Economie03 iun. 2026
Comisia Europeană avertizează că până la 560.000 de locuri de muncă ar putea fi puse în pericol de prețurile energiei în 2026 - Semestrul European aduce pentru prima dată recomandări axate pe competențe și capital uman
Comisia Europeană avertizează că sute de mii de locuri de muncă din UE ar putea fi puse în pericol în următorii ani, pe fondul costurilor ridicate la energie, al restructurării industriale și al tranziției verzi, potrivit unui document văzut de Politico , care va sta la baza recomandărilor economice din cadrul Semestrului European , așteptate să fie prezentate miercuri. Riscul este legat direct de presiunea prețurilor la energie în 2026, pe care Comisia o conectează și la evoluțiile geopolitice: în contextul războiului SUA–Israel în Iran, care continuă să influențeze prețul petrolului, executivul european estimează că tensiunile din energie ar putea pune în pericol până la 560.000 de locuri de muncă. Printre sectoarele considerate cele mai expuse sunt construcțiile, metalurgia, industria chimică și transporturile. Unde vede Comisia cele mai mari presiuni pe ocupare Documentul identifică mai multe industrii în care tranziția tehnologică și concurența externă se traduc în risc de pierdere a locurilor de muncă: Industria auto: 600.000 de locuri de muncă „la risc”, pe fondul trecerii de la motoarele cu combustie și al competiției puternice din China; Industria bateriilor: aproximativ 85.000 de locuri de muncă în pericol; Producția de panouri solare: aproape 59.000 de locuri de muncă afectate de presiuni de piață; Oțel (măsuri cu emisii reduse): încă 4.500 de poziții ar putea fi afectate. Comisia plasează aceste riscuri într-o dezbatere mai amplă la Bruxelles despre pierderea de teren a Europei în industrii strategice în fața Chinei și a Statelor Unite, în pofida planurilor de stimulare a producției interne. Context macro: șomaj ușor mai mare și deficite mai adânci Pe fondul unei activități economice mai slabe, Comisia și-a revizuit în sus proiecțiile privind șomajul: dacă în toamnă estima 5,9% în 2026 și 5,8% în 2027, acum consideră că șomajul va fi de 6% în ambii ani . În același timp, executivul european se așteaptă ca guvernele să acumuleze mai multă datorie, iar soldul bugetar agregat al celor 27 de state membre să se deterioreze de la -3,1% din PIB în 2025 la -3,5% în 2026 și -3,6% în 2027 , potrivit cifrelor citate. Miza Comisiei: capitalul uman intră în centrul guvernanței economice Pachetul Semestrului European încearcă să mute accentul spre forța de muncă, argumentând că agenda de competitivitate a UE nu poate funcționa fără a aborda penuria de personal și deficitul de competențe. Comisia indică faptul că angajatorii raportează tot mai des dificultăți în recrutare: 68% dintre companiile mijlocii au semnalat lipsuri de competențe în 2023, iar în 2024 77% dintre firme au spus că deficitul de forță de muncă și competențe a devenit o barieră pentru investiții. În premieră, recomandările care însoțesc pachetul vor include un capitol dedicat educației, formării profesionale, învățării pe tot parcursul vieții, competențelor STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică) și recalificării, integrate mai strâns în cadrul de coordonare economică al UE. Efecte sociale: presiune mai mare pe gospodăriile cu venituri mici Dincolo de riscul de pierdere a locurilor de muncă, Comisia avertizează că gospodăriile cu venituri mici ar putea suporta o povară disproporționată din scumpirea combustibililor pentru transport, cu un cost suplimentar estimat la 1,4% din venit . Documentul mai notează inegalități persistente pe piața muncii și probleme de calitate a joburilor: unul din cinci lucrători ar fi „blocat” în locuri de muncă slab plătite în sectoare cu productivitate redusă, iar unul din 12 se confruntă cu risc de sărăcie deși are un loc de muncă. În acest context, Comisia intenționează să împingă statele membre spre reforme care să vizeze creșterea competențelor, îmbunătățirea calității locurilor de muncă și întărirea protecției sociale. Separat, ca parte a pachetului de miercuri, Bruxelles-ul va semnala cu „steag roșu” situația financiară a Bulgariei, după o analiză a cheltuielilor publice, în timp ce Germania, Estonia, Letonia și Slovenia au trecut printr-o evaluare similară fără consecințe imediate, potrivit informațiilor din document. [...]
