Știri
Tag: bulgaria

România a avut în februarie cel mai abrupt declin al vânzărilor din retail din UE , cu o scădere de 6,8% față de aceeași lună din 2025, în timp ce Bulgaria a raportat un avans de 7,3%, potrivit unei analize publicate de Economedia . Diferența iese în evidență într-un context în care, per ansamblu, comerțul cu amănuntul din Uniunea Europeană este pe creștere. La nivelul UE, vânzările din retail au urcat cu 1,7% în februarie, în linie cu zona euro, conform datelor Eurostat citate în articol. Totuși, media europeană ascunde evoluții foarte diferite între statele membre, România situându-se la polul opus față de piețele cu creșteri solide. Ritmul de creștere al consumului european s-a temperat față de lunile anterioare: în ianuarie, vânzările retail au crescut cu 2,4% în UE, iar în decembrie 2025 cu 2%, mai arată datele prezentate. Unde se vede reziliența în retailul european Pe segmente, comerțul non-alimentar (care include și moda) a avut o dinamică mai bună decât media: vânzările au crescut cu 2,3% în ritm anual în februarie, atât în zona euro, cât și în Uniunea Europeană. Datele sugerează o rezistență mai bună a cheltuielilor discreționare (neesențiale) față de consumul de bază, cu îmbrăcămintea și produsele de echipament personal în rol de motor pentru retail la început de 2026. Cum arată clasamentul: România, la coada UE În sudul Europei, Portugalia a avut o creștere de 4,7% față de anul anterior, Franța a avansat cu 3,9%, iar Spania cu 2,0%, peste Germania (0,6%) și Italia (0,3%). În topul creșterilor la nivelul UE apar piețe mai mici, precum: Luxemburg: +11,9% față de februarie 2025; Malta: +11,4%; Bulgaria: +7,3%. La capitolul scăderi, România conduce cu -6,8%, urmată de Slovenia (-3,5%) și Slovacia (-2,4%), ceea ce indică o evoluție inegală a consumului în interiorul Uniunii Europene. [...]

Banca Națională a Bulgariei (BNB) înăsprește cerințele macroprudențiale pentru creditele de locuințe, obligând băncile să aloce capital suplimentar în perioadele de creștere accelerată a creditării, ca măsură preventivă de reducere a riscurilor sistemice, potrivit Economica , care citează Agerpres. Măsura urmărește să forțeze băncile să își construiască rezerve financiare ce pot fi folosite dacă se deteriorează condițiile economice. În logica BNB, acumularea de capital în fazele de expansiune ar trebui să limiteze instabilitatea potențială din sector, atunci când riscurile cresc. De ce contează: mai mult capital „pus deoparte” înseamnă frână preventivă la creditare Analistul financiar Boris Petrov apreciază că banca centrală revine la o linie de politică pe termen lung, orientată spre păstrarea rezervelor de capital și temperarea ritmului de creștere a creditării. „BNB a luat o scurtă pauză dar acum a reluat aceste măsuri preventive menite să prezerve rezervele de capital (capital buffers) din sectorul bancar şi să atenueze ritmul creşterii creditării” Din perspectiva pieței, un reprezentant al sectorului imobiliar, Anton Andonov, spune că este puțin probabil ca decizia să aibă efecte imediate asupra persoanelor care iau credite, argumentând că măsurile nu schimbă direct procesul de creditare, ci mai degrabă echilibrează expunerea băncilor la ipotecare. „Aceste măsuri nu vor afecta direct procesul de creditare, şi vor echilibra expunerea băncilor la creditele ipotecare” Context: Bulgaria își păstrează profilul „conservator” în supravegherea riscurilor Decizia continuă direcția începută în 2017 și plasează Bulgaria între statele europene cu cerințe macroprudențiale relativ stricte. În material se arată că, inclusiv după intrarea în zona euro, BNB rămâne între băncile centrale considerate conservatoare în regiune, alături de Danemarca, Suedia și Țările de Jos. Autoritățile invocă drept factori principali atât condițiile economice interne, cât și incertitudinile globale, pe fondul unui nivel ridicat al creditării în ultimele luni în Bulgaria. [...]