Știri
Tag: cnair
Știri despre „cnair”
CNAIR trebuie să plătească peste 340 milioane lei către Impresa Pizzarotti, după pierderea arbitrajului pe A10 Sebeș–Turda - risc de executare silită și blocare a conturilor, cu dobânzi de 2 milioane lei/lună
CNAIR riscă blocarea conturilor după ce a fost obligată să plătească peste 340 de milioane de lei către constructorul italian Impresa Pizzarotti , în urma pierderii unui arbitraj legat de întârzierile de pe Lotul 1 al Autostrăzii A10 Sebeș–Turda , potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională: dacă se ajunge la executare silită, conturile companiei ar putea fi blocate, ceea ce ar putea provoca întârzieri în derularea proiectelor de infrastructură finanțate prin PNRR sau prin Programul Transport, conform informațiilor citate. De unde vine „nota de plată” și de ce crește Suma de peste 340 de milioane de lei reprezintă penalități, dobânzi și costuri suplimentare asociate întârzierilor de pe Lotul 1, întârzieri pe care constructorul le-a pus pe seama problemelor administrative ale statului, potrivit Economedia, citată de Libertatea. După decizia Curții de Arbitraj, CNAIR a fost obligată să achite 325,6 milioane de lei (costuri suplimentare de execuție și dobânzi penalizatoare). Până în mai 2026, totalul a urcat la peste 340 de milioane de lei, pe fondul dobânzilor penalizatoare de 2 milioane de lei pe lună. Datoria ajunge astfel la peste 60% din valoarea inițială a contractului, menționată la 540 de milioane de lei. Cronologia proiectului: contract 2014, trafic deschis în 2020 Contractul pentru Lotul 1 al A10 Sebeș–Turda a fost semnat în 2014, cu termen de finalizare în 2016, însă proiectul a fost afectat de exproprieri întârziate, probleme la relocarea utilităților și un studiu de fezabilitate considerat insuficient din punct de vedere tehnic. Circulația a fost deschisă abia la finalul lui 2020, iar recepția lucrărilor a avut loc în decembrie 2021. Segmentul a avut ulterior probleme precum surpări și alunecări de teren, cu reparații repetate inclusiv în 2023 și 2025. Recepția finală nu a fost realizată, din cauza unor „vicii” apărute în perioada de garanție. Acordul din 2021, anulat; negocierile au eșuat În 2020, CNAIR a trimis facturi de penalități către constructor pentru întârzieri. Impresa Pizzarotti a deschis atunci un proces la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, cerând atât extinderea termenelor, cât și compensări financiare. În noiembrie 2021, părțile au semnat un acord prin care Pizzarotti accepta plafonarea pretențiilor la 149,6 milioane de lei, plus TVA, iar CNAIR accepta recepția finală și recunoștea parțial vina statului pentru întârzieri. În noiembrie 2025, Curtea de Arbitraj a declarat nul acordul, invocând lipsa autentificării notariale și absența unui mandat special pentru semnatarii CNAIR, potrivit Economedia. Curtea a reținut și că acordul nu bloca majorarea pretențiilor, în contextul dobânzilor și penalităților acumulate. În aprilie 2026, Pizzarotti a propus o eșalonare: o tranșă inițială de 185 de milioane de lei până la 15 mai 2026, urmată de tranșe până la finalul anului. CNAIR a refuzat să recunoască sume peste cele 179,6 milioane de lei convenite în acordul din 2021 (între timp anulat). În lipsa unui acord, „mai multe surse” citate de Libertatea indică faptul că Pizzarotti se pregătește să ceară executarea silită, scenariu care ar putea duce la blocarea conturilor CNAIR și la perturbarea plăților și a derulării proiectelor în curs. [...]
