Știri
Știri din categoria Diverse
Donald Trump a folosit o apariție cu livrare McDonald’s la Casa Albă ca să-și promoveze agenda fiscală, în timp ce răspundea la întrebări despre criza din Strâmtoarea Ormuz și războiul din Iran, potrivit Libertatea.
La scurt timp după ce a chemat reporterii „brusc” la Casa Albă, Trump a deschis ușa și a salutat o femeie cu tricou „DoorDash Grandma”, care avea două pungi mari cu mâncare McDonald’s. În fața jurnaliștilor, președintele a întrebat: „Nu pare ceva înscenat, nu-i așa?”, apoi a petrecut aproximativ 15 minute răspunzând la întrebări despre războiul din Iran, inclusiv negocierile eșuate din weekend, Strâmtoarea Ormuz și criticile venite din partea Papei Leon al XIV-lea.
Publicația notează că gestul a avut „în mod clar” scopul de a promova prevederile unei legi republicane care limitează taxele pe bacșiș, pe care Trump și republicanii speră să o folosească pentru a-și crește șansele în alegerile din noiembrie. Episodul a fost prezentat și ca un exemplu al modului în care Casa Albă încearcă să gestioneze simultan politica internă și războiul din Iran.
În timpul apariției livratoarei, Trump a lăudat pe scurt politica de eliminare a taxelor pe bacșiș. Femeia, identificată ca Sharon Simmons, a spus că măsura „mi-a ajutat enorm familia”.
Trump urmează să viziteze Nevada și Arizona la finalul acestei săptămâni pentru a-și promova politicile fiscale, reluând deplasările interne pe care consilierii le considerau importante pentru mobilizarea electoratului la alegerile de la mijlocul mandatului. Potrivit articolului, aceste călătorii au fost în mare parte suspendate după atacul asupra Iranului de la sfârșitul lunii februarie.
La un moment dat, Trump a încercat să o readucă pe livratoare în discuție, insistând asupra posibilității femeilor transgender de a participa la sporturile feminine, însă Simmons a ezitat și a refuzat să comenteze, revenind la tema fiscală:
„Chiar nu am o opinie despre asta. Sunt aici în legătură cu lipsa taxelor pe bacșiș.”
Recomandate
Coreea de Sud ia în calcul o desfășurare militară în zona Strâmtorii Ormuz , o mișcare care poate influența securitatea rutelor energetice și costurile de transport maritim , potrivit Digi24 . Președinția de la Seul spune că analizează opțiuni pentru o prezență alături de SUA, dar subliniază că, deocamdată, nu a fost luată nicio decizie. Contextul imediat este presiunea publică venită dinspre Washington. Președintele american Donald Trump a criticat luna trecută, pe rețelele sociale, refuzul sud-coreenilor de a se implica în războiul împotriva Iranului și a ordonat reducerea amplorii unor exerciții militare comune SUA–Coreea de Sud. Un oficial din cadrul președinției sud-coreene a precizat că guvernul va face o analiză „conform procedurilor legale naționale”, ținând cont de situația de securitate din Peninsula Coreeană, și că discuțiile sunt încă deschise, potrivit Kyodo, preluată de Agerpres. Ce formă ar putea lua implicarea Potrivit aceleiași surse, Seulul ia în calcul „diverse opțiuni”, inclusiv: roluri de luptă; roluri necombatante, precum misiuni de căutare. Ce urmează, procedural O eventuală desfășurare de forțe sud-coreene în afara țării ar necesita: o decizie a Consiliului de Securitate Națională; aprobarea parlamentului unicameral de la Seul. Presa sud-coreeană a relatat că guvernul ar putea cere acordul legislativului chiar în cursul acestei luni, însă, la acest moment, autoritățile spun că nu există o hotărâre finală. [...]
