Știri
Știri din categoria Bănci
Băncile europene cer simplificarea reglementărilor pentru a debloca finanțarea necesară acoperirii unui deficit anual de investiții estimat la 1.400 miliarde de euro, pe fondul riscului ca Europa să rateze obiective economice majore, inclusiv tranziția energetică, potrivit Economedia.
Federația Bancară Europeană (EBF) avertizează că deficitul de investiții s-a adâncit, după ce estimarea a fost revizuită în creștere de la 800 miliarde de euro în 2024 și 1.200 miliarde de euro în 2025. Evaluarea se bazează pe o analiză a firmei de consultanță Oliver Wyman, realizată la solicitarea EBF.
EBF susține că nevoile de finanțare cresc în domenii precum energia, apărarea, digitalizarea și capacitatea industrială, iar în Europa băncile asigură aproximativ 65% din finanțarea către economia reală, semnificativ mai mult decât în SUA. În acest context, băncile reclamă că actualul cadru de reglementare constrânge creditarea și cer schimbări care să facă regulile „mai ușor de parcurs” și mai puțin împovărătoare.
În iulie ar urma să fie publicată o evaluare a Comisiei Europene privind competitivitatea sectorului bancar, iar propunerile legislative sunt așteptate, probabil, în 2027. Franța și Germania au cerut Comisiei să devanseze prezentarea unui „pachet ambițios de simplificare a serviciilor financiare”.
Între timp, autoritățile de reglementare au semnalat deja unele decizii:
În paralel, Reuters notează că unele țări, în special SUA, reduc reglementările și atenuează cerințele de capital pentru a sprijini creșterea.
EBF cere o „simplificare direcționată” și o coordonare mai bună între autoritățile de reglementare, menținând însă protecțiile introduse după criza financiară. Federația avansează și estimări privind potențialul de finanțare suplimentară:
Pe lângă simplificarea regulilor, EBF cere accelerarea întăririi piețelor de capital și finalizarea uniunii bancare, inclusiv introducerea unei scheme comune de garantare a depozitelor.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește o recalibrare a supravegherii bancare, cerând o toleranță mai mică la „risc zero”, într-un demers care ar putea schimba modul în care băncile din UE finanțează economia și își dimensionează capitalul, potrivit Newsweek , care citează un proiect de raport consultat de Euractiv. Documentul – un proiect al raportului Comisiei Europene privind competitivitatea bancară, așteptat să fie publicat oficial în iulie – pledează pentru o „schimbare culturală” la nivelul băncilor, autorităților de reglementare și auditorilor, astfel încât supravegherea să se concentreze pe riscurile „semnificative” pentru stabilitatea financiară, nu pe o abordare de tip „toleranță la risc zero”. De ce contează: mai mult credit și investiții, dar cu o linie fină între prudență și relaxare În logica proiectului, o supraveghere excesiv de rigidă poate ajunge să frâneze finanțarea economiei și investițiile necesare pentru competitivitatea Europei. Raportul leagă explicit competitivitatea pieței unice bancare de competitivitatea economiei UE, sugerând că o capacitate mai mare de asumare a riscului ar putea susține activitatea economică. În același timp, proiectul precizează că autoritățile de reglementare și auditorii „nu trebuie să coboare ștacheta controalelor și echilibrului necesare”, dar ar trebui să construiască mai multă „încredere” și relații de colaborare cu funcțiile de business ale băncilor pe care le controlează. Context: presiune pentru reducerea poverii de reglementare și comparația cu SUA Proiectul apare pe fondul unei agende mai largi la Bruxelles de reducere a sarcinii de reglementare pentru companii și după plângeri repetate ale băncilor europene că regulile actuale le afectează competitivitatea globală, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, dereglementează segmente ale sistemului financiar american, potrivit materialului. Totodată, proiectul se înscrie într-o discuție mai veche despre revizuirea cadrului prudențial construit după criza financiară din 2008. Ce ar putea urma: „recalibrare” și posibile ajustări pentru băncile mici Maria Luís Albuquerque , comisarul UE pentru finanțe, a spus recent că „pendulul” s-a mutat după 2008 prea mult în direcția opusă asumării de risc și că ar putea fi necesară „o oarecare recalibrare”, pentru a găsi „punctul optim între stabilitatea financiară și capacitatea de asumare a riscurilor”. Pe de altă parte, există și critici față de direcția de relaxare: Max Kretschmer, ofițer de presă la Finance Watch, a avertizat într-un editorial pentru Euractiv că, la 18 ani de la criză, „lecțiile prudențiale se pierd”. Un oficial bancar citat în articol descrie proiectul drept „destul de superficial” ca substanță, dar menționează printre puținele semnale concrete ideea unui nou „regim” de reglementare pentru băncile mai mici și posibile evaluări regulate ale cerințelor de capital realizate de Autoritatea Bancară Europeană. În rest, oficialul susține că propunerile sunt suficient de vagi încât „ar putea cuprinde în cele din urmă aproape orice în practică”. [...]