CNAIR pierde arbitrajul cu constructorul italian Pizzarotti pentru Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda - România riscă o plată de peste 340 mil. lei, cu dobânzi și penalități în creștere
România riscă să achite peste 340 de milioane de lei după ce CNAIR a pierdut un arbitraj cu constructorul italian Impresa Pizzarotti pentru întârzieri atribuite statului român pe Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda, potrivit G4Media . Miza financiară este amplificată de dobânzi și penalități, iar compania italiană se pregătește să treacă la executare silită. Suma „depășește 340 de milioane de lei” și, conform informațiilor obținute de Economedia și preluate de G4Media, continuă să crească din cauza dobânzilor și penalităților. Publicația notează că valoarea depășește 60% din valoarea inițială a întregului contract de construcție. De ce crește nota de plată: întârzieri și un acord considerat „inconsistent” juridic Arbitrajul a fost pierdut de CNAIR în contextul unor întârzieri „generate de statul român”, pe Lotul 1 al autostrăzii. În încercarea de a limita pierderea, directorul CNAIR Cristian Pistol a semnat în 2021 un acord care însă „s-a dovedit juridic inconsistent”, deoarece a fost încheiat sub semnătură privată, fără formă notarială sau mandat special, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: CNAIR nu plătește, Pizzarotti se pregătește de popriri În prezent, CNAIR „refuză să plătească, chiar și eșalonat”, iar Impresa Pizzarotti se pregătește de „popriri”, conform informațiilor prezentate. Dacă se ajunge la executare, impactul se mută rapid din zona de litigiu în zona de cash-flow bugetar, prin blocări de conturi și plăți forțate, în paralel cu acumularea în continuare a accesoriilor (dobânzi și penalități). [...]
CNAIR: tronsonul Margina–Holdea (A1 Lugoj–Deva) a ajuns la aproape 60% execuție - contract de 1,82 mld. lei prin PNRR și miză pe deschiderea coridorului Boița–Nădlac
Tronsonul Margina–Holdea a ajuns la aproape 60% execuție , iar ritmul din următoarele luni va conta direct pentru închiderea „verigii lipsă” de pe A1 Lugoj–Deva, cu efect asupra continuității traficului pe coridorul vest–centru al țării, potrivit Adevărul . Secțiunea Margina–Holdea (13,5 km), în județele Timiș și Hunedoara, este unul dintre cele mai complexe tronsoane de autostradă din România, deoarece include două tuneluri cu patru galerii (în total 4,6 km), plus viaducte și pasaje. Ministerul Transporturilor a emis prima autorizație de construire pe 29 aprilie 2024, iar lucrările au început în mai 2024. Ce mai rămâne de făcut: tunelurile și montarea grinzilor Potrivit CNAIR, la Tunelul Mic (T1) au fost finalizate excavațiile, torcretarea (pulverizarea betonului pentru stabilizarea pereților) și fundațiile boltei întoarse în ambele galerii, iar hidroizolația se apropie de final. La Tunelul Mare (T2), săpăturile au trecut de jumătatea galeriilor, se lucrează în opt fronturi și a mai rămas de excavat mai puțin de un kilometru din fiecare galerie. Pe restul traseului, terasamentele și structurile viaductelor și pasajelor au fost realizate, iar următorul pas operațional important este montarea a peste 450 de grinzi de beton, care urmează să fie produse la Margina. Miza economică: contract de 1,82 miliarde lei și presiunea termenelor Contractul pentru proiectare și execuție a fost semnat în octombrie 2022, cu un termen de 45 de luni (11 luni proiectare și 34 de luni execuție), indicând ca țintă anul 2026. Valoarea contractului este de 1,82 miliarde lei (fără TVA), finanțarea fiind asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , conform declarațiilor citate în material. „Contractul în valoare de 1,82 miliarde lei (fără TVA) este finanțat prin Planul Național de redresare și reziliență (PNRR) și trebuie finalizat anul acesta. În momentul în care secțiunea Margina-Holdea va fi deschisă, se va putea circula neîntrerupt pe autostradă, de la Boița la Nădlac, pe o distanță de peste 360 de kilometri”, a declarat Cristian Pistol , directorul CNAIR. În același timp, materialul notează că lucrările la segmentul lipsă din Autostrada Lugoj–Deva au termen de finalizare în primul trimestru al anului 2027, deși CNAIR și Ministerul Transporturilor și-au exprimat până acum optimismul pentru 2026. De ce contează: se închide „golul” de pe A1 Lugoj–Deva Tronsonul Margina–Holdea este parte din Autostrada A1 Lugoj–Deva (Autostrada Vestului), care va avea în total 100 km. Odată deschisă această secțiune, ar urma să existe o legătură completă pe autostradă între orașe din centrul României (Alba Iulia, Sibiu, Cluj-Napoca și Târgu Mureș) și Arad, Timișoara, respectiv frontiera de vest de la Nădlac (spre Ungaria). [...]
