Știri
Știri din categoria Bănci
Băncile europene cer simplificarea reglementărilor pentru a debloca finanțarea necesară acoperirii unui deficit anual de investiții estimat la 1.400 miliarde de euro, pe fondul riscului ca Europa să rateze obiective economice majore, inclusiv tranziția energetică, potrivit Economedia.
Federația Bancară Europeană (EBF) avertizează că deficitul de investiții s-a adâncit, după ce estimarea a fost revizuită în creștere de la 800 miliarde de euro în 2024 și 1.200 miliarde de euro în 2025. Evaluarea se bazează pe o analiză a firmei de consultanță Oliver Wyman, realizată la solicitarea EBF.
EBF susține că nevoile de finanțare cresc în domenii precum energia, apărarea, digitalizarea și capacitatea industrială, iar în Europa băncile asigură aproximativ 65% din finanțarea către economia reală, semnificativ mai mult decât în SUA. În acest context, băncile reclamă că actualul cadru de reglementare constrânge creditarea și cer schimbări care să facă regulile „mai ușor de parcurs” și mai puțin împovărătoare.
În iulie ar urma să fie publicată o evaluare a Comisiei Europene privind competitivitatea sectorului bancar, iar propunerile legislative sunt așteptate, probabil, în 2027. Franța și Germania au cerut Comisiei să devanseze prezentarea unui „pachet ambițios de simplificare a serviciilor financiare”.
Între timp, autoritățile de reglementare au semnalat deja unele decizii:
În paralel, Reuters notează că unele țări, în special SUA, reduc reglementările și atenuează cerințele de capital pentru a sprijini creșterea.
EBF cere o „simplificare direcționată” și o coordonare mai bună între autoritățile de reglementare, menținând însă protecțiile introduse după criza financiară. Federația avansează și estimări privind potențialul de finanțare suplimentară:
Pe lângă simplificarea regulilor, EBF cere accelerarea întăririi piețelor de capital și finalizarea uniunii bancare, inclusiv introducerea unei scheme comune de garantare a depozitelor.
Recomandate
Vulnerabilitățile din mecanismul de fixing ROBOR pot forța schimbări tehnice și o mutare a atenției spre indici bazați pe tranzacții , după ce Consiliul Concurenței a amendat 10 bănci cu 3,73 miliarde de lei, potrivit Adevărul . Miza economică este directă: ROBOR intră în calculul dobânzilor la unele credite, iar un nivel mai ridicat avantajează creditorii și apasă asupra debitorilor. Autoritatea de concurență susține că, în cadrul procedurii de fixing, cele 10 instituții financiare sancționate „ar fi coordonat comportamentul” prin schimb de informații confidențiale și strategice despre nivelul cotațiilor, influențând astfel formarea indicelui. Problema este amplificată, conform explicațiilor din interviu, de lichiditatea redusă din piața monetară românească, mai ales la maturitățile mai lungi (3, 6 și 12 luni), unde volumul tranzacțiilor efective este mic și media tranzacțiilor nu poate funcționa ca indicator relevant (context detaliat în materialul despre volumul tranzacțiilor efective ). Ce s-ar putea schimba în mecanismul ROBOR Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, indică o soluție operațională relativ simplă: modificarea aplicației informatice folosite în procesul de fixing, astfel încât participanții să nu mai poată vedea în timp real cotațiile transmise de concurenți. „Se poate rezolva destul de simplu din soft. Trebuie creată o fereastră specială pentru cotații. Acum sistemul este cumva nediferențiat.” În același timp, Chirițoiu afirmă că sancțiunile nu pun sub semnul întrebării stabilitatea sistemului bancar românesc și amintește că astfel de cazuri au existat și în alte state europene și în SUA, pe fondul unor îmbunătățiri ulterioare ale legislației. De ce IRCC e mai puțin expus și ce spune asta despre piață În interviu, șeful Consiliului Concurenței explică de ce investigația a vizat ROBOR, nu și IRCC: IRCC este construit pe baza tranzacțiilor efective, ceea ce reduce suspiciunea de manipulare. El punctează însă o limitare structurală a pieței locale: lichiditatea este concentrată pe maturități scurte, iar pe cele mai lungi nu există suficient volum. În acest context, Chirițoiu susține că „problemele se vor rezolva” odată cu intrarea în zona euro , unde lichiditatea mai mare reduce dependența de cotații/estimări pentru formarea indicilor. Ce urmează cu amenzile și cu eventualele despăgubiri Amenzile sunt executorii, iar executarea silită ar intra în sarcina ANAF dacă o bancă nu plătește, potrivit declarațiilor din interviu. Întrebat despre posibilitatea ca debitorii să își recupereze bani prin procese civile, Chirițoiu spune că nu poate estima sumele, invocând faptul că în România nu au existat până acum acțiuni de despăgubire pe concurență. Pe partea de reglementare, el indică faptul că normele bancare țin de responsabilitatea BNR și că, în investigație, Consiliul Concurenței nu a identificat probleme de cadru legal; eventuale modificări ar depinde de evaluările băncii centrale (într-un context mai larg, Adevărul a relatat și despre poziții ale guvernatorului BNR în materialul despre instituțiile financiare ). [...]
Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță cere un mecanism de despăgubire „directă” pentru clienții afectați de ROBOR , după amenzile de 3,73 miliarde lei aplicate de Consiliul Concurenței unor bănci, potrivit Adevărul . Miza, dincolo de sancțiuni, este dacă românii care ar fi plătit rate mai mari pot recupera bani fără procese individuale, lungi și costisitoare. Inițiativa vine în contextul în care Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a zece instituții de credit cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (aprox. 710 milioane euro), pentru încălcarea normelor de concurență, inclusiv a articolului 101 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Potrivit autorității, băncile ar fi coordonat comportamentul în procedura de stabilire a indicelui ROBOR, indicator folosit ani la rând la calculul dobânzilor variabile pentru credite acordate populației și companiilor. Într-un comunicat citat de publicație, Ștefănuță susține că, dacă se confirmă existența unui prejudiciu care afectează „sute de mii de persoane”, trebuie analizată posibilitatea ca acestea să fie despăgubite direct, fără a fi nevoite să deschidă acțiuni individuale în instanță. „Nu este normal ca fiecare consumator prejudiciat să fie obligat să pornească singur un proces lung, costisitor şi dificil pentru a-şi recupera banii.” Ce solicită Comisiei Europene Prin întrebarea adresată Comisiei Europene, vicepreședintele Parlamentului European cere clarificări privind: posibilitatea acordării unor despăgubiri directe consumatorilor, fără procese individuale, dacă încălcarea normelor europene de concurență este confirmată definitiv și se stabilește existența unui prejudiciu; compatibilitatea obligării fiecărui consumator afectat să inițieze o acțiune individuală cu principiul efectivității dreptului UE și cu dreptul la repararea efectivă a prejudiciului; intenția Comisiei de a promova sau recomanda statelor membre mecanisme de compensare colectivă, simplificată și efectivă, inclusiv în cazuri în care practicile anticoncurențiale ar fi influențat costul creditelor. De ce contează pentru piața bancară Demersul mută discuția de la nivelul amenzilor către un potențial cadru de compensare care ar putea crește presiunea operațională și juridică asupra băncilor, dacă se ajunge la confirmări definitive și la stabilirea unui prejudiciu. În același timp, pentru consumatori, întrebarea centrală rămâne dacă există o cale realistă de recuperare a banilor, fără proceduri individuale greu de dus până la capăt. Contextul sancțiunilor și al acuzațiilor privind coordonarea în stabilirea ROBOR este detaliat de Adevărul și în articolele despre sancțiunile anunțate de Consiliul Concurenței și despre faptul că băncile ar fi coordonat comportamentul în procedura de stabilire a indicelui . [...]
