiul Brent , etalonul global, a crescut cu aproximativ 40% de la începutul războiului, iar luni prețurile au urcat, apropiindu-se de 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei). Cu o lună înainte, Wright declara că există o „șansă foarte mare” ca americanii să vadă prețurile la benzină scăzând la cel puțin 3 dolari pe galon (aprox. 3,8 litri), până în vară, însă mesajul de acum indică o presiune de creștere pe termen scurt și menținere la niveluri ridicate. Contextul operațional: blocada și riscul de escaladare Donald Trump a ordonat duminică un blocaj naval, programat să înceapă luni la ora 14:00 GMT (17:00, ora României), după eșecul negocierilor directe dintre cele două țări în Pakistan. Potrivit informațiilor din articol, măsura urmărește să priveze Iranul de „singura sursă de finanțare a regimului” – exportul de petrol. Trump a amenințat, de asemenea, că va distruge orice „navă de atac rapidă” iraniană care ar încălca blocada impusă navelor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene. [...]
Statele Unite impun blocada asupra Iranului - Impactul asupra prețurilor petrolului și piețelor globale rămâne incert
Piețele globale au pariat pe o deblocare diplomatică SUA–Iran , deși armata americană a început blocada porturilor Iranului, un risc direct pentru oferta de petrol și pentru inflație, potrivit Reuters . Miza de marți a investitorilor a fost ideea că Washingtonul și Teheranul ar putea găsi totuși o cale de ieșire, după ce discuțiile de pace dintre oficiali iranieni și americani au eșuat în weekend. Surse citate de Reuters au spus că dialogul „este încă viu”, iar un oficial american a indicat că există „mișcare înainte” în încercarea de a ajunge la un acord. Declarațiile președintelui SUA, Donald Trump , au alimentat această așteptare: el a spus luni că Iranul vrea să încheie o înțelegere, dar că nu va accepta un acord care să permită Teheranului să aibă o armă nucleară. Reacția piețelor: acțiuni în revenire, petrolul sub 100 de dolari Pe acest fundal, acțiunile globale au revenit: bursele din Asia au urcat, alături de contractele futures pe indicii din SUA și Europa. În același timp, prețul petrolului a coborât din nou sub 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), semn că investitorii au redus temporar prima de risc, în așteptarea unei posibile rezolvări. Riscul economic rămâne: energie scumpă, presiune pe inflație Reuters notează însă că economia globală „nu a ieșit din pădure”: impulsul inflaționist al unor prețuri ridicate la energie va persista atât timp cât Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă, menținând presiunea asupra companiilor și consumatorilor. Un semnal în acest sens a venit din Singapore, unde banca centrală a înăsprit marți setările de politică monetară, invocând riscurile de inflație generate de războiul din Orientul Mijlociu. În China, motorul exporturilor a încetinit în martie și a ratat semnificativ estimările, pe fondul efectelor războiului, potrivit aceleiași analize. Ce urmează: sezonul de raportări din SUA, test pentru companii Sezonul de rezultate financiare din SUA este deja în derulare și este văzut ca un test pentru cât de bine gestionează companiile efectele războiului. Marți sunt așteptate raportările de la JPMorgan Chase, Wells Fargo și Citigroup, după ce Goldman Sachs a raportat luni un profit trimestrial peste așteptări, susținut de activitatea de consultanță pentru tranzacții și de tranzacționarea de acțiuni. Pe agenda zilei mai intră publicarea indicelui PPI (prețurile producătorilor) pentru martie în SUA și intervenții publice ale unor oficiali ai Rezervei Federale, elemente care pot influența așteptările privind inflația și dobânzile. [...]