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere obține acordul de mediu pentru Drumul Expres Buzău – Brăila - Proiectul de 111 kilometri va îmbunătăți conectivitatea între județele Buzău și Brăila
Drumul Expres Buzău–Brăila a făcut un pas procedural important spre autorizare , după ce a fost anunțată decizia de emitere a acordului de mediu, etapă care deschide perioada de observații și contestații publice, potrivit Economica . Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a informat că proiectul acordului de mediu și informațiile relevante pentru luarea deciziei pot fi consultate la sediul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) , respectiv pe site-ul instituției, la secțiunea dedicată drafturilor de acte de reglementare. Publicul poate transmite observații sau contestații la sediul ANMAP din Splaiul Independenței și la adresa de e-mail [email protected] , în termen de 10 zile de la data publicării anunțului pe pagina autorității competente pentru protecția mediului. Ce presupune proiectul și de ce contează operațional Drumul Expres Buzău–Brăila este prezentat ca având 111 kilometri. În decembrie 2023, Consiliul Tehnico-Economic al CNAIR a avizat traseele viitoarelor drumuri expres Buzău–Brăila și Brăila–Tulcea, informație transmisă atunci de Cristian Pistol, directorul general al CNAIR. Conform declarațiilor citate, drumul expres ar urma să tranziteze județele Buzău și Brăila și să asigure conexiunea cu Autostrada A7 Ploiești–Buzău (km 55) și cu podul suspendat peste Dunăre de la Brăila. Stadiul documentației tehnice Contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic de execuție pentru Drumul Expres Buzău–Brăila a fost semnat în februarie 2020 cu Ingenieria Especializado Obra Civil e Industrial. [...]
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere intervine pe șoselele din Brașov și Covasna - Ninsoarea de final de aprilie impune deszăpezirea în zone montane
Ninsoarea de la final de aprilie a scos utilajele de deszăpezire pe drumuri montane din centrul țării , după ce a nins în noaptea de miercuri spre joi pe mai multe șosele din județele Brașov și Covasna , potrivit Mediafax . Intervenția are un impact operațional direct asupra administrării infrastructurii rutiere, în condițiile în care episoadele de iarnă târzie pot complica traficul și planificarea lucrărilor sezoniere. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) precizează că ninsorile au afectat drumuri din zone montane, iar autoritățile au trimis utilaje de deszăpezire în teren. „Iarna s-a întors în zona montană din centrul țării! În acest moment ninge în zonele alpine din județele Brașov și Covasna iar utilajele de deszăpezire sunt pe traseu. Circulați cu prudență”, a transmis CNAIR pe Facebook. În același context, România traversează un episod de vreme rece la finalul lunii aprilie și începutul lunii mai, cu temperaturi sub mediile normale la nivel național și precipitații care, în funcție de zonă, pot fi ploi, lapoviță sau ninsoare. Pentru șoferi, mesajul autorităților rămâne unul de prudență, mai ales pe sectoarele montane unde condițiile se pot schimba rapid. [...]
Ilie Bolojan se întâlnește cu constructorul Dorinel Umbrărescu și miniștri pentru a preveni pierderea fondurilor UE destinate autostrăzilor - Discuțiile vizează soluții rapide pentru întârzierile în construcții
Guvernul încearcă să evite pierderea banilor UE pentru autostrăzi după ce pe unele tronsoane construite de firmele lui Dorinel Umbrărescu ar exista întârzieri, potrivit G4Media . Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la Ministerul Transporturilor, cu Dorinel Umbrărescu și cu miniștrii Transporturilor (Radu Miruță) și Fondurilor Europene (Dragoș Pîslaru). Discuția a vizat identificarea de soluții pentru ca România să nu piardă finanțarea europeană destinată autostrăzilor, în contextul unor posibile întârzieri pe anumite loturi. La întâlnire au participat și reprezentanți ai CNAIR și CNIR, companiile de stat care gestionează proiectele de autostrăzi. Miza: termenele din PNRR și riscul de dezangajare a fondurilor Radu Miruță a transmis că discuția a fost „directă și realistă”, concentrată pe ce termene pot fi respectate, ce nu poate fi respectat și ce soluții există pentru a evita pierderea banilor. „Discuția cu dumnealui și cu CNAIR, CNIR a fost directă și realistă: ce se respectă, ce nu se poate respecta și ce soluții avem. Fără iluzii. Fără amânări. Cu decizii luate la timp, ca România să nu piardă.” Context: UMB are în lucru tronsoane mari de autostradă Grupul UMB, controlat de Dorinel Umbrărescu, are în execuție mai multe tronsoane pe principalele autostrăzi aflate în construcție, inclusiv unele finanțate prin PNRR, conform informațiilor din articol. [...]
