Știri
Știri din categoria Diverse
Donald Trump a folosit o apariție cu livrare McDonald’s la Casa Albă ca să-și promoveze agenda fiscală, în timp ce răspundea la întrebări despre criza din Strâmtoarea Ormuz și războiul din Iran, potrivit Libertatea.
La scurt timp după ce a chemat reporterii „brusc” la Casa Albă, Trump a deschis ușa și a salutat o femeie cu tricou „DoorDash Grandma”, care avea două pungi mari cu mâncare McDonald’s. În fața jurnaliștilor, președintele a întrebat: „Nu pare ceva înscenat, nu-i așa?”, apoi a petrecut aproximativ 15 minute răspunzând la întrebări despre războiul din Iran, inclusiv negocierile eșuate din weekend, Strâmtoarea Ormuz și criticile venite din partea Papei Leon al XIV-lea.
Publicația notează că gestul a avut „în mod clar” scopul de a promova prevederile unei legi republicane care limitează taxele pe bacșiș, pe care Trump și republicanii speră să o folosească pentru a-și crește șansele în alegerile din noiembrie. Episodul a fost prezentat și ca un exemplu al modului în care Casa Albă încearcă să gestioneze simultan politica internă și războiul din Iran.
În timpul apariției livratoarei, Trump a lăudat pe scurt politica de eliminare a taxelor pe bacșiș. Femeia, identificată ca Sharon Simmons, a spus că măsura „mi-a ajutat enorm familia”.
Trump urmează să viziteze Nevada și Arizona la finalul acestei săptămâni pentru a-și promova politicile fiscale, reluând deplasările interne pe care consilierii le considerau importante pentru mobilizarea electoratului la alegerile de la mijlocul mandatului. Potrivit articolului, aceste călătorii au fost în mare parte suspendate după atacul asupra Iranului de la sfârșitul lunii februarie.
La un moment dat, Trump a încercat să o readucă pe livratoare în discuție, insistând asupra posibilității femeilor transgender de a participa la sporturile feminine, însă Simmons a ezitat și a refuzat să comenteze, revenind la tema fiscală:
„Chiar nu am o opinie despre asta. Sunt aici în legătură cu lipsa taxelor pe bacșiș.”
Recomandate
Escaladarea din Golf pune sub presiune rutele energetice și transportul maritim , după ce Iranul a atacat obiective americane din Bahrain, Kuweit și Iordania, iar un petrolier a fost lovit în Strâmtoarea Ormuz , pe fondul loviturilor SUA asupra unor ținte din Iran, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Mișcările cresc riscul de întreruperi în aprovizionarea globală cu energie și în comerțul dincolo de Golful Persic. Prețurile petrolului au urcat cu aproape 2% pe fondul escaladării, deși semnale că Teheranul și Washingtonul ar dori reluarea dialogului diplomatic au limitat creșterile, notează Reuters. În paralel, houthiții din Yemen, aliniați cu Iranul, au anunțat un blocaj naval asupra Arabiei Saudite, deschizând un potențial nou front. Lovituri și ținte raportate în regiune Comandamentul Central al SUA a anunțat că a lovit centre de comandă militare iraniene, capacități maritime, baze de lansare pentru rachete și drone, precum și sisteme de apărare aeriană. Au fost raportate explozii în jurul orașului Shiraz, iar Konarak și Chabahar (coasta de sud), Khorramabad și o zonă civilă din afara orașului Abdanan (vest) au fost menționate ca ținte; ulterior, agenția IRNA a citat un oficial din Khorramabad care a spus că acolo nu a avut loc niciun atac. În replică, Iranul a atacat marți obiective americane din Bahrain, Kuweit și Iordania. Potrivit relatărilor: presa de stat iraniană a susținut că au fost vizate facilități de cazare ale personalului militar american de la baza aeriană Sheikh Isa din Bahrain; armata iraniană a declarat că a lansat atacuri cu drone împotriva a trei baze militare americane din Kuweit; Garda Revoluționară a afirmat că a atacat o bază militară americană din Iordania, iar autoritățile iordaniene au spus că au interceptat și distrus cinci drone iraniene. Garda Revoluționară a mai afirmat că a vizat în Bahrain infrastructură aparținând companiei americane Amazon; nu au existat comentarii imediate din partea armatei americane, a autorităților din Bahrain sau a companiei, iar Reuters precizează că nu a putut verifica independent informațiile. Semnale de stres pe transportul maritim și riscul de blocaje Agenția de securitate