SUA și Iran discută la Islamabad - Dialogul rămâne deschis în ciuda tensiunilor și absenței unui acord
Discuțiile SUA–Iran de la Islamabad s-au încheiat fără acord, dar canalele de negociere rămân deschise , într-un moment în care miza economică – în special reluarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz și efectele asupra prețurilor la energie – apasă atât asupra economiei globale, cât și asupra calculelor politice din SUA, potrivit Reuters . Întâlnirea de weekend, mediată de Pakistan la hotelul Serena din Islamabad, a fost primul contact direct dintre oficiali americani și iranieni în peste un deceniu și cel mai înalt nivel de angajament de la Revoluția Islamică din 1979. Conform a 11 surse familiarizate cu negocierile, discuțiile – descrise ca tensionate și prelungite pe parcursul a peste 20 de ore – nu au produs un „breakthrough”, însă „dialogul este încă viu”. De ce contează: Hormuz și energia, în centrul presiunii economice Printre temele majore s-a aflat Strâmtoarea Hormuz, rută cheie pentru aprovizionarea globală cu energie, pe care Iranul a blocat-o „efectiv”, în timp ce SUA au spus că vor să o redeschidă. Reuters notează că strangularea livrărilor de energie de către Teheran afectează economia globală și alimentează inflația, într-un context sensibil politic pentru Washington, cu alegeri la jumătatea mandatului apropiindu-se. Pe fundal, armistițiul anunțat săptămâna trecută – intermediat de Pakistan – a oprit un război de șase săptămâni care a ucis mii de oameni și a perturbat aprovizionarea energetică mondială, potrivit aceleiași surse. Unde s-au blocat negocierile Sursele citate de Reuters indică faptul că părțile au fost, la un moment dat, aproape de un cadru de înțelegere, dar discuțiile s-au împotmolit în special în trei puncte: programul nuclear al Iranului; Strâmtoarea Hormuz; nivelul activelor înghețate la care Teheranul vrea acces. Un participant a spus că părțile au ajuns „foarte aproape” de un acord și erau „80% acolo”, înainte de a lovi decizii care nu puteau fi tranșate pe loc. Pozițiile: „linie roșie” la Washington, garanții și sancțiuni la Teheran Casa Albă a reiterat că poziția SUA nu s-a schimbat la Islamabad. Olivia Wales, purtătoare de cuvânt, a transmis: „Iranul nu poate avea niciodată o armă nucleară, iar echipa de negociere a președintelui Trump a rămas la această linie roșie și la multe altele. Angajamentul continuă către un acord.” Un oficial de la Casa Albă a descris obiectivele SUA ca incluzând oprirea îmbogățirii uraniului, demontarea principalelor facilități de îmbogățire, predarea uraniului puternic îmbogățit, acceptarea unui cadru de securitate care să includă aliați regionali, oprirea finanțării „proxi”-urilor regionale și redeschiderea completă a Hormuz fără taxe. De cealaltă parte, surse iraniene au spus că Teheranul a cerut, între altele, un armistițiu permanent garantat, asigurări că nu vor exista lovituri viitoare, ridicarea sancțiunilor (primare și secundare), deblocarea activelor, recunoașterea dreptului la îmbogățire și menținerea controlului asupra Hormuz. În timpul discuțiilor despre garanții și relaxarea sancțiunilor, două surse iraniene au relatat că ministrul de externe Abbas Araqchi a ridicat problema încrederii, invocând un episod anterior de la Geneva: „Cum putem avea încredere în voi când, la ultima întâlnire de la Geneva, ați spus că SUA nu vor ataca în timp ce diplomația era în desfășurare?” Ce urmează: mesaje transmise prin Pakistan, fără calendar public Deși întâlnirea s-a încheiat abrupt, un diplomat din Orientul Mijlociu a spus că discuțiile dintre mediatori și americani au continuat după plecarea vicepreședintelui JD Vance, iar o sursă implicată a indicat că Pakistanul încă transmite mesaje între Teheran și Washington. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a declarat luni că efortul de a rezolva problemele „este încă în plină desfășurare”. Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat luni că Iranul „a sunat în această dimineață” și că „ar dori să facă un acord”, însă Reuters precizează că nu a putut verifica imediat această afirmație. Vance, la rândul său, a sugerat că pot urma alte schimburi, spunând că SUA pleacă de la Islamabad cu o propunere pe care a numit-o „finală și cea mai bună ofertă”. [...]
Prețul petrolului scade sub 100 de dolari pe baril după declarațiile lui Trump despre Iran - Posibilitatea unui acord între SUA și Iran influențează piața energetică globală
Cotația Brent a coborât din nou sub 100 de dolari pe baril , după ce piața a reacționat la declarațiile lui Donald Trump potrivit cărora Iranul ar fi contactat SUA și „își dorește foarte mult” un acord, pe fondul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz , relatează Mediafax . Brent urcase la începutul zilei peste pragul psihologic de 100 de dolari, ajungând la un vârf de 101,70 dolari pe baril, după știrile despre planul președintelui SUA de a bloca ruta maritimă pentru traficul iranian, potrivit The Guardian. Ulterior, prețul a scăzut la puțin peste 99 de dolari pe baril. Trump a spus că blocada a intrat în vigoare la ora 10:00 ET (17:00, ora României), iar apoi „iranienii au luat legătura”. Declarația a fost făcută în fața Casei Albe. „Vă pot spune că am fost sunați de cealaltă parte. Ar dori foarte mult să facă o înțelegere… Am fost sunați în această dimineață de oamenii potriviți.” Efecte colaterale: gazele au rămas pe creștere Pe piața gazelor, contractul britanic pentru luna mai a crescut cu aproape 12% mai devreme în cursul zilei, înainte de a se stabiliza ulterior la o creștere de peste 5%, potrivit informațiilor citate. Ce anticipează analiștii Analiștii de la JPMorgan Chase , citați de Mediafax, au declarat săptămâna trecută că se așteaptă ca prețurile petrolului să rămână ridicate în al doilea trimestru, peste 100 de dolari pe baril, înainte de a scădea în a doua jumătate a anului. [...]