Kievul condiționează fereastra de negocieri de un armistițiu temporar : președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Ucraina nu va lansa lovituri aeriene asupra Rusiei pe durata vizitei emisarilor președintelui american Donald Trump și cere Moscovei „reciprocitate”, potrivit Digi24 . Zelenski a cerut Rusiei să garanteze o încetare a focului, fără lovituri, „în timpul duratei necesare pentru desfășurarea acestor negocieri”. Declarația vine în contextul unei runde de contacte diplomatice legate de războiul dintre Ucraina și Rusia. Ce presupune „pauza” propusă de Zelenski Potrivit președintelui ucrainean, Ucraina își asumă că nu va efectua lovituri aeriene contra Rusiei în intervalul vizitei. În schimb, Kievul cere ca Rusia să oprească atacurile pe aceeași perioadă, astfel încât discuțiile să se poată desfășura fără escaladări militare. „Nu vor exista lovituri aeriene din partea noastră şi Rusia trebuie să garanteze reciproc o încetare a focului - fără lovituri din partea ei - în timpul duratei necesare pentru desfăşurarea acestor negocieri.” Vizita emisarilor lui Trump și incertitudinile de securitate Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați duminică la Kiev, pentru prima dată, în cadrul eforturilor diplomatice care urmăresc încheierea războiului. Rusia, însă, nu a confirmat până acum venirea lor la Moscova. În paralel, publicația Kyiv Independent (citată de Digi24) susține, pe baza unor surse, că prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump, programată pentru 5–6 septembrie, „ar putea fi anulată”, după ce Witkoff ar fi devenit îngrijorat de riscurile deplasării. Aceleași surse afirmă că se discută variante alternative și invocă faptul că „li se spune acolo că este periculos”. De ce contează Mesajul lui Zelenski încearcă să transforme vizita emisarilor într-o „fereastră” de negociere protejată de un armistițiu limitat, chiar dacă doar pe durata discuțiilor. În lipsa unei confirmări din partea Rusiei și pe fondul riscurilor de securitate invocate pentru deplasarea la Kiev, rămâne incert dacă această pauză de lovituri poate fi convenită și, mai ales, aplicată în practică. [...]
Emisarii lui Donald Trump pregătesc o dublă vizită la Moscova și Kiev, un semnal de reimplicare americană în negocieri , potrivit Digi24 , care citează agenția rusă de stat Tass, prin TVPWorld. Este vorba despre Steve Witkoff și Jared Kushner , iar deplasarea ar urma să aibă loc în weekend. Miza principală este componenta operațională a negocierilor: dacă vizita se confirmă, ar fi prima dată când cei doi emisari ajung la Kiev, deși au făcut „numeroase” călătorii la Moscova, conform informațiilor prezentate. Ce se știe și ce rămâne neconfirmat Tass susține că emisarii intenționează să viziteze atât Moscova, cât și Kievul „în următoarele zile”. Informația este prezentată ca intenție și se bazează pe „surse proprii” ale agenției ruse, ceea ce înseamnă că detaliile logistice și agenda întâlnirilor nu sunt publice și nu pot fi verificate independent din datele disponibile în material. Reacția Kievului: „date provizorii” și pregătiri pentru întâlniri Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis pe platforma X că a avut o întâlnire cu echipa implicată în negocierile cu emisarii președintelui SUA și că sunt stabilite „date provizorii”, fără să numească explicit persoanele. „Ne așteptăm ca emisarii președintelui SUA să sosească aici, la Kiev. Aceștia au confirmat că vor avea o întâlnire la Moscova și o alta la Kiev.” Zelenski a insistat asupra importanței menținerii implicării americane și a spus că Ucraina este pregătită pentru discuții „într-un cadru adecvat și substanțial”. În lipsa unor confirmări oficiale privind componența delegației și calendarul exact, rămâne de urmărit dacă vizitele anunțate de Tass se materializează și în ce format vor avea loc întâlnirile la Moscova și Kiev. [...]
