Știri
Știri din categoria Politică
Sorin Grindeanu nu exclude alegerile anticipate în România, în contextul în care PSD urmează să voteze la finalul lunii aprilie opțiunea partidului privind rolul său în Guvern, potrivit Digi24. Liderul PSD a spus că scenariul anticipatelor este dificil de pus în practică din cauza prevederilor constituționale, dar rămâne posibil în cazul unor schimbări de guvern.
Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 29 martie 2026, la Brăila, unde Grindeanu a vorbit despre ipoteza alegerilor anticipate ca efect al instabilității guvernamentale. El a indicat că, deși șansele sunt reduse, varianta nu poate fi eliminată complet din calculul politic.
„Tot timpul există acest scenariu în momentul în care ai schimbări de Guvern. Este mai greu realizabil în România din cauza prevederilor constituționale. Mai greu se aplică sau ajungi la alegeri anticipate, dar evident, tot timpul este acolo un scenariu care poate să se întâmple. Sigur, cu șanse foarte mici, dar este și acest scenariu.”
În același context, Grindeanu a legat tema stabilității politice de rezultate economice și sociale, susținând că stabilitatea „doar de dragul stabilității” nu este suficientă. Ca argument, a invocat cazul Bulgariei, unde în ultimii ani au existat multiple runde de alegeri, fără ca acest lucru să se traducă automat într-o stabilitate politică.
Liderul PSD a afirmat că, în pofida instabilității politice din Bulgaria, indicatorul de risc suveran al țării vecine este mai bun decât al României. În termeni financiari, „ratingul de țară” este evaluarea agențiilor specializate privind capacitatea unui stat de a-și plăti datoriile, cu impact asupra costurilor de finanțare.
În articol este prezentat și calendarul electoral din Bulgaria: opt alegeri parlamentare între 2021 și 2026, pe fondul dificultății partidelor de a forma majorități stabile și al succesiunii de guverne interimare sau minoritare, cu un nou scrutin programat pentru aprilie 2026.
În plan intern, Grindeanu a spus că PSD are trei scenarii pentru votul din 20 aprilie: rămânerea la guvernare în formula actuală, trecerea în opoziție sau o reconfigurare în interiorul coaliției. El a menționat explicit varianta menținerii actualei formule „cu Ilie Bolojan premier”, iar despre „reconfigurare” a sugerat că ar putea viza atât funcția de premier, cât și relația cu USR, pe care a descris-o drept una tensionată istoric.
Recomandate
PSD riscă să-și agraveze declinul electoral dacă ajunge la anticipate , iar calculele interne indică faptul că o nouă rundă de alegeri ar putea împinge partidul într-un scenariu „și mai negru” decât rezultatul deja slab din 2024, potrivit HotNews . În material se arată că PSD a obținut la alegerile parlamentare din 2024 „un scor în jurul a 22%”, descris drept cel mai slab rezultat al partidului la acest tip de scrutin din ultimii 35 de ani. Pe acest fundal, perspectiva alegerilor anticipate este prezentată ca un risc suplimentar, cu efecte potențial mai severe decât cele deja contabilizate. Un element notat este faptul că Nicușor Dan și PSD ar fi găsit „un nou punct de conexiune”: poziționarea față de alegerile anticipate. Publicația susține că „calcule mai atente” arată care ar fi efectele pentru PSD ale întoarcerii la urne, iar strategi din Kiseleff ar fi conștienți de miza reală, „indiferent câte mesaje optimiste promovează”. În același registru, HotNews indică faptul că mai mulți lideri ai partidului — Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, Sorin Grindeanu și Marian Neacșu — ar evalua că PSD se află în prezent „într-o situație infinit mai bună” decât cea în care s-ar putea regăsi după anticipate, ceea ce sugerează o presiune internă pentru evitarea acestui scenariu. [...]
PSD spune că ia în calcul alegerile anticipate, dar le consideră un scenariu nedorit , pe fondul blocajului de la învestirea Guvernului și al calendarului constituțional care poate duce la dizolvarea Parlamentului, potrivit HotNews . Sorin Grindeanu a reacționat ironic, luni seară, într-o intervenție la România TV , după ce a fost întrebat dacă PSD se teme de perspectiva anticipatelor. El a spus că partidul „va fi pregătit și pentru acest scenariu” dacă se ajunge acolo, dar a insistat că „nu e unul de dorit”. „Da, tremur tot. Nu e un subiect pe care să nu îl fi luat în calcul. (…) Partidul Social Democrat, dacă acolo se va ajunge, va fi pregătit și pentru acest scenariu. Nu e unul de dorit, eu nu mă ascund să spun acest lucru (…)” Ce spune Constituția și unde este blocajul Miza anticipatelor ține de condițiile din Articolul 89 din Constituție , care permit președintelui Nicușor Dan să dizolve Parlamentul dacă nu se obține votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Până acum, Parlamentul a respins o singură solicitare de învestire: cea a lui Adrian Veștea, în 22 iunie. Înainte de acel vot, prima propunere de premier a președintelui, Eugen Tomac, și-a depus mandatul. Mesaj politic: fără suspendare, presiune pe legile PNRR În aceeași intervenție, Grindeanu a spus că nu vede, în acest moment, motive pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, deși PSD nu are „niciun fel de acord politic” cu acesta. În schimb, a indicat ca prioritate trimiterea în Parlament a legilor necesare pentru PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Totodată, liderul PSD a susținut că, din perspectiva eforturilor de soluționare a crizei politice, „lucrurile par a sta mai bine decât în urmă cu două sau trei săptămâni” și a reluat ideea unei „ comisii de criză ” pentru adoptarea legilor PNRR, propunere detaliată într-un material separat al HotNews despre comisia de criză . [...]