Donald Trump își comandă mâncare de la McDonald’s în timpul conferinței de presă despre criza din Ormuz - O strategie de promovare a legii fiscale în contextul tensiunilor internaționale
Donald Trump a folosit o apariție cu livrare McDonald’s la Casa Albă ca să-și promoveze agenda fiscală , în timp ce răspundea la întrebări despre criza din Strâmtoarea Ormuz și războiul din Iran , potrivit Libertatea . La scurt timp după ce a chemat reporterii „brusc” la Casa Albă, Trump a deschis ușa și a salutat o femeie cu tricou „DoorDash Grandma”, care avea două pungi mari cu mâncare McDonald’s. În fața jurnaliștilor, președintele a întrebat: „Nu pare ceva înscenat, nu-i așa?”, apoi a petrecut aproximativ 15 minute răspunzând la întrebări despre războiul din Iran, inclusiv negocierile eșuate din weekend, Strâmtoarea Ormuz și criticile venite din partea Papei Leon al XIV-lea. Miza politică: „fără taxe pe bacșiș”, împinsă în prim-plan Publicația notează că gestul a avut „în mod clar” scopul de a promova prevederile unei legi republicane care limitează taxele pe bacșiș, pe care Trump și republicanii speră să o folosească pentru a-și crește șansele în alegerile din noiembrie. Episodul a fost prezentat și ca un exemplu al modului în care Casa Albă încearcă să gestioneze simultan politica internă și războiul din Iran. În timpul apariției livratoarei, Trump a lăudat pe scurt politica de eliminare a taxelor pe bacșiș. Femeia, identificată ca Sharon Simmons, a spus că măsura „mi-a ajutat enorm familia”. Vizite în state-cheie, reluate după suspendarea călătoriilor interne Trump urmează să viziteze Nevada și Arizona la finalul acestei săptămâni pentru a-și promova politicile fiscale, reluând deplasările interne pe care consilierii le considerau importante pentru mobilizarea electoratului la alegerile de la mijlocul mandatului. Potrivit articolului, aceste călătorii au fost în mare parte suspendate după atacul asupra Iranului de la sfârșitul lunii februarie. Momentul în care livratoarea a refuzat să intre într-o temă culturală La un moment dat, Trump a încercat să o readucă pe livratoare în discuție, insistând asupra posibilității femeilor transgender de a participa la sporturile feminine, însă Simmons a ezitat și a refuzat să comenteze, revenind la tema fiscală: „Chiar nu am o opinie despre asta. Sunt aici în legătură cu lipsa taxelor pe bacșiș.” [...]
Dmitri Medvedev ironizează decizia lui Donald Trump de a bloca Strâmtoarea Ormuz - Comentariile sale subliniază tensiunile geopolitice și posibilele consecințe ale acțiunilor americane
Ironiile lui Dmitri Medvedev pe tema blocadei din Strâmtoarea Ormuz ridică miza politică a unei decizii americane cu potențial de a amplifica instabilitatea regională , într-un moment în care Washingtonul vorbește și despre un posibil acord cu Iranul , potrivit Stirile Pro TV . Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a comentat luni, pe X, blocada impusă de SUA asupra Strâmtorii Ormuz, făcând trimitere la paradoxurile din literatura lui George Orwell și sugerând o inversare a sensurilor („blocare = deblocare”, „războiul este pace”). Mesajul vine pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, în care Strâmtoarea Ormuz este un punct strategic. „În timp ce multe țări doresc deblocarea Strâmtorii Hormuz, Casa Albă a decis să o blocheze. Blocare = deblocare? Personajele negative ale lui Orwell revin cu forțe noi. Ce urmează? Desigur, războiul este pace...” Ce transmite Moscova prin acest mesaj Intervenția lui Medvedev, cunoscut pentru poziții categorice, folosește registrul ironic pentru a ataca decizia Casei Albe și pentru a pune sub semnul întrebării logica publică a măsurii. În termeni politici, mesajul funcționează ca o critică directă la adresa administrației americane și ca un semnal de propagandă externă într-un dosar sensibil. Poziția lui Trump: presiune și negociere în același timp În același context, Donald Trump a menționat posibilitatea ajungerii la un acord cu Iranul, dar a avertizat Teheranul asupra consecințelor dacă nu se ajunge la o soluție până la expirarea armistițiului, pe 21 aprilie, mai notează publicația. [...]