Comisia Europeană vrea să reducă barierele pentru fuziuni și activitate bancară transfrontalieră , într-un pachet de măsuri care urmărește să scoată sectorul din fragmentarea pe linii naționale și să-i crească capacitatea de finanțare a economiei, potrivit Economica . Miza este formarea unor bănci europene „cu forță și amploare” care să poată susține investițiile în inovare, tranziția curată și apărare, fără a slăbi stabilitatea financiară. De ce intervine Comisia: trei probleme care limitează creditarea și competitivitatea Executivul UE identifică trei blocaje principale care reduc capacitatea băncilor de a sprijini eficient economia: fragmentarea pe criterii naționale , care îngreunează extinderea și câștigurile de eficiență la nivel transfrontalier; transpunerea standardelor Basel III (set de reguli internaționale privind capitalul și riscurile bancare) care „nu reflectă întotdeauna” particularitățile pieței europene și ar trebui să funcționeze mai bine atât pentru bănci mari, cât și pentru cele mici; complexitatea și povara administrativă a cadrului de reglementare (inclusiv interacțiunea dintre reguli microprudențiale, macroprudențiale și de rezoluție, plus cerințe de raportare), pe care Comisia vrea să le simplifice. Ce măsuri sunt pe masă: capital mai mobil în UE și un nou mecanism pentru depozite Una dintre direcțiile centrale este eliminarea barierelor prudențiale și neprudențiale care frânează activitatea bancară transfrontalieră, astfel încât grupurile bancare să poată atinge dimensiuni comparabile cu rivalii globali. În acest cadru, grupurile transfrontaliere ar urma să poată folosi capitalul și lichiditatea mai eficient în interiorul UE , inclusiv prin redirecționarea fondurilor excedentare către zone unde pot fi „mai productive”, fără a afecta finanțarea economiilor locale, conform documentului citat. Pe zona de încredere și stabilitate, Comisia anunță intenția de a propune un mecanism comun de protecție a depozitelor , „mai simplu și mai eficace”, în cadrul uniunii bancare. Acesta ar urma să înlocuiască propunerea din 2015 privind sistemul european de asigurare a depozitelor și să se bazeze pe plasele de siguranță centrale și naționale existente, menționate ca fiind finanțate integral. Totodată, Comisia indică o monitorizare mai atentă a cadrului UE de combatere a spălării banilor și a regulilor de protecție a consumatorilor, precum și a aplicării lor la nivel național, cu efect așteptat de facilitare a serviciilor transfrontaliere. Recalibrarea Basel III și simplificarea regulilor: ce ar putea schimba pentru bănci UE își menține angajamentul față de standardele internaționale, dar vrea să le aplice ținând cont de „proporționalitate” și de specificul pieței europene. Printre măsurile menționate se află: reevaluarea modului de implementare a unor standarde internaționale care, în unele cazuri, pot limita capacitatea de creditare a băncilor din UE; posibile revizuiri ale unor norme prudențiale și de guvernanță corporativă pentru a reflecta mai bine diferențele de dimensiune, modele de afaceri și activități. Pe simplificare, Comisia indică reducerea complexității „inutile” și creșterea predictibilității cerințelor, inclusiv prin măsuri precum simplificarea „stivei de capital”, armonizarea amortizoarelor macroprudențiale, standardizarea cerințelor privind capitalul de rezoluție și ajustarea criteriilor pentru „instituțiile mici și cu un grad redus de complexitate”. Ce urmează Comisia prezintă direcțiile într-o „comunicare” care, potrivit instituției, este un pilon al strategiei privind uniunea economiilor și investițiilor. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a legat pachetul de obiectivul de a menține fluxul de capital către economie: „Comunicarea de astăzi face un pas clar în această direcţie, recalibrând abordarea noastră faţă de risc şi permiţând creşterea economică şi inovarea, menţinând în acelaşi timp stabilitatea financiară.” [...]