Casa Albă a lansat jocuri video care „gamifică” deportările , într-o mișcare de comunicare ce ridică mize de reputație și de acceptabilitate publică pentru politicile anti-imigrație ale administrației Trump, potrivit Digi24 . Inițiativa a fost criticată de organizații pentru drepturile omului, în timp ce Casa Albă susține că jocurile sunt un instrument de promovare a politicilor sale. „Rio Run”, disponibil pe site-ul oficial al executivului american, este inspirat din „Snake” și folosește o estetică retro, într-un format de tip arcade. Jucătorul controlează un personaj care îl reprezintă pe Tom Homan , consilierul principal al președintelui Donald Trump pentru imigrație, și trebuie să „adune” personaje care au traversat Rio Grande, la granița SUA–Mexic, pentru a le expulza. Reacțiile critice au venit inclusiv din zona organizațiilor civice. Amérika García Grewal, codirectoare a organizației Frontera Federation din Texas, a declarat pentru AFP: „Mi se face rău. Se joacă cu viețile oamenilor de ani de zile, iar acum fac un joc video din acțiunile lor.” O platformă cu mai multe jocuri „de politică publică” În aceeași zi, Casa Albă a lansat și un al doilea joc, inspirat de „Tetris”, în care jucătorii trebuie să construiască un zid la granița cu Mexicul, proiect asociat cu agenda lui Donald Trump. Titlul jocului este „Protejați granița de hoarda care se apropie”. Pe site-ul Casei Albe există și alte jocuri în stil arcade care promovează diverse politici ale administrației, inclusiv jocuri inspirate de monumente din Washington, de mesele servite în școli și de conturi bancare deschise pentru copii. Platforma a fost promovată și pe rețelele sociale, cu o estetică inspirată de jocurile video clasice și un logo Sega adaptat într-o versiune „MAGA”. Context: intensificarea arestărilor și expulzărilor Lansarea jocurilor vine pe fondul intensificării programului de arestări și expulzări ale imigranților aflați ilegal în SUA. Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) a difuzat recent un videoclip cu expulzarea unor imigranți haitieni legați la mâini și la picioare, după abrogarea unui statut care le permitea să rămână legal în țară; montajul a fost criticat de oponenții lui Trump ca fiind umilitor și rasist. DHS a anunțat că a arestat un număr „record” de aproape 51.000 de imigranți aflați în situație ilegală în luna august. Strategia de comunicare: conținut provocator, reacții virale Materialul notează că această comunicare se inspiră deschis din „trolling” pe rețelele sociale: conținuturi provocatoare, menite să genereze reacții indignate și să devină virale. Casa Albă a apărat inițiativa, afirmând într-o declarație transmisă AFP că aceasta evidențiază „contrastul dintre o cultură a «distracției» și a câștigului și viziunea socialistă sumbră a democraților pentru America”. [...]
Donald Trump pune presiune pe agenda energetică și de imigrație a Marii Britanii , avertizând că țara este „la un pas de dezastru”, într-un mesaj care poate amplifica tensiunile politice de la Londra pe două teme cu impact direct în economie și reglementare, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului GB News și sunt relatate de Reuters , conform aceleiași surse. Trump a invocat costurile ridicate ale energiei, politicile privind „emisii nete zero” (ținta de a reduce la zero emisiile nete de gaze cu efect de seră) și efectele „migrației în masă”. „Țara voastră se află în dificultate. Sunteți la un pas de dezastru.” „Aveți o problemă uriașă legată de imigrație și o problemă uriașă legată de energie. Consumul vostru de energie este de trei, patru ori mai mare decât ar trebui să fie”. Energie și tranziție: presiune pe deciziile din Marea Nordului Trump, care „consideră schimbările climatice o farsă”, a criticat și în trecut decizia Marii Britanii de a renunța la combustibilii fosili și a îndemnat liderii britanici să exploateze rezervele de petrol și gaze din Marea Nordului, potrivit materialului. În acest context, premierul Andy Burnham „analizează posibilitatea” de a aproba demararea a două proiecte majore de exploatare în Marea Nordului. Totodată, guvernul ar promite o abordare „pragmatică” a tranziției energetice, menținând însă obiectivul trecerii la surse curate de energie electrică. Imigrația: temă politică internă cu efect electoral Trump a susținut că imigrația „schimbă fața” Marii Britanii și a lansat un avertisment direct. „Dacă nu opriți afluxul de oameni care vin în țara voastră din toate colțurile lumii, nu o să mai aveți nicio țară”. Digi24 notează că preocupările legate de imigrație sunt concentrate pe sosirile ilegale cu ambarcațiuni mici din Europa continentală, subiect care a alimentat creșterea popularității partidului de dreapta Reform, condus de Nigel Farage. Guvernul lui Burnham a reiterat angajamentele asumate de predecesorul său, Keir Starmer, de a opri aceste traversări. La începutul săptămânii, Burnham a spus că numărul lor a scăzut „drastic” și că măsurile împotriva operațiunilor de traversare și a grupărilor criminale din spatele lor „dau roade”. Context: relație bilaterală „tumultoasă” Potrivit sursei, relațiile dintre Marea Britanie și SUA „au fost tumultoase” în ultimii ani, trecând de la o vizită de stat „fastuoasă” la Londra în 2025 la critici dure privind politici interne și externe. În același timp, Trump și-a reiterat „admirația și afecțiunea” față de regele Charles și „dragostea” pentru Marea Britanie, dar a insistat că guvernul britanic se confruntă cu probleme „grave” care trebuie depășite. [...]