maritimă UKMTO a anunțat că un petrolier din Strâmtoarea Ormuz a semnalat că a fost lovit de un proiectil, iar echipajul a abandonat nava într-o barcă de salvare. Gărzile Revoluționare au declarat, separat, că două petroliere au luat foc în urma unor explozii în timp ce încercau să tranziteze ruta sudică a strâmtorii. Datele Kpler arată că luni doar patru nave de marfă au traversat strâmtoarea, majoritatea pe ruta nordică, în scădere de la șapte nave în ziua precedentă. Reuters mai relatează că Iranul ar fi exercitat presiuni asupra houthiților pentru a închide strâmtoarea Bab el-Mandeb, poarta către Marea Roșie, dacă SUA continuă să atace infrastructura energetică iraniană. Efecte operaționale în Kuweit: energie și apă Atacurile de luni asupra centralelor electrice și instalațiilor de desalinizare din Kuweit au dus la scoaterea din funcțiune a mai multor unități de producție „ca măsură de precauție”, iar reparațiile erau în curs, potrivit autorităților. Kuweitul a acuzat în ultimele zile Iranul că a bombardat centrale electrice și instalații de desalinizare, iar populației i s-a cerut să reducă consumul, în special cel pentru aer condiționat, pentru a menține alimentarea cu energie 24/7. Diplomație și avertizări de securitate Un oficial iranian a declarat pentru Reuters că Teheranul a primit o propunere de încetare a focului pentru 10 zile, în încercarea de a salva armistițiul provizoriu. În același timp, Departamentul de Stat al SUA a emis o nouă „avertizare la nivel mondial” pentru cetățenii americani, invocând „tensiunile accentuate din Orientul Mijlociu”. Donald Trump a spus că loviturile americane au fost o răzbunare pentru moartea militarilor americani și a transmis un avertisment public Iranului: „De fiecare dată când Iranul ucide un soldat american, va plăti de multe ori pentru acea ucidere!” [...]
Amenințările houthi au început să schimbe rutele petroliere, crescând riscul de scumpiri la energie , după ce două nave care transportau țiței saudit către Asia au întors din drum în Marea Roșie, pe fondul riscurilor de securitate din zona strâmtorii Bab el-Mandeb , potrivit Digi24 . Mișcarea houthi din Yemen, aliniată cu Iranul, a anunțat o „blocadă navală” asupra Arabiei Saudite și a transmis transportatorilor că va ataca orice navă care încarcă sau descarcă petrol saudit. În acest context, două petroliere care încărcaseră țiței în portul saudit Yanbu (la Marea Roșie), cu destinația China și India, și-au modificat marți traseul: au făcut cale întoarsă și s-au îndreptat spre Canalul Suez, în loc să iasă prin Bab el-Mandeb către Oceanul Indian. De ce contează: exporturile saudite și logistica regională, sub presiune Grupul britanic de gestionare a riscurilor maritime Vanguard a apreciat că acestea sunt „primele modificări confirmate” ale rutelor petroliere comerciale după embargoul anunțat de houthi și că situația ar putea amplifica perturbările exporturilor de țiței saudit și ale transportului maritim regional. Marea Roșie devenise o rută alternativă importantă pentru exporturile saudite, în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz (ieșirea din Golf) este menționată ca fiind închisă, iar volumele erau deviate prin conducte către Yanbu. Context militar: escaladare SUA–Iran și amenințări asupra Bab el-Mandeb În același tablou de escaladare, forțele americane au bombardat peste noapte ținte în sudul și vestul Iranului, iar Teheranul a vizat situri americane din Bahrain, Kuweit și Iordania; un petrolier a fost lovit în Strâmtoarea Ormuz, la intrarea în Golf, relatează Reuters (link în sursă). Președintele SUA, Donald Trump, a spus că houthii nu au închis încă Bab el-Mandeb („Poarta Lacrimilor”), dar a avertizat că SUA vor acționa dacă se va întâmpla: „Până acum nu s-a întâmplat. S-ar putea întâmpla, dar ne ocupăm de lucruri. Dacă se întâmplă așa ceva, ne ocupăm noi.” Primele efecte în piață: petrolul și carburanții, în creștere Pe fondul tensiunilor, prețurile petrolului au crescut cu peste 2% marți, iar țițeiul Brent a oscilat peste 91 de dolari pe baril. În SUA, benzina a trecut de 4 dolari pe galon (aprox. 3,8 litri), semnalând presiuni în lanț asupra costurilor de transport și, implicit, asupra prețurilor din economie. [...]
