Știri
Știri din categoria Statistici
Românii își înăspresc rapid așteptările despre inflație, curs și dobânzi, dar consumul nu mai scade, ceea ce sugerează că o parte a populației a ajuns deja la limita ajustărilor în bugetul de zi cu zi, potrivit HotNews, care citează un sondaj IRSOP realizat la final de iunie.
Sondajul IRSOP (25–30 iunie 2026, eșantion de 500 de persoane, marjă de eroare ±4,4%) arată că aproape toți indicatorii de percepție s-au deteriorat față de luna mai, cu o singură excepție notabilă: consumul curent raportat de respondenți a rămas neschimbat.
Cea mai vizibilă mișcare este la așteptările inflaționiste: ponderea celor care se așteaptă la creșteri de prețuri a urcat de la 78% la 83%, cel mai ridicat nivel din seria lunară începută în februarie 2026.
În paralel, s-a accentuat pesimismul privind situația financiară personală:
Pe frontul monetar, așteptările s-au înrăutățit abrupt:
În lectura datelor din sondaj, coexistența așteptărilor de depreciere și dobânzi în creștere indică o populație care se pregătește pentru o politică monetară mai restrictivă, într-un context perceput ca slab din perspectiva creșterii economice.
Teama de disponibilizare a rămas relativ constantă, la circa un sfert dintre angajați (27% în iunie). În schimb, percepția despre cât de ușor se găsește un loc de muncă s-a înrăutățit: 70% spun că un job se găsește greu în localitatea lor, față de 66% în mai.
Un detaliu relevant este că 81% dintre cei care se simt amenințați de disponibilizare sunt pesimiști că ar găsi un alt loc de muncă, ceea ce sugerează o rigiditate percepută mai ales pentru cei aflați în zona de risc.
Singurul indicator care nu s-a deteriorat este consumul curent: 61% spun că, față de anul trecut, cumpără mai puțin pentru consumul de zi cu zi, procent neschimbat între mai și iunie. Interpretarea din material este că o parte semnificativă a populației ar fi ajuns deja la un prag de austeritate personală, fără spațiu suplimentar de reducere a cheltuielilor curente.
În schimb, intențiile de cheltuire pentru acest an arată contracție pe aproape toate categoriile discreționare, inclusiv:
Singura intenție în creștere este economisirea pentru situații neprevăzute: 47% (de la 44%), adică o reacție defensivă.
Ca element de context, materialul notează și date INS: vânzările cu amănuntul au scăzut cu 5,5% în primele cinci luni din 2026, în linie cu direcția indicată de percepțiile din sondaj.
Pentru detalii, IRSOP a publicat documentul complet al cercetării, disponibil în materialul sursă.
Recomandate
București ul a concentrat 557.319 sosiri de turiști în ianuarie–aprilie 2026 , un volum care pune presiune directă pe capacitatea de cazare și pe gradul de ocupare, potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de Economica . Unde s-au cazat turiștii: hotelurile domină piața Din totalul sosirilor înregistrate în Capitală, cele mai multe au fost consemnate în hoteluri: 463.122, adică 83% din total. Pe locul următor s-au situat apartamentele și camerele de închiriat, cu 77.511 sosiri (14% din total). Înnoptări și sezonalitate: vârful a fost în martie În perioada ianuarie–aprilie 2026, numărul total al înnoptărilor în București a fost de 1.146.632. Cea mai mare valoare lunară a fost în martie, cu 316.692 de înnoptări, iar cea mai mică în ianuarie, cu 246.476. Gradul de ocupare: între 35,6% și 42,6% Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a variat între 35,6% în ianuarie și 42,6% în martie, ceea ce indică o creștere a ocupării în lunile de început de primăvară. Context național: Bucureștiul, o parte importantă din total La nivel național, în structurile de primire turistică din România (inclusiv apartamente și camere de închiriat) au fost înregistrate 3,166 milioane sosiri de turiști în primele patru luni ale anului, iar numărul de înnoptări a fost de 5,969 milioane, conform INS. [...]
