Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina și Bulgaria au semnat un acord de apărare pe zece ani, potrivit AGERPRES, care citează AFP. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul vizitei la Kiev a premierului interimar bulgar Andrei Ghiurov.
În conferința de presă de după întâlnire, Zelenski a spus că acordul reprezintă o continuare a sprijinului militar oferit de Sofia Ucrainei. Înțelegerea vizează, între altele, producția în comun pe teritoriul celor două țări a mai multor tipuri de armament, inclusiv drone, Bulgaria acceptând să participe la un program de coproducție în acest domeniu.
Zelenski a argumentat că durata acordului ar trebui să permită „sistematizarea” cooperării în materie de securitate, astfel încât cele două părți să țină pasul cu evoluțiile tehnologice rapide, în special în sectorul dronelor.
Bulgaria, stat membru NATO și UE, a moștenit din perioada Războiului Rece capacități industriale care produc muniții și armament la standarde sovietice, utilizate și de armata ucraineană. Conform guvernului bulgar, aproape 4% din PIB provine din industria de apărare, sector care a crescut după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022, iar Sofia a trimis cantități semnificative de arme la Kiev.
Andrei Ghiurov, aflat în Ucraina împreună cu miniștrii de Externe, Apărare și Energie, a descris acordul drept rezultatul unei pregătiri îndelungate și un angajament comun pentru securitatea euroatlantică. Tot luni, Zelenski și Ghiurov au spus că Ucraina și Bulgaria lucrează și la proiectul Vertical Gas Corridor, un coridor de gaze care ar urma să conecteze Grecia cu mai multe țări din sud-estul Europei; Zelenski a afirmat că, odată finalizat tehnic până la sfârșitul anului, acesta ar putea permite Ucrainei să primească aproximativ 10 miliarde de metri cubi de gaze anual.
Recomandate
Ucraina caută alternative la rachetele PAC-3 pentru Patriot pe fondul unui deficit global de interceptoare, potrivit POLITICO , care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski făcute luni, 30 martie 2026, într-o discuție cu jurnaliștii. Zelenski a spus că lipsa rachetelor PAC-3 (interceptoare antibalistice folosite de sistemele americane Patriot) persistă atât la nivel global, cât și în Ucraina, în condițiile în care producția totală ar fi de aproximativ 60 de rachete pe lună. El a adăugat că există inițiative în Europa pentru creșterea producției, dar că acestea nu ar rezolva problema. „Deficitul de PAC-3 în lume, în Ucraina în special, nu s-a încheiat niciodată. Din păcate. Știți că producția totală este de aproximativ 60 de rachete pe lună.” Conform relatării, Kievul a cerut în mod repetat mai multe rachete PAC-3, însă Zelenski susține că situația s-a complicat după campania SUA împotriva Iranului, întrucât unii parteneri ai Ucrainei ar prioritiza livrările către Orientul Mijlociu. Președintele ucrainean nu a numit statele respective, dar a afirmat că Ucraina „le amintește tuturor” de nevoile sale. Zelenski a mai spus că Ucraina a început deja să caute alternative și că negociază cu două țări pentru a obține „o astfel de oportunitate”, fără a oferi detalii suplimentare până la finalizarea discuțiilor. În paralel, el a cerut industriei ucrainene de apărare să accelereze eforturile pentru dezvoltarea unor sisteme antibalistice proprii. POLITICO amintește că, săptămâna trecută, publicația a relatat că oficiali americani i-ar fi informat pe aliați că un război cu Iranul ar putea întârzia livrările pentru Ucraina. Totuși, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat duminică pentru agenția de stat Ukrinform că Ucraina a primit asigurări că livrările din lista Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) nu vor fi redirecționate. [...]