Obligația BNR de a afișa „permanent” cotațiile poate deveni miza-cheie în contestarea amenzii de 3,7 miliarde lei din dosarul ROBOR , pentru că intră în coliziune directă cu teza Consiliului Concurenței despre „prea multă transparență” în intervalul de fixing, potrivit Profit . Sancțiunea – 3,7 miliarde de lei, aplicată celor 10 bănci din panelul ROBOR – rămâne, deocamdată, dificil de încadrat în lipsa deciziei motivate a Consiliului Concurenței, care încă nu a fost redactată. În briefingul de presă, președintele instituției, Bogdan Chirițoiu , a susținut că nu este vorba despre un „cartel” în sensul clasic, dar că ar exista „comunicări” care ar sprijini ideea unor practici anticoncurențiale; publicul va vedea detaliile doar după finalizarea raportului. Unde vede Consiliul Concurenței problema: fixingul și vizibilitatea cotațiilor Potrivit explicațiilor lui Chirițoiu, argumentul central al sancțiunii ține de modul în care băncile publică pe pagina Refinitiv (fost Reuters) cotațiile pe scadențe de la overnight (o zi) până la 12 luni, atât pentru BID, cât și pentru ASK (ROBID și ROBOR). În intervalul 10.30–11.00, fereastra din care se culeg valorile pentru fixingul de la ora 11, cotațiile fiecărei bănci sunt vizibile, iar fiecare participant poate vedea ce fac ceilalți și poate reveni cu noi cotații. Administratorul platformei preia ultima cotație a fiecăreia dintre cele 10 bănci, elimină valorile extreme (cea mai mare și cea mai mică), iar din cele opt rămase calculează media. BNR anunță valoarea la ora 11, moment din care indicele capătă caracter oficial. În această arhitectură, spune șeful Concurenței, poate apărea o „aliniere a cotațiilor” și o „denaturare a concurenței”, rezultând un indice diferit de cel care ar fi rezultat „dintr-o piață concurențială”. Prima linie de apărare a băncilor: norma BNR din 1995 Băncile au început să reacționeze individual la sancțiuni, iar una dintre liniile de apărare invocate este că au respectat normele BNR care stau la baza mecanismului ROBOR. În detaliu, Profit indică drept argument principal o obligație din Norma BNR nr. 4/29 mai 1995 privind funcționarea pieței monetare interbancare. Conform art. 5: „Instituțiile de credit participante pe piața monetară interbancară sunt obligate să afișeze permanent, prin sisteme de difuzare a informației (tip Reuters), nivelurile orientative ale ratelor dobânzilor”. Prevederea se aplică tuturor băncilor, inclusiv celor din afara panelului ROBOR, pentru scadențe de la o zi la 12 luni, și este în vigoare în aproape aceeași formă încă din 1995 (când indicatorii se numeau BUBID și BUBOR). În practică, asta înseamnă că transparența cotațiilor este cerută pe tot parcursul zilei de tranzacționare (9.00–14.00), inclusiv în intervalul de fixing în care, potrivit lui Chirițoiu, ar fi fost „normal” ca băncile să nu știe unele de altele. Implicația de reglementare: conflict între obligația de transparență și acuzația de „aliniere” Pusă în oglindă cu teza Consiliului Concurenței, norma BNR ridică o problemă de fond pentru dosar: dacă afișarea „permanentă” este o obligație de reglementare, atunci comportamentul incriminat poate fi apărat ca respectare a cadrului impus de banca centrală. Chirițoiu respinge însă ideea că ar exista o problemă de reglementare și spune că nu indicatorul ar trebui schimbat, ci „comportamentul băncilor”. În același context, el invocă precedente internaționale (amenzi pe EURIBOR, modificări la LIBOR) pentru a argumenta că indicii monetari pot avea probleme, dar susține că, în România, nu ar fi o problemă de design/reglementare. Context: lichiditate redusă pe scadențe lungi și tentația cotațiilor „nerealiste” În criticile care țin mai degrabă de funcționarea pieței, Chirițoiu a indicat și faptul că băncile tranzacționează prea puțin pe scadențele mai lungi: deși ROBOR la 3 și 6 luni sunt referințe de piață, tranzacțiile ar fi concentrate aproape exclusiv pe scadența de a doua zi. Totodată, Regulamentul ROBID-ROBOR prevede că băncile trebuie să atragă depozite sau să ofere credite la ratele cotate în perioada de fixing pentru 15 minute, mecanism menit să limiteze folosirea unor rate nerealiste care ar putea fi exploatate de alte bănci (Profit amintește, în acest context, de situații discutate și în ancheta din 2008 privind piața interbancară). În lipsa deciziei motivate, rămâne deschisă întrebarea esențială pentru etapa de contestare: cum va fi împăcată acuzația de „aliniere” în fixing cu o obligație explicită de transparență impusă de BNR încă din 1995. [...]