Ministerul Transporturilor îl convoacă pe antreprenorul Dorinel Umbrărescu pentru a salva proiectele de autostradă din PNRR - Autoritățile române își propun să evite pierderea fondurilor europene esențiale pentru infrastructură
Ministerul Transporturilor încearcă să evite pierderea banilor din PNRR pentru autostrăzi și cale ferată , iar în acest context antreprenorul Dorinel Umbrărescu a fost chemat la discuții la minister, potrivit Mediafax . Miza este păstrarea finanțărilor europene pentru proiecte aflate în derulare, inclusiv pe tronsoane de autostradă unde Umbrărescu este constructor. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, spune că autoritățile lucrează „intens” pentru ca România să nu piardă fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru infrastructura rutieră și feroviară, pe care o consideră esențială pentru dezvoltare. În același demers, Miruță afirmă că lucrează împreună cu premierul Ilie Bolojan și cu ministrul Dragoș Pîslaru, subliniind că investițiile trebuie să continue indiferent de situația politică a Guvernului. Discuții „directe și realiste” cu constructorul și companiile de drumuri La întâlnirea de la Ministerul Transporturilor au participat și reprezentanți ai CNAIR și CNIR, iar tema principală a fost stadiul lucrărilor, termenele care pot fi respectate și soluțiile pentru proiectele aflate în dificultate. „Discuția cu dumnealui și cu CNAIR, CNIR a fost directă și realistă: ce se respectă, ce nu se poate respecta și ce soluții avem. Fără iluzii. Fără amânări. Cu decizii luate la timp, ca România să nu piardă”, a scris Radu Miruță. Ministrul interimar a criticat ritmul lent al investițiilor din ultimii ani și a susținut că este nevoie de „mai multă muncă și mai multă seriozitate” pentru recuperarea decalajelor de infrastructură. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă ce proiecte concrete sunt vizate prin măsuri imediate sau ce decizii punctuale au fost luate în urma ședinței; mesajul transmis indică, însă, o prioritizare a intervențiilor rapide pentru a menține eligibilitatea finanțărilor PNRR la proiectele de autostrăzi și cale ferată. [...]
CNAIR anunță deschiderea anticipată a unui sector al autostrăzii Sibiu-Pitești - Circulația ar putea începe cu 6 luni mai devreme, acoperind aproape 54 km din totalul de 122 km
Un tronson de 9,86 km din A1 Sibiu–Pitești ar putea fi deschis cu circa 6 luni mai devreme , ceea ce ar duce la circulație pe aproape 54 km din totalul de 122 km ai autostrăzii, potrivit Mediafax . Informația are miză operațională: o deschidere anticipată ar crește mai repede capacitatea de trafic pe unul dintre cele mai așteptate proiecte rutiere din România. Anunțul a fost făcut de directorul CNAIR , Cristian Pistol, într-o postare pe Facebook, referitoare la secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș. Potrivit acestuia, „doar 10 procente” ar mai lipsi până la deschiderea circulației pe acest sector. Ce sector ar putea intra în trafic și în ce condiții Secțiunea vizată este Tigveni – Curtea de Argeș, cu o lungime de 9,86 km, iar constructorul este compania austriacă PORR. Pe șantier sunt mobilizați 450 de muncitori și 130 de utilaje, conform declarațiilor citate. Cristian Pistol a indicat că, dacă se menține ritmul actual de lucru, circulația ar putea fi deschisă în 2026, cu aproximativ 6 luni înainte de termenul contractual din februarie 2027. Stadiul lucrărilor: poduri, tunel și sisteme de siguranță În prezent, pe secțiunea 4 sunt în derulare lucrări de: terasamente (excavații și umpluturi); suprastructură (așternere balast stabilizat și mixtură asfaltică); structuri (la cele 12 poduri și pasaje se montează parapet metalic și se instalează țevi de scurgere a apelor pluviale și rosturi de dilatație); iluminat rutier și ITS (sisteme inteligente de transport, pentru