Știri
Știri din categoria Statistici
Românii își înăspresc rapid așteptările despre inflație, curs și dobânzi, dar consumul nu mai scade, ceea ce sugerează că o parte a populației a ajuns deja la limita ajustărilor în bugetul de zi cu zi, potrivit HotNews, care citează un sondaj IRSOP realizat la final de iunie.
Sondajul IRSOP (25–30 iunie 2026, eșantion de 500 de persoane, marjă de eroare ±4,4%) arată că aproape toți indicatorii de percepție s-au deteriorat față de luna mai, cu o singură excepție notabilă: consumul curent raportat de respondenți a rămas neschimbat.
Cea mai vizibilă mișcare este la așteptările inflaționiste: ponderea celor care se așteaptă la creșteri de prețuri a urcat de la 78% la 83%, cel mai ridicat nivel din seria lunară începută în februarie 2026.
În paralel, s-a accentuat pesimismul privind situația financiară personală:
Pe frontul monetar, așteptările s-au înrăutățit abrupt:
În lectura datelor din sondaj, coexistența așteptărilor de depreciere și dobânzi în creștere indică o populație care se pregătește pentru o politică monetară mai restrictivă, într-un context perceput ca slab din perspectiva creșterii economice.
Teama de disponibilizare a rămas relativ constantă, la circa un sfert dintre angajați (27% în iunie). În schimb, percepția despre cât de ușor se găsește un loc de muncă s-a înrăutățit: 70% spun că un job se găsește greu în localitatea lor, față de 66% în mai.
Un detaliu relevant este că 81% dintre cei care se simt amenințați de disponibilizare sunt pesimiști că ar găsi un alt loc de muncă, ceea ce sugerează o rigiditate percepută mai ales pentru cei aflați în zona de risc.
Singurul indicator care nu s-a deteriorat este consumul curent: 61% spun că, față de anul trecut, cumpără mai puțin pentru consumul de zi cu zi, procent neschimbat între mai și iunie. Interpretarea din material este că o parte semnificativă a populației ar fi ajuns deja la un prag de austeritate personală, fără spațiu suplimentar de reducere a cheltuielilor curente.
În schimb, intențiile de cheltuire pentru acest an arată contracție pe aproape toate categoriile discreționare, inclusiv:
Singura intenție în creștere este economisirea pentru situații neprevăzute: 47% (de la 44%), adică o reacție defensivă.
Ca element de context, materialul notează și date INS: vânzările cu amănuntul au scăzut cu 5,5% în primele cinci luni din 2026, în linie cu direcția indicată de percepțiile din sondaj.
Pentru detalii, IRSOP a publicat documentul complet al cercetării, disponibil în materialul sursă.
Recomandate
Salariul mediu net a crescut în iunie, dar puterea de cumpărare a scăzut față de anul trecut , pe fondul inflației: indicele câștigului salarial real a fost de 93,7% față de iunie 2025, potrivit datelor INS citate de Economedia . Câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.734 lei în iunie 2026, cu 50 lei (+0,9%) peste luna mai și cu 3,5% peste nivelul din iunie 2025. Câștigul salarial mediu brut a fost de 9.564 lei, în creștere cu 81 lei (+0,9%) față de luna precedentă. Puterea de cumpărare: ușor peste luna mai, sub iunie 2025 INS arată că indicele câștigului salarial real (care ține cont de evoluția prețurilor de consum) a fost: 100,8% în iunie 2026 față de mai 2026 (o creștere ușoară de la o lună la alta); 93,7% în iunie 2026 față de iunie 2025 (scădere în termeni reali, adică după inflație). Institutul precizează că pe parcursul anului apar fluctuații determinate în principal de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, care pot amplifica temporar creșterile sau scăderile lunare. Diferențe mari între domenii: IT și editare, în top; servicii și pescuit, la coadă Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat în: activități de programare și consultanță IT : 13.474 lei ; activități de editare: 11.999 lei . Cele mai mici salarii medii nete au fost în: alte activități de servicii: 2.897 lei ; pescuit și acvacultură: 2.912 