CEC Bank anunță că va contesta în instanță amenda Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR , susținând că sancțiunea este „absolut inacceptabilă” și că decizia se bazează pe interpretări eronate ale mecanismelor pieței, potrivit Banking News . Miza depășește cazul punctual: banca invocă un posibil conflict instituțional între Consiliul Concurenței și BNR, ceea ce poate complica modul în care este evaluat și reglementat procesul de fixing (stabilire) a indicelui. CEC Bank afirmă că activitatea sa pe piața monetară interbancară a fost „strictă, transparentă și conformă” cu cadrul legal și cu regulamentele BNR, inclusiv cu standardele europene aplicabile instituțiilor de credit. Banca respinge „categoric” orice acuzație de manipulare a ROBOR și spune că propriile contribuții la calcul au reflectat „întotdeauna condițiile reale” ale pieței, fără coordonare ilicită cu alți participanți și fără intenția de a influența artificial nivelul ratei. Ce reproșează CEC Bank deciziei Consiliului Concurenței În poziția citată, banca susține că sancționarea celor 10 bănci participante la procesul de fixing este „profund nejustificată”, „lipsită de fundament juridic solid” și construită pe interpretări greșite ale mecanismelor de piață. CEC Bank mai afirmă că transparența nu este opțională pentru băncile participante, ci o cerință legală impusă de BNR și o componentă funcțională a sistemului de fixing. Un element central al mesajului este ideea unui „conflict instituțional” între Consiliul Concurenței și BNR, în condițiile în care BNR este administratorul indicelui și al mecanismului ROBOR, iar metodologia este descrisă ca fiind riguroasă și supervizată de banca centrală. Investigație de durată și precedentul din 2008 CEC Bank arată că investigația Consiliului Concurenței a durat „ani întregi” și că, pe parcurs, instituția a cooperat, a furnizat documentele cerute și explicații detaliate. Cu toate acestea, banca susține că „concluziile formulate de autoritate nu reflectă realitatea” operațiunilor sale. În sprijinul poziției sale, CEC Bank invocă și un precedent: în 2008, Consiliul Concurenței ar fi investigat „exact aceeași speță”, în același cadru legal, iar concluzia de atunci ar fi fost că nu au existat indicii de încălcare. Ce urmează: contestarea la Curtea de Apel București și posibil până la instanțe europene Banca spune că va ataca decizia la Curtea de Apel București și, „dacă va fi necesar”, până la ultimul grad de jurisdicție disponibil, inclusiv prin luarea în considerare a implicării instanțelor europene. CEC Bank anticipează un proces de durată și afirmă că o instanță independentă va evalua cazul „pe baza probelor reale” și a standardelor juridice aplicabile. Argumentul de impact: risc pentru stabilitatea sectorului și finanțarea economiei CEC Bank califică amenda drept una dintre cele mai severe penalizări prevăzute de legislația concurenței și susține că aplicarea unei sancțiuni „în absența unor probe clare, directe și incontestabile” ar fi arbitrară și ar putea afecta „grav stabilitatea” sectorului bancar, cu efecte asupra finanțării economiei reale. Banca mai afirmă că decizia nu îi va afecta capacitatea de a-și onora angajamentele față de deponenți, debitori și parteneri și solicită BNR, Ministerului Finanțelor și altor autorități să analizeze „impactul sistemic” al deciziei, pledând pentru un dialog instituțional deschis. [...]