AUR își închide opțiunea de colaborare cu PSD cât timp Sorin Grindeanu rămâne la conducere , o poziționare care reduce spațiul de negociere parlamentară în jurul unor voturi-cheie și al conducerii Camerei Deputaților, potrivit Mediafax . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a scris într-o postare pe Facebook că formațiunea sa „nu va încheia nicio înțelegere politică, «de niciun fel», cu PSD” atât timp cât Sorin Grindeanu conduce partidul. În același mesaj, Peiu afirmă că, dacă în Parlament ar fi supusă la vot schimbarea lui Grindeanu din funcția de președinte al Camerei Deputaților, aleșii AUR ar susține o astfel de inițiativă. „AUR nu va mai putea face nicio înțelegere politică, de niciun fel, cu PSD, cât timp Sorin Grindeanu este președinte al acelui partid (...) Dacă vreodată cineva va supune la vot înlocuirea lui Grindeanu de la conducerea Camerei Deputaților, parlamentarii AUR vor avea tendința naturală de a vota acest lucru; motivul? Este greu de apărat un om cu atâtea carențe morale”, a scris Peiu. Ce înseamnă politic: semnal de blocaj pe negocieri și pe voturi în Parlament Mesajul AUR fixează o linie roșie explicită față de PSD, condiționată de persoana lui Sorin Grindeanu. În practică, o astfel de poziționare poate îngreuna orice formule de cooperare punctuală între cele două partide, inclusiv în situații în care ar exista inițiative parlamentare sau voturi care ar necesita majorități variabile. Peiu își motivează atacul prin acuzații de „ipocrizie” la adresa lui Grindeanu și printr-o dispută legată de reproșurile PSD privind „valorile europene”. Liderul senatorilor AUR mai susține că parlamentarii AUR nu ar avea motive să părăsească partidul și afirmă că AUR susține „ferm” apartenența României la UE și NATO. Contextul disputei: replici după declarații despre o posibilă colaborare Potrivit relatării, Peiu reacționează și la criticile lui Grindeanu legate de faptul că AUR nu ar fi votat „guvernul Veștea”, despre care senatorul AUR spune că ar fi fost format „prin racolarea unui grup de parlamentari de la un alt partid”. În același timp, poziția AUR vine pe fondul unor declarații publice ale lui Grindeanu despre dificultatea de a-și imagina o colaborare guvernamentală cu AUR, invocând credibilitatea unor lideri ai formațiunii și divergențe privind raportarea la valorile europene, conform informațiilor citate în material. [...]
Blocajul politic riscă să întârzie adoptarea legii salarizării și să pună presiune pe fondurile europene , în condițiile în care PNL avertizează că modificările incompatibile cu jaloanele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pot periclita banii europeni, potrivit Adevărul . Tema este în prim-plan înaintea ediției de marți, 21 iulie, a „Interviurilor Adevărul”, unde europarlamentarul PMP Eugen Tomac anunță că va discuta despre criza politică și blocajul formării noului Guvern. Miza imediată a tensiunilor din coaliția de guvernare este proiectul legii salarizării, pe care PSD a transmis că nu îl va susține „în forma actuală”. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a motivat poziția partidului prin faptul că noua lege i-ar dezavantaja pe profesori, medici și militari, conform articolului. De cealaltă parte, PNL susține că legea salarizării unitare trebuie să respecte atât condițiile negociate cu Comisia Europeană, cât și „posibilitățile reale ale bugetului de stat”. Liberalii afirmă că sprijină doar amendamentele compatibile cu jaloanele PNRR și acceptate de Comisia Europeană, avertizând că restul „pun în pericol banii europeni cuveniți României”. Presiune pe calendar: PNL cere sesiune extraordinară În același context, PNL cere convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară „chiar de săptămâna viitoare”, pentru ca proiectele să fie adoptate rapid. Partidul mai avertizează că întârzierile sau blocajele politice pot avea consecințe directe asupra fondurilor europene. 77 de zile de guvern interimar și consultări fără rezultat Eugen Tomac ar urma să abordeze și blocajul formării unui nou Guvern, în condițiile în care se împlinesc 77 de zile de guvern interimar. Ultimele consultări convocate de președintele Nicușor Dan au avut loc pe 13 iulie, la Cotroceni, dar s-au încheiat fără un rezultat concret, iar liderii fostei coaliții au plecat fără declarații publice, potrivit relatării. Într-o analiză publicată de „Adevărul”, politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai) a trecut în revistă variantele de executiv discutate la Cotroceni și a avertizat că un posibil cabinet de „armistițiu” ar putea pierde susținerea la următoarea dispută majoră între partide. Mișcoiu mai leagă dificultățile președintelui de a coagula o majoritate parlamentară de percepțiile create în jurul opțiunilor sale politice, deși, doctrinar, acesta ar aparține unei alte familii politice decât cea cu care a fost asociat în ultimele luni. [...]