lei . Ce a împins salariile în sus și unde au apărut scăderi INS leagă creșterile din iunie, în majoritatea activităților economice, de acordarea de prime ocazionale (trimestriale, anuale, pentru performanță), drepturi în natură, ajutoare bănești, sume din profit și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de realizări de producție/încasări mai mari sau de reduceri de personal cu salarii sub medie. Cele mai semnificative creșteri ale câștigului mediu net, pe domenii, au fost: 9,0%–14,0% : telecomunicații, fabricarea altor mijloace de transport, industria farmaceutică, editare, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice; 5,5%–7,5% : tipărire, portaluri web, prelucrarea datelor și administrarea paginilor web, fabricarea de mașini/echipamente, textile; 4,0%–5,5% : echipamente electrice, colectarea și epurarea apelor uzate, cauciuc și mase plastice, cercetare-dezvoltare, publicitate și studierea pieței, chimie, tutun. Cele mai semnificative scăderi față de mai au fost puse pe seama primelor acordate în lunile precedente (inclusiv de Paște) și a unor nerealizări de producție/încasări mai mici: 11,5%–13,0% : extracția minereurilor metalifere, extracția petrolului și a gazelor; 5,0%–7,0% : depozitare și activități auxiliare pentru transporturi, activități auxiliare pentru intermedieri financiare, asigurări și fonduri de pensii, producția și furnizarea de energie; 2,0%–4,5% : difuzare și transmitere programe, agenții de știri și distribuție de conținut, intermedieri financiare (fără asigurări și fonduri de pensii), reparații/instalare mașini și echipamente, cocserie și rafinare, decontaminare. Sectorul bugetar: scăderi în educație și sănătate, ușor plus în administrație Comparativ cu luna precedentă, în sectorul bugetar câștigul salarial mediu net: a scăzut în învățământ ( -1,9% ) și în sănătate și asistență socială ( -0,3% ); a crescut ușor în administrația publică ( +0,8% ). [...]
Valul de insolvențe din Germania se adâncește, iar presiunea se vede deja în sectoare-cheie , cu transportul și depozitarea, hotelăria și construcțiile în topul domeniilor afectate, potrivit datelor preliminare citate de Economica . În iunie, tribunalele locale au înregistrat 2.266 de solicitări de insolvență ale companiilor, în creștere cu 15,8% față de aceeași lună din 2025. Destatis (Oficiul federal de statistică) notează că „ușoara redresare din mai nu a continuat”, semnalând că deteriorarea nu este un episod izolat, ci o tendință care persistă în prima parte a anului. Unde se concentrează riscul: sectoarele cu cele mai multe insolvențe În perioada ianuarie–iunie 2026, Germania a avut 36,2 insolvențe la 10.000 de companii. Cele mai afectate domenii au fost: transport și depozitare: 71,6 cazuri la 10.000 de companii; industria hotelieră: 59,6; construcții: 53,4. În paralel, insolvențele consumatorilor au crescut cu 5,1%, la 6.839 de cazuri, ceea ce indică o presiune mai largă asupra economiei, dincolo de mediul corporativ. Impact financiar: creanțe mai mici, dar volum ridicat de cazuri Creanțele creditorilor înregistrate în instanțele locale în primul semestru din 2026 au totalizat aproximativ 18,5 miliarde de euro (aprox. 92,5 miliarde lei), în scădere de la 28,2 miliarde de euro (aprox. 141 miliarde lei) în primul semestru din 2025. Datele sugerează că, deși numărul cazurilor urcă, mărimea medie a expunerilor raportate poate fi mai redusă decât anul trecut (fără ca sursa să detalieze distribuția pe companii). Ce urmează: tendința ar putea continua până în 2027 Pe fondul unei scăderi prelungite a activității economice, agenția de credit Creditreform nu se așteaptă la o schimbare semnificativă a tendinței până în 2027. Analiștii avertizează că numărul insolvențelor ar putea crește și mai mult în 2026 față de 2025, pe măsură ce mai multe sectoare se confruntă cu „provocări majore”, fiind menționate explicit industria auto și cea medicală. [...]