Cristian Diaconescu analizează blocajul negocierilor de pace cu Iranul - Tensiunile escaladate de SUA afectează stabilitatea energetică globală
Blocada SUA asupra porturilor iraniene riscă să amplifice șocul energetic în Asia , cu efecte în lanț asupra piețelor și securității maritime, în condițiile în care negocierile cu Teheranul rămân blocate pe dosarul nuclear, potrivit Digi24 , care îl citează pe fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu . Diaconescu spune că decizia anunțată de Donald Trump – o blocadă care ar urma să acopere „întreaga coastă iraniană” și care ar permite interceptarea, devierea și capturarea navelor fără autorizație – are consecințe „complicate” încă din primele ore, prin reacții de piață și creșterea insecurității în zonă. În evaluarea sa, Asia ar fi prima regiune „afectată grav” de blocadă și de criza energetică asociată. Un exemplu invocat este India, unde „resursele și rezervele ar mai fi funcționale pentru cam 9 zile”, dacă blocajul de tranzit se menține. În paralel, Diaconescu afirmă că se conturează discuții pentru o coaliție de state europene legată de situația din strâmtoarea Ormuz, care ar urma să fie convocată „la cel mai înalt nivel” spre finalul săptămânii, sub președinția britanicilor și germanilor. De ce contează: presiune pe rutele energetice și pe lanțurile de aprovizionare Fostul ministru atrage atenția că fiecare oră de blocaj produce două efecte simultane: mișcări de piață și escaladare a insecurității regionale. În plus, o implementare „prin folosirea forței” ar putea crea probleme inclusiv pentru navele de transport ale unor state considerate „prietene” ale Iranului, între care menționează China și India, alături de „alte zone din Asia” pe care le descrie drept „dramatic afectate”. Diaconescu mai afirmă că principala destinație a exporturilor energetice ale Iranului este China și indică o dependență a Chinei de „40–50%” pentru resursele care trec prin strâmtoarea Ormuz, nu doar țiței, ci și uree, amoniac și alte materii prime. Concluzia sa este că efectul ar fi unul de „reacție în lanț”. Unde s-au blocat negocierile: uraniul îmbogățit și controlul internațional Întrebat unde s-au blocat negocierile, Diaconescu răspunde: „La arma nucleară”. El spune că delegația americană ar fi cerut Iranului să renunțe la „cele 440 kg” de uraniu îmbogățit la „60%”, pe fondul temerilor că ar putea fi folosit pentru producerea unei arme nucleare. Potrivit lui, aceeași temă ar fi fost element de blocaj și la discuțiile de la Islamabad. În relatarea sa, Iranul nu acceptă nici cedarea materialului, nici oprirea îmbogățirii și nici controlul Agenției Internaționale pentru Energia Atomică. Diaconescu punctează și evoluția nivelului de îmbogățire: de la „3–5%” în perioada 2015–2016 la „60%” în prezent. „Escaladare pentru a dezescalada”: miza unei diplomații coercitive Diaconescu se declară rezervat privind raportul „cost–beneficii” al presiunii asupra Iranului și descrie situația drept „diplomație coercitivă”, pe care o explică astfel: partea politică și diplomatică negociază, iar „armata stă la ușă”. În această logică, el apreciază că „această escaladare este în ideea de a dezescalada”, în speranța reluării unui dialog politico-diplomatic, în condițiile în care „cea militară” nu ar fi dorită „de nimeni”. În același timp, el menționează că unele state care au împins spre dialog nu ar fi abandonat demersul – indicând Pakistanul, dar „mai ales” Turcia, Egipt și statele din Golf – însă discuțiile de la Islamabad sunt prezentate ca eșuate. [...]