Accesul României în programul Visa Waiver rămâne blocat de o decizie politică la Washington , deși criteriile tehnice au fost atinse anterior, potrivit Digi24 , care redă declarațiile Oanei Țoiu , ministra interimară de Externe. Țoiu a spus că Visa Waiver „este o prioritate” în relația bilaterală cu SUA, însă momentul acceptării României depinde de „discuția politică”, de scăderea din nou a ratei de refuz a vizelor sub pragul necesar și de „paradigma” administrației președintelui Donald Trump privind călătoriile și deschiderea granițelor. Pragul tehnic și rolul mediului de afaceri Ministra a afirmat că România reușise să atingă pragul de sub 3% al refuzurilor de viză, condiție necesară pentru intrarea în program, și a menționat contribuția mediului de afaceri la acest rezultat, într-un „efort interinstituțional major”. Totodată, ea a indicat că dosarul este gestionat în prezent la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, în condițiile în care procesul a fost suspendat și ulterior oprit în contextul schimbărilor politice din perioada alegerilor. De ce a crescut din nou rata de refuz Țoiu a explicat că, după perioada în care România îndeplinise criteriul de 3%, „numărul de refuzuri este mai mare”, inclusiv pentru că mulți dintre cei care au obținut vize atunci nu le-au reînnoit ulterior, nefiind necesar. În paralel, autoritățile ar lucra atât pe componenta de informații privind trecerea frontierei, cât și pe palierul politic, astfel încât, atunci când criteriul tehnic va fi îndeplinit din nou, să existe și cadrul politic pentru avansarea deciziei. Context: includere oficială, apoi reanalizare România a fost inclusă oficial în Programul Visa Waiver al SUA în ianuarie 2025. În mai 2025, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (DHS) a decis să reanalizeze includerea României, după ce, în martie, administrația Trump suspendase decizia de includere. Inițial, România urma să intre în program în martie, ceea ce ar fi permis călătorii în SUA fără obținerea prealabilă a vizei. [...]
Perchezițiile la infrastructura IT a Fidesz deschid un nou front de risc de reglementare și operare pentru actorii politici din Ungaria , prin posibilitatea confiscării „întregului sistem de comunicații” și a bazelor de date ale partidului, potrivit Digi24 . Formațiunea lui Viktor Orbán a anunțat, într-un comunicat publicat pe Facebook, că anchetatori de la Parchet s-au prezentat „fără să prevină” la centrul de date unde se află serverele partidului, cu intenția de a confisca sistemul de comunicații și bazele de date. Informația este relatată de AFP, citată de Digi24. Fidesz a calificat acțiunea drept „o tiranie care a atins un nou nivel” și a susținut că nu a existat „niciun precedent de acest fel” în Ungaria din 1990, de la sfârșitul comunismului. Context politic: schimbarea de putere și așteptarea unei poziții oficiale Viktor Orbán a pierdut puterea după 16 ani, fiind învins la alegerile legislative din aprilie, iar noul premier, conservatorul proeuropean Peter Magyar, a transmis tot pe Facebook că a aflat despre percheziții din anunțul Fidesz. „Așteptăm o declarație a parchetului” Magyar s-a angajat să destructureze sistemul construit de Orbán pentru a „acapara instituțiile țării” și să pună capăt corupției „devenită endemică” în Ungaria. La rândul său, Fidesz a descris aceste reforme drept „autocratice”, o acuzație care i-a fost formulată frecvent și lui Orbán în perioada în care era la guvernare. În acest moment, detaliile despre temeiul legal al perchezițiilor și obiectul exact al anchetei nu apar în materialul citat, iar o poziție a Parchetului este, potrivit premierului, încă așteptată. [...]