Rusia a lansat într-o singură săptămână peste 3.000 de drone și sute de bombe asupra Ucrainei , potrivit Mediafax , care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski. Intensitatea atacurilor indică o escaladare a presiunii militare asupra orașelor și infrastructurii civile. Datele prezentate de liderul ucrainean arată amploarea ofensivelor: peste 3.000 de drone de atac, inclusiv modele de tip „Shahed” aproximativ 1.450 de bombe aeriene ghidate 40 de rachete de diferite tipuri Zelenski susține că Rusia nu doar menține ritmul războiului, ci îl intensifică, investind simultan în destabilizarea altor regiuni. El a subliniat că tipurile de arme utilizate în Ucraina se regăsesc și în conflicte din alte zone, inclusiv în Orientul Mijlociu, sugerând o interconectare a crizelor de securitate. Apel pentru sprijin internațional În acest context, președintele ucrainean a cerut consolidarea cooperării militare: dezvoltarea unor sisteme moderne de apărare aeriană producție comună de armament coordonare între state pentru protejarea populației Mesajul său vizează în special partenerii occidentali, de la care Ucraina așteaptă sprijin suplimentar pentru a face față atacurilor tot mai frecvente. Impact și semnificație Frecvența și volumul atacurilor indică o strategie de uzură, în care dronele și bombele ghidate sunt folosite pentru a suprasolicita apărarea aeriană și a produce pagube constante. În paralel, Ucraina încearcă să transforme experiența de pe front într-un argument pentru cooperare militară extinsă la nivel internațional. Interpretare: Declarațiile lui Zelenski sugerează că războiul intră într-o fază în care cantitatea de armament utilizată devine un factor decisiv. Accentul se mută de la lovituri punctuale la presiune continuă, iar capacitatea de apărare aeriană devine esențială. În acest context, sprijinul extern nu mai este doar util, ci necesar pentru menținerea echilibrului pe teren. [...]
Ucraina a criticat public declarațiile șefului Rheinmetall despre programul său de drone , potrivit POLITICO , după ce Armin Papperger a făcut comentarii depreciative la adresa producției ucrainene, inclusiv referiri la „joaca cu Lego” și la „gospodine” care ar fabrica piese cu imprimante 3D. Conform articolului, Papperger a făcut afirmațiile într-un interviu pentru The Atlantic , publicat pe 27 martie. El a susținut că sectorul ucrainean de drone nu ar avea „descoperiri tehnologice” și a pus sub semnul întrebării nivelul de inovație, comparându-l nefavorabil cu cel al marilor companii occidentale din industria de apărare. Reacțiile de la Kiev au venit rapid . Alexander Kamyshin, consilier al președintelui Volodîmîr Zelenski, a apărat contribuția civililor la efortul de producție în război, într-o postare pe X, subliniind rolul femeilor în industrie și cerând respect pentru munca lor. „O dronă FPV de 500 de dolari care distruge un tanc de milioane, asta este inovație”, a scris pe Facebook Iaroslav Kalinin, directorul companiei ucrainene Infozahyst, argumentând că relevanța în luptă și eficiența sunt criteriile decisive, nu complexitatea tehnologică. În urma criticilor, Rheinmetall a încercat să reducă tensiunile printr-o postare pe X , în care a transmis că are „cel mai mare respect” pentru ucraineni și pentru eforturile lor de apărare, apreciind „forța inovatoare” și „spiritul de luptă” al Ucrainei și afirmând că este „recunoscătoare” că poate sprijini Kievul cu resursele sale. [...]
Marina SUA a introdus în serviciu submarinul nuclear de atac USS „Massachusetts”. Potrivit Focus , noua unitate din clasa Virginia intră în exploatare operațională, într-un context în care SUA își consolidează capacitatea de lovire pe mare. Submarinul este descris ca fiind cel mai nou submarin american cu propulsie nucleară, iar informațiile despre capabilități sunt atribuite de publicația germană către The Independent . USS „Massachusetts” poate coborî la adâncimi de peste 240 de metri și poate transporta până la 24 de rachete de croazieră Tomahawk. Nava este al 25-lea submarin din clasa Virginia și a fost construită de General Dynamics Electric Boat și Newport News Shipbuilding. Deplasamentul este de aproximativ 8.000 de tone, iar costul de construcție depășește 2,8 miliarde de dolari, conform articolului. Comandantul Mike Siedsma a spus că situația geopolitică este „foarte solicitantă”, dar a insistat pe ideea de a demonstra „forța US Navy”, fără să indice unde va fi dislocat submarinul. USS „Massachusetts” este prezentat și ca un semn al schimbărilor interne din marină: echipajul are 147 de membri, dintre care 39 sunt femei. Focus notează că femeile nu au avut acces pe submarine o perioadă îndelungată, interdicția fiind ridicată în urmă cu 16 ani. Șefa de ceremonii (ship sponsor) Sheryl Sandberg, fost manager de top la Meta, a afirmat că nava a fost proiectată intenționat pentru a permite serviciul comun al femeilor și bărbaților și a subliniat că aproximativ un sfert din echipaj este feminin. Articolul mai amintește că patru nave au purtat anterior numele Massachusetts, de la un vapor cu aburi lansat în 1845 până la un cuirasat din Al Doilea Război Mondial. La un tur pentru presă au fost prezentate, între altele, camera de comandă, compartimentul torpilelor și sala de mese, iar în spațiul ofițerilor este menționat un raft din lemn cu însemne ale comitatelor din Massachusetts, donat de emisiunea TV „This Old House”. [...]