management și siguranță în trafic). La tunelul Momaia se montează echipamente și sisteme pentru siguranța circulației, iar la sensul giratoriu Tigveni a fost finalizată așternerea stratului de legătură, potrivit aceleiași surse. De ce contează: aproape jumătate din autostradă ar deveni utilizabilă Dacă secțiunea ar fi deschisă anul acesta, s-ar putea circula pe aproape 54 km din cei 122 km ai autostrăzii Sibiu–Pitești (A1), conform estimării prezentate de șeful CNAIR. Practic, ar crește mai repede porțiunea efectiv utilizabilă din proiect, cu efect direct asupra fluxurilor de trafic din zonă. Contractul pentru această secțiune are o valoare de 1,678 miliarde lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027. [...]
CNAIR restricționează circulația pe Autostrada Soarelui joi, între orele 09:00 și 18:00 - Șoferii pot folosi rute ocolitoare pentru a evita zona Nodului Rutier Drajna
Restricțiile de pe A2, la Drajna, pot bloca accesul spre DN21 timp de 9 ore , cu efect direct asupra fluxurilor de trafic și a timpilor de deplasare pentru șoferii care tranzitează zona, potrivit Adevărul . Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că joi, în zona Nodului Rutier Drajna (A2, km 105+500), circulația va fi restricționată între orele 09:00 și 18:00, din cauza unor lucrări de reparații la partea carosabilă. Concret, va fi închisă breteaua de ieșire de pe A2 spre DN21, calea 1 (sensul București–Constanța), precum și bretelele de intrare pe A2 de pe DN21, pe ambele sensuri de circulație. Rute ocolitoare recomandate Pentru șoferii care au drum în zona restricționată, CNAIR indică următoarele variante: București – Călărași (și retur): A2 → Nod Rutier Lehliu Gară → DN3 București – Slobozia (și retur): A2 → Nod Rutier Lehliu Gară → DN3 → DN3A → DN21 Slobozia/Călărași – Constanța: DN21 → DN3A → DN3B → Nod Rutier Fetești → A2 Ce li se cere șoferilor CNAIR îi îndeamnă pe conducătorii auto să respecte regulile de circulație instituite în zonă și semnalizarea rutieră temporară. Pentru detalii suplimentare despre restricții și rute, publicația trimite și la materialele conexe: Adevărul și Adevărul . [...]
CNAIR demarează recensământul circulației rutiere în România - Colectarea de date esențiale pentru planificarea infrastructurii de transport începe pe 21 aprilie 2026
CNAIR începe marți un recensământ național al traficului, datele urmând să stea la baza investițiilor rutiere , potrivit G4Media . Acțiunea, derulată de CNAIR prin CESTRIN , pornește pe 21 aprilie 2026 și are ca miză colectarea de informații necesare pentru planificarea și dezvoltarea infrastructurii de transport. Recensământul se desfășoară în baza Normativului AND 557/2025, care stabilește metodologia de înregistrare a traficului pe drumurile naționale, județene și comunale. Datele vor fi strânse atât automat (prin sisteme de monitorizare), cât și manual, în puncte de înregistrare stabilite la nivel național. De ce contează pentru infrastructură și bugete de întreținere Conform CNAIR, obiectivele includ măsurarea intensității și compoziției traficului pe categorii de vehicule, actualizarea indicilor privind evoluția cererii de transport și furnizarea datelor pentru fundamentarea investițiilor, a lucrărilor de întreținere și a măsurilor de siguranță rutieră. Totodată, rezultatele ar urma să actualizeze baza de date folosită în modelele de transport. Calendarul înregistrărilor și durata măsurătorilor Pentru drumurile de interes național, înregistrările sunt programate în zilele de 21 aprilie, 27 aprilie, 10 mai, 24 iulie, 9 august, 29 august, 3 octombrie, 22 octombrie și 6 noiembrie, în intervale de 8 ore, cu o excepție: pe 20 mai, înregistrarea va fi continuă timp de 24 de ore. Pentru drumurile de interes județean sau comunal, înregistrările se fac în aceleași date, în intervale de 14 