Șeful armatei ucrainene încearcă să limiteze efectele unui scandal intern asupra conducerii războiului , respingând ideea unui conflict personal cu fostul ministru al apărării și cerând ca disputa despre reforme să nu deturneze atenția de la front, potrivit Digi24 . Oleksandr Sîrski a scris într-un articol de opinie că nu este „în război cu ministerul”, ci „în război cu Rusia”, după ce Mihailo Fedorov a fost demis și l-a acuzat public pe comandantul-șef că s-ar opune reformelor din Ministerul Apărării și că ar alimenta diviziuni în armată. Mesajul: disputele de la Kiev nu trebuie să afecteze comanda militară În textul publicat de publicația militară „Militarnyi”, Sîrski avertizează că împărțirea oamenilor în tabere rivale riscă să distragă atenția de la războiul împotriva Rusiei și susține că relația cu Fedorov a fost una profesională, nu un conflict personal, chiar dacă au existat dezacorduri între comanda militară și Ministerul Apărării. „Nu sunt în război cu ministerul. Sunt în război cu Rusia.” Generalul spune că a fost surprins de felul în care a fost prezentată relația sa cu fostul ministru și își cere scuze dacă a jignit pe cineva, adăugând că poate fi „dur”. Ce teme au fost în dispută și ce urmează Sîrski menționează pe scurt că divergențele au vizat, între altele, strategia militară, dronele, personalul, contractele, mobilizarea și plățile soldaților. El afirmă că dronele sunt „vitale”, dar nu pot înlocui artileria, apărarea aeriană și alte capacități de luptă. Comandantul-șef neagă că Statul Major General s-ar fi opus Ministerului Apărării și spune că va coopera cu oricine va fi numit să conducă instituția. În final, își definește prioritatea drept conducerea războiului și sugerează că ar prefera să-și facă treaba „fără interviuri și articole de opinie”. „Misiunea mea este războiul. Strategia, frontul, oamenii. Asta fac și voi continua să fac. De preferință, fără interviuri și articole de opinie.” [...]
Atacul asupra unui petrolier civil în largul coastelor României readuce în prim-plan riscurile pentru transportul maritim din Marea Neagră , într-un context în care Kievul cere înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei și o reacție „pe măsura amenințării”, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga , a condamnat atacul asupra petrolierului de GNL „ Gas Lisbon ”, care se îndrepta către un port ucrainean, și a mulțumit României pentru intervenția de salvare a echipajului. Într-o postare pe X, el a descris incidentul drept o nouă dovadă că „Kremlinului nu-i pasă de dreptul maritim internațional” și a calificat acțiunea ca parte a „acțiunilor teroriste” ale Rusiei. „Suntem recunoscători României pentru operațiunea rapidă de salvare, pentru solidaritatea neclintită față de Ucraina și pentru înțelegerea clară că acțiunile iresponsabile ale Federației Ruse amenință securitatea în întreaga regiune a Mării Negre.” Sîbiga a mai spus că Ucraina vrea să aprofundeze cooperarea cu România și cu alți parteneri pentru consolidarea securității în Marea Neagră și a cerut măsuri mai dure împotriva Rusiei. „Reacția trebuie să fie pe măsura amenințării. Sancțiuni mai severe. O presiune mai mare asupra Rusiei. Răspundere deplină pentru fiecare act de agresiune. Agresorul trebuie obligat să pună capăt războiului.” Ce s-a întâmplat și care este contextul Președintele României a anunțat marți că un petrolier sub pavilionul Liberiei a fost lovit în largul coastelor românești. Nava se îndrepta din portul egiptean Alexandria către orașul ucrainean Reni, de pe Dunăre. Echipele de salvare române au evacuat întregul echipaj, însă printre marinari se află și răniți, conform informațiilor prezentate. Incidentul vine după un alt atac menționat de aceeași sursă: duminică, Rusia ar fi lovit cu rachete nava civilă „Golden Leo”, sub pavilionul Guineei-Bissau, în largul Odesei, vas care transporta cereale. Administrația Porturilor Maritime din Ucraina a anunțat că 10 persoane au murit în acel incident. De ce contează: presiune pe securitatea rutelor maritime Mesajul Kievului leagă direct atacurile de securitatea regională și de funcționarea rutelor maritime din Marea Neagră, inclusiv a celor către porturi ucrainene. În acest cadru, România apare ca actor operațional în gestionarea urgențelor din proximitatea graniței maritime, iar Ucraina împinge tema către un răspuns internațional mai dur, centrat pe sancțiuni și presiune politică asupra Rusiei. [...]