Salariile din sănătate au stagnat practic într-un an , iar sectorul a rămas sub media economiei, potrivit datelor prezentate de Ziarul Financiar , pe baza statisticilor Institutului Național de Statistică (INS) . În iunie 2026, salariul mediu net din sănătate și asistență socială a fost de 5.402 lei (aprox. 1.031 euro), cu doar 9 lei peste nivelul din iunie 2025. În termeni anuali, creșterea este de numai 0,2%, mult sub ritmul de creștere al salariului mediu net din economie, arată datele INS citate în articol. În iunie 2025, salariul mediu net din sector era de 5.393 lei (aprox. 1.069 euro), diferența în euro fiind influențată de cursul de schimb. La nivelul întregii economii, salariul mediu net a ajuns în iunie 2026 la 5.734 lei (aprox. 1.094 euro), de la 5.539 lei (circa 1.098 euro) în iunie 2025. Astfel, salariul din sănătate și asistență socială este cu 332 de lei sub media economiei. Efect operațional: numărul de salariați a rămas neschimbat Dincolo de dinamica salarială, sectorul nu a adăugat personal: în iunie 2026, sănătatea și asistența socială aveau 456.600 de salariați , „exact același nivel ca în iunie 2025”, conform datelor INS preluate de publicație. Datele indică, astfel, o combinație de stagnare a câștigurilor și lipsă de creștere a forței de muncă într-un domeniu esențial, în timp ce media economiei rămâne peste nivelul din sănătate. [...]
Costul orar al forței de muncă din România a ajuns la 14 euro în 2025 , menținând țara pe penultimul loc în Uniunea Europeană și consolidând, cel puțin pe termen scurt, avantajul competitiv bazat pe costuri pentru angajatori, potrivit Ziarul Financiar , care citează date Eurostat . România este depășită doar de Bulgaria în clasamentul UE al costului cu forța de muncă. Media Uniunii Europene este de 35 de euro pe oră, ceea ce plasează România semnificativ sub nivelul mediu european. Diferențe mari față de economiile vestice În vârful clasamentului, Luxemburg are cele mai ridicate costuri, cu 57 de euro pentru o oră de muncă, de peste patru ori mai mult decât România. În marile economii vest-europene, nivelurile rămân ridicate: Germania: 45 euro/oră Franța: 44 euro/oră Irlanda: 44 euro/oră Austria: 46 euro/oră România, sub aproape toată Europa Centrală și de Est Poziția României este sub nivelul aproape tuturor economiilor din Europa Centrală și de Est menționate în datele citate, inclusiv: Cehia și Slovacia: 20 euro/oră Polonia și Portugalia: 19 euro/oră Croația, Grecia și Lituania: 18 euro/oră Ungaria: 15 euro/oră În acest context, costul redus al forței de muncă rămâne principalul avantaj competitiv al României, inclusiv în raport cu statele din regiune, în condițiile în care diferențele dintre țări sunt încă foarte mari. [...]
Scăderea consumului gospodăriilor a tras în jos PIB-ul , în ciuda unui avans puternic al investițiilor, potrivit datelor provizorii ale INS prezentate de Adevărul . Economia României a scăzut cu 0,7% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025 (serie brută), pe fondul unei contracții de 2,5% a consumului populației, componentă care reprezintă 61,2% din PIB. În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul a fost cu 0,4% sub nivelul din trimestrul II 2025 în termeni reali (serie brută). Pe seria ajustată sezonier și în funcție de numărul de zile lucrătoare, scăderea anuală a fost de 2%, iar față de trimestrul I 2026 PIB-ul ajustat sezonier a rămas nemodificat. Consumul, principalul factor negativ: minus 1,5 puncte procentuale la PIB Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a scăzut cu 2,5% în primul semestru (în termeni reali), având o contribuție negativă de 1,5 puncte procentuale la modificarea PIB. În trimestrul al doilea, consumul gospodăriilor a coborât cu 1,9% față de aceeași perioadă din 2025. În valori nominale, cheltuielile de consum ale gospodăriilor au ajuns la 290,1 miliarde de lei, însă creșterea nominală a venit în condițiile unei scăderi reale a volumului consumului (indice de preț 110,7% și indice de volum 96,9%). Investițiile au compensat parțial: plus 2,4 puncte procentuale Formarea brută de capital fix (indicator folosit pentru a aproxima investițiile) a crescut cu 10,9% în primul semestru, având cea mai importantă contribuție pozitivă la PIB: 2,4 puncte procentuale. În trimestrul al doilea, avansul a fost și mai ridicat, de 16,5% față de trimestrul II 2025. Formarea