Livrările globale de PC-uri au scăzut cu 4,9% în T2 2026 , însă Mac-urile Apple au crescut cu 10,1% față de anul trecut, într-o piață afectată de scumpiri și de lipsa unor componente-cheie, potrivit IT之家 , care citează date IDC. IDC estimează că în trimestrul 2 din 2026 s-au livrat la nivel global 68,2 milioane de PC-uri, în scădere de la 71,7 milioane în T2 2025. Scăderea pune capăt unei perioade de nouă trimestre consecutive de creștere a livrărilor. De ce se contractă piața: lipsa de DRAM și NAND și creșterea prețurilor IDC indică drept cauză importantă presiunea din lanțul de aprovizionare: deficitul de memorii DRAM și de cipuri de stocare NAND , care a dus la creșteri puternice de preț. În consecință, consumatorii ar fi mai puțin dispuși să își înlocuiască dispozitivele. Directorul de cercetare IDC, Jitesh Ubrani, descrie o „decuplare” între volume și venituri: vânzările scad, dar veniturile cresc, deoarece producătorii majorează prețurile mai repede decât se reduce cererea. IDC mai avertizează că, pe fondul slăbirii mediului macroeconomic, ritmul de creștere din a doua jumătate a lui 2026 ar putea încetini vizibil. Producătorii s-ar pregăti, totodată, pentru noi scumpiri în 2027, iar canalele de distribuție și-ar fi exprimat îngrijorarea privind nivelul stocurilor la prețuri ridicate. Cine câștigă și cine pierde: Apple, singura creștere puternică în top 5 În topul celor mai mari cinci producători, Apple este compania cu cea mai mare creștere anuală a livrărilor în T2 2026, conform IDC: Lenovo : 16,6 milioane unități, cotă 24,4% (livrări -2,1% an/an) HP : 13,0 milioane, cotă 19,1% (-9,0%) Dell : 9,3 milioane, cotă 13,6% (-5,0%) Apple : 6,7 milioane, cotă 9,9% ( +10,1% ) ASUS : 5,0 milioane, cotă 7,4% (+0,2%) Categoria „Others” (alți producători) a totalizat 17,5 milioane de unități, în scădere cu 10,5% an/an, cu o cotă de 25,7%. În acest context, mesajul principal al datelor IDC este că piața intră într-o fază de ajustare condusă de costuri și constrângeri de ofertă, iar creșterea Apple pe Mac iese în evidență tocmai pentru că vine pe fondul unei contracții generalizate a livrărilor. [...]
Sibiul devine reperul creșterilor salariale , fiind singurul județ care a trecut de pragul de 10% avans anual al salariului mediu net în aprilie 2026, într-un context în care județele cu cele mai mari salarii (București și Cluj) au avut majorări mult mai lente, potrivit Mediafax . Salariul mediu net din județul Sibiu a fost cu 10,2% mai mare în aprilie 2026 față de aprilie 2025. Conform datelor citate de publicație din Ziarul Financiar , este singurul județ cu o creștere anuală de peste 10%, în condițiile în care media națională a fost de 3,5%. Unde s-au văzut cele mai mari creșteri După Sibiu, cele mai mari creșteri ale salariului mediu net au fost raportate în: Galați: 7,6% Timiș: 6,7% Mehedinți: 6,5% Ilfov: 6,3% București și Cluj: salarii mari, dar ritm mai lent Datele arată că un nivel salarial ridicat nu se traduce automat în cele mai mari majorări de la un an la altul. Bucureștiul rămâne lider la salariul mediu net, cu 7.631 de lei în aprilie 2026, însă creșterea anuală a fost de 3,9%, apropiată de media națională. Clujul, al doilea județ după nivelul salariilor, a avut una dintre cele mai reduse creșteri din țară: 2%. În schimb, Timișul, aflat pe locul al treilea în clasamentul salariilor, a raportat un avans de 6,7%, aproape dublu față de media națională. Ce indică schimbarea de ritm Față de începutul anului, când patru județe (Giurgiu, Bacău, Hunedoara și Olt) aveau încă salarii medii nete sub nivelul din ianuarie 2025, datele pentru aprilie arată că toate județele au revenit pe creștere. Totuși, diferențele de ritm rămân semnificative, iar tendința sugerată de date este că recuperarea se face mai rapid în unele județe din afara polilor tradiționali de venituri. [...]
Transportul feroviar de pasageri a pierdut 8,8% din volum în primul trimestru din 2026, un semnal de slăbire a cererii care vine în paralel cu o scădere a „parcursului pasagerilor” (distanța totală cumulată parcursă de călători) cu 9,3%, potrivit datelor INS prezentate de Știrile Pro TV . În termeni absoluți, INS indică 14,679 milioane de pasageri care au circulat cu trenul în primele trei luni din 2026, în scădere față de aceeași perioadă din 2025. Din total, 14,625 milioane de pasageri au călătorit pe rute interne, iar 54.000 pe rute internaționale. Ce arată datele despre utilizarea trenului Pe lângă reducerea numărului de pasageri, INS consemnează și o contracție a parcursului pasagerilor cu 9,3% în trimestrul I, ceea ce sugerează atât mai puține călătorii, cât și, posibil, o diminuare a distanțelor medii parcurse (sursa nu detaliază separat această componentă). Mărfurile: volum ușor în jos, dar „parcurs tarifar” în creștere La transportul feroviar de mărfuri, volumul a scăzut cu 0,7% față de trimestrul I din 2025, pe fondul evoluției negative din transportul național. În total, au fost transportate 8,973 milioane tone de mărfuri, din care 78,3% în transport național. În același timp, „parcursul tarifar” al mărfurilor (indicator folosit în statistici pentru a măsura activitatea de transport, în funcție de distanță și cantitate) a crescut cu 2,3%, cu transportul internațional înregistrând cea mai mare creștere, de 16,4%. În structura mărfurilor transportate, ponderi semnificative au avut: cocs și produse rafinate din petrol (26,2%); cărbune și lignit; țiței și gaze naturale (18,7%). Indicatori operaționali: creșteri pe viteză, scăderi pe încărcări în rețeaua CFR INS mai notează o dinamică mixtă a indicatorilor tehnico-economici. Printre creșteri se află viteza medie comercială a trenurilor de marfă (+35,3%) și viteza medie comercială a trenurilor de pasageri (+1,3%). Pe partea negativă, „vagoane încărcate pe rețeaua CFR” a scăzut cu 12,4%, iar parcursul mediu zilnic al vagoanelor de marfă a coborât cu 3,1%. Datele sunt atribuite Institutului Național de Statistică, materialul fiind preluat de Știrile Pro TV de la Agerpres . [...]