PSD spune că încă nu există o majoritate pentru învestirea Guvernului, dar Sorin Grindeanu susține că negocierile „stau mai bine” decât acum câteva săptămâni , potrivit HotNews . Mesajul indică o posibilă schimbare de ritm în discuțiile pentru depășirea crizei politice, fără ca PSD să revendice, deocamdată, o formulă concretă de majoritate. Declarațiile au fost făcute luni seară, la România TV, unde liderul PSD a spus că partidul va continua să încerce să contureze „o majoritate care să excludă voturi extremiste”, pe care o prezintă drept o soluție de stabilitate. „Lucrurile par a sta mai bine decât în urmă cu două sau trei săptămâni. O să vedem în zilele următoare dacă președintele va considera necesar să ne mai cheme la o consultare.” Linia roșie: fără colaborare guvernamentală cu AUR Grindeanu a reluat poziția PSD împotriva unei colaborări guvernamentale cu AUR, deși a nuanțat că, la votul de învestire, decizia fiecărui parlamentar este „personală”, dincolo de disciplina de partid. El a spus că respectă votanții tuturor partidelor, inclusiv ai AUR, dar a criticat „populismul” și a afirmat că îi este greu să își imagineze o guvernare comună. „Minoritate de blocaj” și presiune pe premierul demis Întrebat despre un termen pentru deblocarea crizei, liderul PSD a insistat că „în acest moment nu putem vorbi de o majoritate în Parlament”, ci de „o minoritate de blocaj”. În această cheie, el l-a indicat pe premierul demis Ilie Bolojan drept principalul responsabil pentru blocaj, susținând că „se agață în continuare de putere” și că PSD ar fi acceptat „aproape toate variantele” vehiculate, inclusiv un acord politic. În lipsa unor detalii despre o formulă de majoritate și despre calendar, singurul reper avansat de Grindeanu rămâne posibilitatea unor noi consultări la Cotroceni „în zilele următoare”, dacă președintele le va considera necesare. [...]
PNL respinge ideea unei „comisii de criză” în Parlament, invocând limite constituționale , după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a cerut înființarea unui astfel de for și convocarea unei sesiuni extraordinare, potrivit G4Media . Miza disputei este una de reglementare: ce poate face Parlamentul, procedural și constituțional, într-o criză guvernamentală, fără să preia atribuții ale Executivului. Grindeanu a susținut că România este „neguvernată” și a enumerat mai multe probleme, de la „spitale cu posturi blocate” și „prețuri în creștere” până la „atacuri cibernetice asupra instituțiilor statului” și o „piață imobiliară paralizată”. În acest context, PSD propune o „Comisie de criză” și o sesiune extraordinară „urgentă” pentru „deblocarea” situației. Ce contestă PNL: procedura parlamentară și riscul de neconstituționalitate Replica PNL, transmisă prin deputatul Ionel Bogdan, este că o astfel de structură nu există în regulile Parlamentului și că inițiativa ar fi o „invenție” care ar prelungi blocajul politic. Liberalii afirmă că, în procedura parlamentară, există doar: comisii permanente, comisii speciale, comisii de anchetă. În plus, PNL susține că propunerea PSD ridică „serioase probleme de constituționalitate”, argumentând că Parlamentul „nu se poate substitui Guvernului” și nu poate prelua atribuțiile Executivului pentru administrarea unor crize guvernamentale. Contextul politic invocat de liberali PNL mai afirmă că PSD ar fi generat actuala criză politică prin inițierea și votarea moțiunii de cenzură și acuză partidul că urmărește controlul Guvernului „după ce nu a reușit să-și pună propriul Executiv”. În poziția citată, PNL mai invocă experiența unei coaliții în care PSD „lua decizii și apoi nu le respecta” și concluzionează că România ar avea nevoie de „soluții constituționale și de responsabilitate”, nu de „improvizații instituționale” și comisii „inventate ad-hoc”. [...]