brută de capital (care include și variația stocurilor) a crescut cu 0,9% în primul semestru și cu 8,5% în trimestrul al doilea. Pe sectoare: construcțiile au urcat, industria și comerțul au coborât Pe partea de resurse, construcțiile au avut o contribuție pozitivă, cu un volum al activității în creștere cu 12,3% în primul semestru și o contribuție de 0,7 puncte procentuale (pondere de 6,2% în formarea PIB). În trimestrul al doilea, construcțiile au fost cu 15,3% peste nivelul din perioada similară din 2025. În schimb, industria a scăzut cu 2,9% în primul semestru (contribuție negativă de 0,5 puncte procentuale, la o pondere de 16% în PIB), iar comerțul, transportul, hotelurile și restaurantele au coborât cu 3,9%, sectorul având cea mai mare contribuție negativă dintre activitățile economice: -0,9 puncte procentuale (pondere 21,6%). Comerțul exterior și statul: exporturi în creștere, dar importuri mai rapide În primul semestru, exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 1,3%, iar importurile cu 1,6%, ceea ce a dus la o contribuție negativă a exportului net la PIB, de 0,1 puncte procentuale. În termeni nominali, exporturile au însumat 349,4 miliarde de lei, iar importurile 399,4 miliarde de lei. Pe partea de cerere publică, consumul final individual al administrațiilor publice a crescut cu 1,7% (contribuție pozitivă de 0,1 puncte procentuale), iar consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice a urcat cu 6% (contribuție de 0,6 puncte procentuale). De ce contează Datele indică o economie în care motorul tradițional – consumul populației – rămâne în recul și apasă direct asupra creșterii, în timp ce investițiile au rol de amortizor, fără să poată compensa integral scăderile din consum și din sectoare mari precum industria și comerțul. În acest context, diferențele dintre seria brută și cea ajustată sezonier (inclusiv scăderea anuală de 2% în trimestrul II pe seria ajustată) sugerează o dinamică mai slabă a activității decât arată strict comparația „brută” an la an. [...]
România rămâne „țară de imigrare”, dar populația rezidentă continuă să scadă , pe fondul unui spor natural puternic negativ, arată datele Institutului Național de Statistică , citate de G4Media . La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19,041 milioane de persoane, cu 1.829 mai puține decât la 1 ianuarie 2025. Scăderea vine „în principal” din sporul natural negativ (diferența dintre născuți-vii și decedați), de 104.100 persoane în 2025, în timp ce migrația internațională a avut un sold pozitiv de 102.200 persoane. Cu alte cuvinte, imigrația a crescut, dar nu a reușit să acopere declinul demografic generat de natalitate și mortalitate. Migrația: plus pe total, cu bărbații majoritari la intrări și ieșiri INS indică faptul că, în 2025, numărul imigranților l-a depășit pe cel al emigranților cu 102.200 persoane, ceea ce menține România în categoria țărilor de imigrare. Totuși, acest plus nu a compensat pierderea din sporul natural. În același an, bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (57,9%), cât și în rândul imigranților (58,6%). Îmbătrânirea demografică se accentuează Datele INS arată o continuare a îmbătrânirii populației: ponderea populației de 65 de ani și peste a urcat de la 20,3% (2025) la 20,5% (1 ianuarie 2026); ponderea populației de 0–14 ani a scăzut de la 15,4% (1 ianuarie 2025) la 15,1% (1 ianuarie 2026); indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 131,3 la 135,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere. Raportul de dependență demografică (numărul de persoane tinere și vârstnice raportat la 100 de persoane adulte) a scăzut ușor, de la 55,6 la 55,2. Structura populației: urban în creștere ușoară, femeile în scădere marginală La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă din mediul urban era de 9,792 milioane de persoane, în creștere cu 0,2% față de 1 ianuarie 2025. Populația feminină era de 9,744 milioane, în scădere cu 0,1% față de aceeași dată a anului precedent. INS precizează că populația rezidentă include persoanele (cu cetățenie română, străină sau fără cetățenie) cu reședința obișnuită în România de cel puțin 12 luni, iar în contextul conflictului din Ucraina sunt incluși și cetățenii ucraineni cu protecție temporară. Datele pentru 1 ianuarie 2026 sunt provizorii și urmează să fie revizuite în decembrie 2026. [...]