BNR cere Consiliului Concurenței să detalieze acuzațiile din cazul ROBOR, pe fondul riscului de confuzie publică și litigii cu băncile , după ce autoritatea a sancționat 10 bănci în investigația privind ROBOR, potrivit Banking News . Banca centrală spune că din comunicarea publică nu reies nici perioada vizată de anchetă, nici episodul concret și nici prevederea din mecanismul de „fixing” (stabilirea cotațiilor) care ar fi fost considerată incompatibilă cu regulile concurenței. Într-o intervenție la Digi24, Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR, a precizat că instituția vorbește strict din perspectiva rolului său de supraveghere și a cadrului în care funcționează mecanismul ROBOR. „Ancheta Consiliului Concurenței nu explică nici măcar un moment punctual care să explice ce s-a întâmplat pe piața ROBOR.” Ce clarificări cere BNR și de ce contează BNR susține că se raportează la regulamentul de fixing al ROBOR, stabilit de Asociația Traderilor și agreat de banca centrală. În acest context, Dan Suciu ridică problema unei posibile neconcordanțe între acuzațiile Consiliului Concurenței și regulile după care funcționează mecanismul. „Dacă nu este vizat acest regulament, iar băncile spun că l-au respectat întocmai, este important să vedem ce prevedere din regulament a încălcat Legea concurenței sau este anticoncurențială.” Miza, în lectura BNR, este că fără aceste elemente (perioadă, faptă, prevedere), publicul și piața rămân cu o explicație incompletă, iar disputa se mută în instanță, în condițiile în care „toate băncile contest ferm această decizie”, conform declarațiilor lui Suciu. Disputa privind „schimbul de informații confidențiale” Un alt punct contestat de reprezentantul BNR ține de concluzia comunicată de Consiliul Concurenței privind existența unui schimb de informații confidențiale între participanți. Suciu afirmă că, în practică, piața monetară funcționează prin cotații vizibile participanților, ceea ce ar face dificil de susținut ideea de „informație confidențială” în sensul invocat. „Toată lumea are acces la piață, toată lumea vede cotațiile (…) Deci e foarte greu de susținut o informație confidențială.” BNR: dobânzile sunt legate de inflație, nu de „variații izolate” ale ROBOR Întrebat dacă decizia Consiliului Concurenței ar putea duce la creșteri de dobânzi, Dan Suciu respinge o legătură directă și spune că dobânzile depind în principal de inflație și de politica monetară. În același timp, el descrie ROBOR ca fiind „una dintre cele mai reglementate piețe” din sistemul financiar. În lipsa unor detalii suplimentare în comunicarea publică, BNR indică faptul că subiectul va fi tranșat în instanță, pe fondul contestării deciziei de către bănci. [...]
Raiffeisen mizează pe atragerea rapidă a românilor din străinătate cu un pachet care reduce costul conversiei valutare , oferind schimb euro–lei la cursul BNR în anumite limite și un mecanism de bonusare de până la 500 de euro (aprox. 2.500 lei), potrivit Wall-Street . Banca lansează „ Contul Diaspora ”, un pachet de cont curent și beneficii dedicat românilor care trăiesc și muncesc în străinătate. Oferta include un stimulent financiar pentru deschidere și recomandări: primii 30.000 de clienți care deschid contul în iunie 2026 pot obține „bonusuri totale de până la 500 de euro garantat”, în echivalent lei – 100 euro (aprox. 500 lei) pentru devenirea client și până la 400 euro (aprox. 2.000 lei) dacă aduc și prieteni la Raiffeisen. Schimb valutar la curs BNR, dar cu plafon și interval orar Elementul cu impact direct pentru utilizatorii care mută bani între țări este schimbul valutar la cursul BNR, disponibil prin aplicația mobilă în condiții precise. Pachetul oferă schimb euro–lei la curs BNR până la 1.500 euro/zi (aprox. 7.500 lei), cu un maxim de 10.000 euro/lună (aprox. 50.000 lei), în zilele lucrătoare, între orele 10:00 și 11:00. Pe lângă această facilitate, pachetul include și curs valutar preferențial pentru schimburile euro–lei (distinct de fereastra la curs BNR), conform informațiilor din articol. Ce include pachetul și cum se deschide Contul Diaspora poate fi deschis 100% online, din aplicația de mobile banking. Beneficiile menționate includ: cont în euro, cu transferuri și încasări gratuite, nelimitat; cont și card de debit în lei, cu transferuri și încasări gratuite, nelimitat; card de debit „digital first”, utilizabil imediat după înrolare; card fizic, cu taxă redusă de livrare în străinătate, similară cu cea din România; aplicație mobilă gratuită, cu acces la produsele și serviciile băncii. În articol, Mihail Ion, vicepreședinte Retail și membru al Directoratului Raiffeisen Bank România , leagă lansarea de cererea din pre-lansare și de nevoia de soluții digitale pentru românii din afara țării. „Interesul foarte bun din pre-lansare ne confirmă că românii din Diaspora au nevoie de soluții simple, digitale, care să-i țină conectați financiar la România.” Pentru ce țări este disponibil contul Pachetul este disponibil pentru românii din: Austria, Belgia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova și Spania. Lansarea este prezentată ca venind în continuarea unui studiu realizat de Frappe Digital despre românii din Diaspora, care indică, între altele, că 6 din 10 locuiesc în străinătate de peste 8 ani și revin în țară cel puțin o dată sau de două ori pe an, în principal pentru a-și vizita familia. În acest context, produsul țintește explicit nevoia de administrare a banilor „între două țări” și accesul la servicii bancare digitale și avantajoase. [...]