BCE refuză să relaxeze cerințele de capital ale băncilor , susținând că nivelurile actuale sunt necesare pentru siguranța sistemului și nu limitează creditarea, potrivit Economedia , care citează Reuters via Agerpres. Mesajul vine în contextul în care industria bancară europeană cere o abordare mai permisivă, pe fondul tendințelor de dereglementare din alte jurisdicții. Băncile europene au solicitat BCE – care supervizează peste 100 dintre cele mai mari bănci din zona euro – să reducă cerințele de capital pentru a menține „condiții de concurență echitabile”, pe fondul retragerii unor măsuri introduse după criza financiară globală. De ce spune BCE că nu e nevoie de capital mai mic Claudia Buch , președintele Consiliului de supraveghere al BCE, a respins ideea că cerințele de capital ar afecta competitivitatea sau creditarea, afirmând că temerile nu sunt confirmate și că nivelurile mai ridicate introduse după criză nu au diminuat capacitatea băncilor de a acorda împrumuturi. Într-o audiere în Parlamentul European, Buch a susținut că nu există indicii că oferta de credite ar fi constrânsă de cerințele de capital și a invocat faptul că băncile ar avea o marjă de manevră suficient de mare încât să poată menține o rată de plată a dividendelor de 50%. Relaxare pe proceduri, nu pe capital: ce schimbă BCE în supraveghere Deși respinge reducerea nivelului capitalului, Buch a indicat că ar putea fi simplificat modul de calcul al cerințelor, iar numărul diferitelor „amortizoare” (straturi suplimentare de capital cerute pentru acoperirea riscurilor) ar putea fi redus. Separat, BCE a anunțat recent că va retrage o serie de recomandări și orientări pentru bănci și va atenua așteptările privind buna guvernanță, parțial ca răspuns la criticile industriei. Frank Elderson , membru al Comitetului executiv al BCE, a explicat într-o postare pe blog că obiectivul este ca îndrumările de supraveghere să rămână „clare, coerente și adaptate cerințelor” într-un mediu de risc mai complex. În acest cadru, BCE va renunța la aproximativ 40 de documente de supervizare considerate depășite, de la interzicerea dividendelor până la așteptări privind colectarea și raportarea datelor. Totodată, instituția va reduce cerințele legate de guvernanță și asumarea riscurilor, care vizează mecanisme interne precum remunerația, angajamentele de timp ale consiliilor de administrație și protecția avertizorilor de integritate. [...]
Rezervele valutare ale BNR au scăzut în iunie, pe fondul unor ieșiri mai mari decât intrările , ceea ce menține în prim-plan nevoia de finanțare externă și calendarul plăților de datorie publică din lunile următoare, potrivit Ziarul Financiar . La 30 iunie 2026, rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au ajuns la 63,4 miliarde de euro, în scădere de la 64 miliarde de euro la final de mai. În același timp, rezervele internaționale totale (valute plus aur) s-au redus la 75,2 miliarde de euro, de la 77 miliarde de euro în luna precedentă. Ce a împins în jos rezervele în iunie În cursul lunii, intrările în conturile BNR au totalizat 4,02 miliarde de euro. Suma a inclus: modificarea rezervelor minime obligatorii (RMO) în valută ale băncilor; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor; o tranșă de aproximativ 2,25 miliarde de euro din împrumutul acordat de Comisia Europeană în cadrul PNRR . În paralel, ieșirile au fost de 4,58 miliarde de euro, reprezentând în principal: modificarea RMO; plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice denominate în valută. Aurul a rămas constant, dar evaluarea depinde de preț Rezerva de aur a rămas la 103,6 tone, fiind evaluată la 11,7 miliarde de euro la sfârșitul lunii iunie. În acest tablou, scăderea rezervelor internaționale totale a venit din componenta valutară, nu din cantitatea de aur. Ce urmează: plăți programate în iulie BNR indică faptul că în luna iulie sunt programate plăți în contul datoriei publice externe, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, de aproximativ 697 milioane de euro (aprox. 3,65 miliarde lei). Acest calendar rămâne relevant pentru dinamica rezervelor, în măsura în care nu este compensat de intrări noi în valută. [...]