Primul obuzier autopropulsat K9 pentru Armata Română a fost finalizat pe linia de producție din Coreea de Sud , informează HotNews.ro . Acest obuzier, denumit „Tunet”, cântărește 47 de tone și este proiectat pentru a trage mai multe obuze și a se deplasa rapid pentru a evita contraatacurile. România a semnat în 2024 un contract de aproape 1 miliard de dolari cu compania sud-coreeană Hanwha Aerospace pentru furnizarea a 54 de obuziere K9 Thunder și 36 de vehicule de aprovizionare cu muniție K10. Contractul include și zeci de camioane militare și câteva zeci de mii de obuze. Producția locală și impactul economic La începutul lunii februarie 2026, Hanwha a început construcția unei fabrici în Petrești, județul Dâmbovița, pentru a susține producția locală a obuzierelor K9 și a vehiculelor K10. Această facilitate, denumită Hanwha Armoured Vehicle Centre of Excellence (H-ACE) Europe, va acoperi o suprafață de aproximativ 181.055 metri pătrați și va include linii de asamblare moderne, facilități de testare și laboratoare de cercetare-dezvoltare. „Facilitatea va susține producția locală a obuzierelor autopropulsate K9 și a vehiculelor de realimentare cu muniție K10, cu potențial de extindere către sisteme terestre avansate, inclusiv MLI-uri, sisteme de lovire de precizie și vehicule terestre fără echipaj. Producția locală ar putea genera până la 2.000 de locuri de muncă directe și indirecte, consolidând baza industrială de apărare a României și poziționând țara ca producător și exportator în ecosistemul european de apărare”, transmitea Hanwha Aerospace România. Componența sistemului Fiecare sistem de obuziere autopropulsate K9 achiziționat de România va include: 18 obuziere cal. 155 mm autopropulsate 9 țevi de rezervă cal. 155 mm 12 mașini specializate de transport și încărcat muniții 9 posturi de observare de artilerie autopropulsate 1 autostație meteorologică 3 mijloace tehnice de evacuare a echipamentelor avariate (TEHE-VAC) 3 sisteme de cercetare acustică În plus, vor fi furnizate 18.000 de proiectile de diverse tipuri, inclusiv explozive, fumigene și pentru iluminare. Termene de livrare Livrarea sistemelor de obuziere va fi etapizată, cu primul sistem fiind programat pentru livrare la 30 de luni de la semnarea contractului, iar celelalte două la 40 și 60 de luni, respectiv. Proiectilele vor fi livrate în același interval de timp. Caracteristicile obuzierului K9 Obuzierul K9 Thunder este utilizat în nouă țări, inclusiv cinci membre NATO, și reprezintă aproximativ 50% din piața globală a obuzierelor autopropulsate. Acesta poate angaja ținte la distanțe de peste 40 de kilometri și este optimizat pentru capacitatea „Shoot and Scoot”. Vehiculul de aprovizionare cu muniție K10, bazat pe șasiul K9, poate transporta și reaproviziona rapid muniția necesară în condiții de luptă, asigurând suport logistic eficient. Prin aceste achiziții și dezvoltarea producției locale, România își consolidează capacitățile de apărare și își întărește poziția în industria europeană de apărare. [...]
Comisia Europeană a aprobat o inițiativă de 1,5 miliarde euro în cadrul Programului privind industria europeană de apărare (EDIP), potrivit AGERPRES . Decizia a fost anunțată luni, 30 martie 2026, și este prezentată de executivul UE ca parte a eforturilor de consolidare și modernizare a industriei europene de apărare. Conform comunicatului citat de agenția de presă, inițiativa urmărește să stimuleze capacitatea de producție și să susțină progresul tehnologic în sectorul apărării la nivel european. [...]