Negocierile pentru viitorul guvern se mută pe profilul premierului, cu accent pe credibilitatea economică , iar PSD și PNL își condiționează sprijinul în funcție de arhitectura politică a Executivului, potrivit informațiilor prezentate de Digi24 . Conform surselor citate de publicație, președintele Nicușor Dan ar avea pe listă un „nume-surpriză” pentru funcția de prim-ministru, iar dacă negocierile se complică din nou ar urma să opteze pentru un independent. Profilul descris: o persoană capabilă să strângă o majoritate parlamentară, cu experiență în domeniul economic și cu o imagine bună în relația cu partenerii externi. În același timp, Alexandru Nazare „nu a ieșit din calcule”, potrivit aceleiași surse. De ce contează: miza economică devine criteriu de selecție În logica discutată în spațiul politic, alegerea unui independent ar fi menită să aducă voturi suplimentare într-un Parlament în care formarea unei majorități s-a dovedit dificilă după adoptarea moțiunii de cenzură. Jurnalista Digi24 Ema Stoica a explicat că „principala caracteristică” urmărită ar fi capacitatea viitorului premier de a obține suficiente voturi pentru a trece de Parlament. Un alt criteriu central, potrivit explicațiilor din material, este gestionarea situației economice și a finanțelor publice, ceea ce ar explica reapariția numelui lui Alexandru Nazare în discuții. Pe lângă componenta internă, contează și percepția externă — relația cu partenerii europeni și cu SUA fiind menționată ca element de plus pentru viitorul premier. Stadiul discuțiilor: fără desemnare, consultări oficiale amânate Până la momentul publicării informațiilor, nu exista o desemnare oficială. Potrivit surselor Digi24, Nicușor Dan ar fi discutat neoficial în ultimele zile cu o parte dintre liderii fostei coaliții, fără anunț public. Consultările oficiale anunțate anterior de președinte nu au mai avut loc. Surse din Administrația Prezidențială susțin că șeful statului ar fi fost sfătuit să convoace partidele la consultări, însă nu este clar dacă va face acest lucru sau va anunța direct nominalizarea. Condițiile PSD: sprijin doar dacă partidul intră la guvernare În intervenția de la Digi24, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a spus că partidul își dorește o nominalizare rapidă și că prima opțiune rămâne Sorin Grindeanu. Totodată, Zamfir a indicat că PSD nu exclude un alt premier, însă cu o condiție explicită: guvernul să fie „în jurul PSD” și partidul să participe la guvernare. „Sigur, nu excludem acest lucru. (...) Un guvern în jurul PSD, poate cu un alt prim-ministru, dar, evident, în jurul Partidului Social Democrat. (...) nu vom vota un guvern din care Partidul Social Democrat (...) să nu participe.” Poziția PNL: votul, decis în partid; condițiile sunt în discuție Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a transmis că decizia privind votul aparține Biroului Politic Național al partidului și a vorbit despre existența unor condiții, însă fragmentul de text furnizat este întrerupt înainte ca acestea să fie detaliate. În lipsa unei nominalizări și a consultărilor oficiale, următorul pas rămâne decizia președintelui privind formula de premier — iar semnalul principal din informațiile prezentate este că „profilul economic” și capacitatea de a coagula o majoritate au devenit criterii de negociere, nu doar numele. [...]