Comisia Europeană a aprobat un sprijin de 1 miliard de euro pentru BID. Decizia, prezentată de G4Media , deblochează majorarea capitalului Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) și prelungește garanția de stat, ceea ce poate crește capacitatea instituției de a atrage finanțare și de a împinge creditarea către zone unde piața privată rămâne reticentă. Comisia Europeană a aprobat măsurile notificate de România pentru BID, instituție creată pentru a facilita accesul la finanțare al companiilor și al proiectelor strategice, potrivit informațiilor transmise de Mediafax și preluate de publicație. Pachetul include atât o infuzie de capital, cât și extinderea mandatului băncii către noi domenii considerate strategice. Capital majorat și garanție de stat prelungită până în 2032 România va majora capitalul BID cu 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) , sumă din care 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) provin dintr-un împrumut acordat prin Mecanismul de Redresare și Reziliență . În paralel, garanția de stat care urma să expire în 2028 va fi prelungită cu trei ani, până la 31 decembrie 2032 . Comisia Europeană apreciază că aceste măsuri vor consolida capacitatea BID de a atrage finanțare și de a susține investițiile în sectoare unde accesul la credite rămâne limitat. Ce tip de proiecte și companii intră în mandatul extins BID acordă împrumuturi, garanții și finanțări prin capital pentru proiecte de investiții. Printre beneficiarii vizați se află: întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri); start-upuri inovatoare; proiecte publice de infrastructură. Sunt menționate, între domeniile eligibile, investiții în sănătate, educație, utilități publice, energie regenerabilă, infrastructură locală, rețele de internet de mare viteză, porturi și aeroporturi. Prin extinderea mandatului, banca va putea finanța și companii aflate în proces de dezvoltare, precum și proiecte din apărare, producție de înaltă tehnologie, industrii bazate pe tehnologii avansate și securitate cibernetică. Filtrul ajutorului de stat: „deficiențe de piață” și monitorizare Executivul european a evaluat măsurile în baza normelor UE privind ajutoarele de stat și a concluzionat că sprijinul este necesar pentru sectoarele care întâmpină dificultăți în obținerea finanțării de pe piața privată. Evaluarea indică faptul că intervenția este proporțională și limitată la domeniile unde există „deficiențe de piață”, iar activitatea băncii rămâne supusă unor mecanisme de monitorizare și raportare, pentru a evita denaturarea concurenței și excluderea investitorilor privați atunci când finanțarea poate fi obținută în condiții normale. BID a fost înființată în 2022 pentru a completa activitatea băncilor comerciale. În ianuarie 2023, Comisia Europeană a aprobat înființarea instituției cu un capital inițial de 1,6 miliarde de euro. Conform regulilor europene, măsurile din planurile naționale de redresare și reziliență care implică ajutoare de stat trebuie aprobate în prealabil de Comisia Europeană înainte de aplicare. [...]
BNR spune că avertismentul european despre IA are rol preventiv și nu indică un risc iminent pentru bănci , iar analiza riscurilor cibernetice nu trebuie interpretată ca un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunțarea la serviciile financiare digitale, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine după avertismentul publicat la începutul lunii iulie de Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) privind riscurile cibernetice generate de modelele avansate de inteligență artificială. „Analiza prudentă a riscurilor cibernetice nu trebuie, prin urmare, confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunţarea la serviciile financiare digitale.” Ce înseamnă, de fapt, avertismentul CERS BNR explică faptul că avertismentul CERS este un instrument de politică macroprudențială (adică un set de măsuri și semnale pentru limitarea riscurilor la nivelul întregului sistem financiar), adresat autorităților și instituțiilor financiare, cu scopul de a consolida reziliența sistemului financiar european în contextul dezvoltării modelelor de inteligență artificială. Banca centrală precizează că documentul nu anunță producerea unui incident și nu sugerează inevitabilitatea unui blocaj sistemic al sectorului financiar. Cum spune BNR că monitorizează riscurile cibernetice Potrivit băncii centrale, supravegherea include monitorizarea riscurilor operaționale și cibernetice prin: supravegherea băncilor și a infrastructurilor pieței financiare; analiza incidentelor raportate; teste periodice de reziliență cibernetică; exerciții de testare la stres din perspectiva riscului cibernetic; teste avansate de reziliență cibernetică, derulate cu regularitate încă din 2024 de infrastructurile pieței financiare și de instituțiile de credit sistemice, care simulează tehnici folosite de atacatori avansați. BNR mai arată că cel mai recent exercițiu de testare la nivelul infrastructurilor pieței financiare și al instituțiilor de credit sistemice nu a identificat vulnerabilități operaționale semnificative, iar băncile evaluate au demonstrat că pot activa planurile de continuitate și procedurile de gestionare a crizelor. Numerarul rămâne „plan de rezervă”, dar cu riscuri BNR subliniază că numerarul rămâne o componentă importantă a sistemului monetar și poate ajuta la continuitatea plăților în situații excepționale. În același timp, avertizează că păstrarea unor sume mari în afara sistemului bancar implică riscuri de furt, pierdere sau distrugere. Instituția reamintește și că depozitele eligibile sunt garantate în limita echivalentului a 100.000 de euro (aprox. 523.000 lei) pentru fiecare deponent, la fiecare bancă. În plus, BNR indică date din Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2024 : numerarul în circulație era de 120,3 miliarde lei, gradul de disponibilitate ajungea la 98%, iar rețeaua de bancomate deservea aproximativ 13,4 milioane de persoane (71% din populația rezidentă de peste 15 ani), toate localitățile urbane având cel puțin un bancomat. Context: de ce a apărut avertismentul european CERS a publicat la 7 iulie 2026 Avertismentul CERS/2026/3 privind riscurile cibernetice sistemice generate de modelele de inteligență artificială de frontieră. Documentul arată că aceste modele pot crește viteza, amploarea și sofisticarea atacurilor cibernetice și pot modifica structural profilul de risc al sistemului financiar european. La analiza tehnică ce a fundamentat avertismentul au participat și experți ai BNR. [...]