Giorgia Meloni condamnă atacurile lui Donald Trump la adresa papei Leon XIV - Criticile lui Trump afectează relațiile liderilor conservatori europeni cu electoratul catolic
Reacția Giorgiei Meloni arată presiunea politică asupra dreptei europene de a se delimita de Trump după ce președintele american a reluat atacurile la adresa papei Leon XIV, potrivit Digi24 . Premierul Italiei a calificat declarațiile lui Trump drept „inacceptabile”, într-un moment în care retorica liderului de la Washington complică relația aliaților săi ideologici din Europa cu propriile baze electorale, în care se regăsesc mulți creștini. Meloni a transmis poziția într-un comunicat, subliniind rolul papei ca lider al Bisericii Catolice și legitimitatea apelurilor acestuia la pace și la condamnarea războiului. „Consider declarațiile președintelui Trump despre Sfântul Părinte drept inacceptabile. Papa este liderul Bisericii Catolice și este firesc și corect ca acesta să ceară pace și să condamne toate formele de război.” Contextul este un nou schimb de replici între Trump și papă, după ce președintele SUA l-a criticat pe Leon XIV pentru pozițiile privind conflictul din Orientul Mijlociu și l-a descris drept „slab”, notează Politico (citat de Digi24). În weekend, Trump s-a plâns pe rețelele sociale de criticile papei la adresa războiului SUA–Israel împotriva Iranului și a susținut, fără dovezi, că mandatul său ar fi făcut posibilă alegerea acestuia în fruntea Bisericii Catolice. Luni după-amiază, în fața Casei Albe, Trump și-a reiterat criticile, spunând că „nu are pentru ce să-și ceară scuze”, conform relatării. De ce contează pentru liderii conservatori din Europa Potrivit aceleiași surse, retorica agresivă a lui Trump față de papă creează dificultăți pentru liderii conservatori, de dreapta și de extremă dreapta din Europa — inclusiv pentru Meloni — deoarece bazele lor electorale includ numeroși creștini. Digi24 menționează că peste jumătate dintre italieni se declară catolici. În același timp, acești lideri au motive să păstreze relații funcționale cu Trump, în condițiile în care administrația sa sprijină partidele anti-migrație. Publicația mai arată că, de la începutul anului 2026, popularitatea lui Trump în rândul aliaților ideologici europeni a scăzut. Episodul postării șterse Digi24 mai relatează că Trump a făcut ulterior un pas înapoi după ce a publicat o imagine în care era reprezentat ca o figură asemănătoare lui Hristos, imagine care a atras critici inclusiv din partea unor susținători MAGA, unii numind-o „blasfemie”. Trump a șters postarea și le-a spus jurnaliștilor că a crezut că este reprezentat ca un medic în acea imagine. [...]
Peter Magyar, noul lider al Ungariei, afirmă că nu îl va suna pe Donald Trump pentru a discuta relațiile cu SUA - Sublinează importanța cooperării regionale și disponibilitatea pentru dialog cu administrația americană
Peter Magyar semnalizează o resetare pragmatică a relației cu Washingtonul fără gesturi personale către Trump , mizând pe canale instituționale și pe cooperarea regională, potrivit news.ro . Câștigătorul alegerilor legislative din Ungaria a spus că Statele Unite rămân „un partener foarte important” și că Budapesta trebuie să mențină relații bune cu Washingtonul, însă a precizat că el personal nu îl va suna pe Donald Trump. Contextul este unul politic: Trump l-a susținut puternic pe adversarul său, Viktor Orbán . În același timp, Magyar a transmis că viitoarea sa administrație va fi disponibilă pentru discuții „dacă Casa Albă va dori să ia legătura” cu noul guvern, indicând că dialogul ar urma să fie gestionat la nivel instituțional, nu prin inițiative personale. Priorități externe: Polonia, apoi cooperarea regională Întrebat despre Polonia, Magyar a afirmat că are o „relație specială” cu guvernul polonez și că intenționează ca Varșovia să fie prima destinație externă, o vizită pe care speră să o facă la începutul lunii mai. El a glumit că ar dori să se întâlnească și cu președintele conservator al Poloniei, Karol Nawrocki, deși acesta nu l-a felicitat pentru victorie și „a părut să susțină” realegerea lui Orbán. Magyar a fost întrebat și despre doi foști miniștri polonezi care se sustrag justiției poloneze refugiindu-se la Budapesta; i-a sfătuit în glumă „să nu cumpere prea mult mobilier de la Ikea” și să nu se simtă prea confortabil în capitală. În final, liderul maghiar a subliniat importanța cooperării regionale, inclusiv cu Austria și cu alte țări din Europa Centrală și de Est. [...]