Huawei și Apple au ajuns aproape la egalitate în vânzările de telefoane din China , potrivit datelor pentru săptămâna 26 (22–28 iunie) publicate de un blogger local și preluate de CNMO , un semnal că lupta pentru vârful pieței se strânge pe termen scurt, în timp ce restul clasamentului rămâne extrem de competitiv. În săptămâna analizată, Huawei a condus cu o cotă de 19,86% din vânzările de telefoane, urmată foarte aproape de Apple, cu 19,70%. Comparativ cu săptămâna 25, Huawei a scăzut de la 20,84% la 19,86%, în timp ce Apple a urcat de la 17,88% la 19,70%, reducând rapid diferența dintre primele două poziții. Cum arată clasamentul pe săptămâna 26 (22–28 iunie) Huawei: 19,86% (locul 1) Apple: 19,70% (locul 2) OPPO: 16,37% (locul 3) OnePlus: 3,52% realme: 0,65% vivo: 15,52% (locul 4) iQOO: 4,66% Xiaomi: 13,96% (locul 5) Honor: 10,85% (locul 6) Datele sunt atribuite bloggerului @智慧芯片案内人, care a publicat distribuția vânzărilor pe branduri pentru piața internă din China. Schimbări față de săptămâna 25: OPPO trece în fața vivo În săptămâna 25, vivo era pe locul 3 cu 16,64%, iar OPPO pe locul 4 cu 16,60%. În săptămâna 26, ambele au scăzut ca pondere, însă OPPO a coborât mai puțin și a urcat pe locul 3, în timp ce vivo a trecut pe 4. Xiaomi a scăzut de la 14,99% la 13,96%, iar Honor a urcat de la 9,48% la 10,85%. Context: comparație cu aceeași perioadă din 2025 Potrivit aceleiași surse citate, față de perioada similară din 2025, Huawei a urcat de pe locul 5 pe locul 1, iar Apple a avansat de pe locul 4 în top 2. OPPO și Honor ar fi rămas pe poziții similare, fără schimbări de clasament. [...]
Benzina s-a scumpit cu 1,6% într-o săptămână în Rusia , iar dieselul cu 2,2%, potrivit datelor săptămânale publicate de Rosstat și citate de Meduza . Mișcarea contează în contextul unui „criză a combustibililor” și al discuțiilor recente despre transparența statisticilor oficiale privind prețurile la produse petroliere. În intervalul 23–29 iunie, creșterile au fost generalizate la nivel național, pe fondul tensiunilor din piață. Publicația The Bell a atras atenția asupra publicării acestor date, notează Meduza. Cât a ajuns să coste benzina La 29 iunie, prețul mediu de consum pentru benzină a fost de 72,38 ruble/litru. Pe sortimente, Rosstat indică: AI-92: 68,76 ruble/litru AI-95: 74,38 ruble/litru AI-98 și peste: 97,15 ruble/litru Diferențe mari între regiuni Cele mai mari scumpiri la benzină au fost raportate în Sevastopol (anexat), unde prețurile au urcat cu 30%. În schimb, în Moscova și regiunea Moscovei, benzina s-a ieftinit, cu 0,7%, respectiv 1,6%, potrivit datelor Rosstat. Context: criza combustibililor și disputa despre publicarea datelor Creșterea prețurilor apare pe fondul unei crize a combustibililor, pe care Meduza o leagă de atacuri cu drone ucrainene asupra unor obiective petroliere din regiuni ale Rusiei. Separat, cu o zi înainte, a devenit cunoscut faptul că guvernul a exclus din Planul federal al lucrărilor statistice publicarea informațiilor despre prețurile de consum la produse petroliere. Jurnaliștii The Bell au presupus că Rosstat ar putea să nu mai publice dinamica prețurilor la combustibili, însă instituția a transmis că va continua publicarea „în volum complet”, motivând că a eliminat poziții care se dublau. Meduza amintește că Rosstat a mai ascuns anterior din statisticile publicate și alte informații de interes public, inclusiv date despre inegalitate. [...]