ore pe zi, cu aceeași excepție pentru 20 mai (24 de ore continuu). CNAIR precizează că datele pot fi adaptate ulterior, în funcție de „necesitățile operative”. Impact operațional: fără oprirea vehiculelor CNAIR mai arată că procesul de colectare a datelor nu presupune oprirea vehiculelor în trafic: echipele de recenzori vor fi amplasate în afara părții carosabile, astfel încât fluxul rutier să nu fie afectat. Rezultatele finale vor fi centralizate și folosite pentru actualizarea bazelor de date tehnice rutiere, urmând să fie puse la dispoziția autorităților cu atribuții în gestionarea infrastructurii rutiere. Datele sunt prezentate și ca relevante pentru evaluarea impactului asupra mediului, inclusiv pentru estimarea emisiilor poluante și elaborarea unor strategii de îmbunătățire a calității aerului. [...]
Autostrada A0 Nord riscă să nu fie finalizată în 2026 din cauza blocajului pe Lotul 1 între Joița și Corbeanca - Stadiul lucrărilor este de doar 45%, iar termenul oficial de finalizare a fost extins până în aprilie 2027
Finalizarea integrală a A0 București Nord riscă să alunece dincolo de 2026 , pe fondul blocajului de pe Lotul 1 (Joița–Corbeanca), unde termenul oficial a fost împins în aprilie 2027, iar șantierul este la circa 45%, potrivit Libertatea . Miza este una operațională: fără acest lot, închiderea completă a inelului de nord rămâne incertă, chiar dacă autoritățile au vorbit despre finalizare în 2026. Informația este preluată de Libertatea dintr-un material Arena Construcțiilor, care notează că inaugurarea completă a A0 Nord „riscă să fie amânată”, în pofida promisiunilor privind finalizarea „în acest an”. Lotul 1, punctul critic: termen oficial aprilie 2027, țintă de trafic „final 2026” Pe Lotul 1 (Joița–Corbeanca), lucrările continuă în formula inițială a asocierii de constructori, deși au existat tensiuni interne și „zvonuri privind problemele financiare” ale liderului de proiect, care alimentaseră scenarii de reorganizare. Datele CNAIR citate în articol indică: stadiu fizic al lucrărilor: aproximativ 45%; mobilizare în șantier: 385 de muncitori și 116 utilaje; termen oficial de finalizare: aprilie 2027. În paralel, constructorii le-au transmis autorităților că își propun ca până la finalul lui 2026 să finalizeze lucrările necesare pentru deschiderea circulației pe acest segment, însă articolul subliniază că finalizarea A0 Nord în 2026 „nu e sigură”. Disputa din asociere și poziția CNAIR În trecut, Retter Project Management a notificat CNAIR, acuzând liderul italian Impresa Pizzarotti că nu ar fi constituit o garanție separată de bună execuție „de mai bine de doi ani”. Retter a avertizat că ar putea activa clauze contractuale pentru a prelua lucrările rămase dacă situația nu se remediază. Scenariul nu s-a materializat. Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, a confirmat că Retter nu a preluat nicio parte din lucrările liderului, iar organizarea a rămas neschimbată. CNAIR a transmis că garanția de bună execuție a fost încasată integral la nivelul asocierii, iar disputa privind recuperarea fondurilor este o problemă internă între parteneri. Totodată, o reorganizare internă a sarcinilor ar fi posibilă fără aprobarea prealabilă a autorității contractante. Contractul și riscurile pentru constructori Contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului a fost semnat pe 22 septembrie 2023, iar faza de șantier a început în octombrie 2024. Valoarea actualizată a proiectului este de peste 1 miliard de lei (fără TVA), conform articolului. CNAIR a subliniat că responsabilitatea asocierii este solidară: dacă proiectul eșuează sau are întârzieri nejustificate, ambele companii pot suporta consecințe legale, inclusiv emiterea de „certificate negative” care le-ar putea bloca participarea la viitoare licitații publice. [...]
Autostrada A0 ar putea fi finalizată până la sfârșitul anului 2023 - Probleme financiare ale constructorului Pizzarotti amenință termenul de livrare
Autostrada de centură A0 ar putea fi complet circulabilă până la finalul lui 2026, dar riscul major vine din blocajele financiare ale unuia dintre constructori , care pot împinge finalizarea spre 2027, potrivit unei evaluări publicate de adevarul.ro . Miza este operațională și economică: A0 este inelul care leagă A1, A2 și A3 în jurul Bucureștiului, iar orice întârziere prelungește presiunea pe actuala centură și pe intrările în Capitală. Autostrada București (A0) are aproximativ 100,7 km, iar circa 72% sunt deja în exploatare. Sectorul sudic este complet deschis, iar pe semi-inelul nordic se circulă pe 19 km între DN1 (Corbeanca) și DN2 (Afumați). Au rămas trei loturi, toate pe A0 Nord, însumând aproximativ 30 km. Ce se poate deschide în vara lui 2026: o primă „felie” de circa 10 km Pentru Lotul 1 Nord (17,5 km, DJ601–DN1, constructor asocierea Impresa Pizzarotti–Retter), termenul contractual este noiembrie 2026, însă constructorul a promis o deschidere parțială mai devreme, între DN1A și DN1. Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură, spune că o primă deschidere ar putea avea loc la final de iunie sau început de iulie, dar depinde de rezolvarea unei probleme „tehnice și birocratice” la nodul A0–DN1A și de semnarea documentelor necesare, inclusiv la nivel local. În scenariul în care descărcarea în DN1A nu poate fi realizată, ar putea fi necesare soluții provizorii pe străzi fără portanță, cu riscuri mai ales dacă ar fi permis accesul camioanelor. „Una peste alta, dacă lucrurile merg cum ar trebui, la sfârșit de iunie sau început de iulie se deschide circulația între DN1A și DN1, pe lotul 1 și 3”, a declarat Ionuț Ciurea. Punctul critic: Pizzarotti și riscul de amânare până în 2027 Finalizarea restului din Lotul 1, între DN1A și DJ601A, este descrisă ca fiind partea cu probleme structurale. Conform evaluării, compania italiană Pizzarotti (responsabilă de terasamente pe această secțiune) are dificultăți financiare la nivelul companiei-mamă din Italia, ceea ce se vede în ritmul de lucru. Retter, partenerul român care execută structurile, ar avansa mai bine și ar încerca să preia partea de contract a italienilor, însă demersul poate genera blocaje dacă Pizzarotti se opune. „Estimez cam 20% șanse să se întâmple asta. Nu e un scenariu marginal, ci un risc serios. Scenariul principal rămâne totuși cel optimist: 80% șanse ca lucrările să fie gata la final de an”, a afirmat Ionuț Ciurea. Loturile 3 și 4: deschidere „la pachet” în iulie–august Celelalte două loturi rămase pe A0 Nord sunt: Lotul 3 Nord (DN2 Afumați–DN3 Cernica, 8,6 km), construit de compania chineză de stat CCECC ; Lotul 4 Nord (DN3 Cernica–A2, 4,47 km), construit de UMB Tehnostrade . Evaluarea indică o inaugurare simultană , deoarece nu există nod la limita dintre ele (DN3), iar o descărcare temporară nu este considerată utilă. Estimarea avansată este iulie, posibil august , în condițiile în care ambele loturi sunt deja în întârziere față de termenele contractuale inițiale. Sunt menționate ca puncte critice pasajul peste DN3 și cel peste calea ferată. Ținta CNAIR: A0 complet deschisă până la finalul anului CNAIR își menține obiectivul de a deschide circulația pe toate cele trei loturi rămase până la finalul anului, ceea ce ar însemna trafic pe întreg inelul A0 (sud și nord) și conectarea completă A1–A2–A3 în zona Bucureștiului. „Până la finalul anului trebuie deschisă circulația pe toate cele trei loturi restante. Ca atare, se va circula pe întreaga A0”, a declarat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR. [...]
