Știri
Știri din categoria Externe
Bulgaria confirmă că Iranul a avertizat-o să nu permită SUA folosirea aeroporturilor sale, relatează Euronews România, care citează Reuters prin Agerpres. Ministerul de Externe de la Sofia a transmis că avertismentul a fost primit luna trecută și viza utilizarea aeroporturilor bulgare de către avioane americane implicate în operațiuni militare în Iran.
Precizarea a venit după ce, miercuri, un deputat al partidului „Există un astfel de popor”, Stanislav Balabanov, a publicat o notă datată 18 martie, în care guvernul iranian protesta față de staționarea pe aeroportul Vasil Levski din Sofia (aeroportul civil al capitalei) a unor aeronave americane de realimentare. În document, Iranul afirmă că „își rezervă dreptul de a lua toate măsurile necesare” pentru protejarea suveranității, securității și intereselor naționale, în conformitate cu dreptul internațional.
După apariția notei, viceministrul bulgar de externe Marin Raikov a confirmat existența documentului, dar a insistat că „Bulgaria nu este în război”. El a susținut că „niciun avion de luptă nu este realimentat deasupra Bulgariei pentru a participa la operațiuni militare”, referindu-se la avioanele cisternă americane, folosite pentru realimentarea în zbor a avioanelor de atac.
În același context, Raikov a declarat că Bulgaria menține relații diplomatice „intacte” cu Iranul și a reiterat poziția autorităților potrivit căreia aeronavele americane care au aterizat pe aeroportul civil din Sofia fac parte din prezența avansată a NATO. Oficialul a mai spus că parlamentul bulgar nu a aprobat decizii de sprijinire a acțiunilor militare relevante în regiunea Strâmtorii Ormuz.
Euronews România mai notează că și alte state europene, îngrijorate de războiul desfășurat de SUA și Israel împotriva Iranului, au respins punerea la dispoziție a unor infrastructuri pentru sprijin logistic. Spania și-a închis spațiul aerian pentru avioanele militare implicate în operațiuni și a refuzat accesul la baze, Italia a respins folosirea bazei Sigonella, iar Franța a blocat survolul pentru avioanele americane care transportă arme către Israel.
Recomandate
NATO anunță că își poate ajusta prezența pe flancul estic , după atacurile cu drone asupra a două nave comerciale în largul Bulgariei, într-un incident care ridică direct miza de securitate pentru rutele maritime din vestul Mării Negre și pentru porturile de la Dunăre, inclusiv Brăila, potrivit HotNews . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că alianța „va continua să-și adapteze prezența militară pe flancul estic după cum va fi necesar”, după o discuție cu premierul bulgar Rumen Radev. Rutte a precizat că NATO a consolidat deja poziția de-a lungul flancului estic și că va monitoriza situația de securitate, adaptând strategia de descurajare și apărare. Ce s-a întâmplat în largul Bulgariei Atacurile au avut loc în noaptea de luni spre marți, când două nave din Marea Neagră – Chelsea 3 și HS Dignity – au fost lovite de drone în apropierea coastelor bulgare. Una dintre nave s-a scufundat. Autoritățile bulgare au anunțat că cinci membri ai echipajului navei scufundate, în largul satului Krapets (aproape de granița cu România), au fost salvați, iar cel puțin 11 marinari erau dați dispăruți. Potrivit agenției de știri bulgare citate de HotNews, nava a fost identificată ca HS Dignity, sub pavilionul Guineei-Bissau, iar operațiunea de căutare și salvare era în desfășurare. Legătura cu România: o navă se îndrepta spre Brăila Conform site-urilor de monitorizare a transportului naval Marine Traffic și Vessel Finder , HS Dignity se îndrepta spre Brăila, ceea ce aduce incidentul mai aproape de interesele comerciale și logistice ale României pe Dunăre. Cealaltă navă, Chelsea 3 (pavilion maltez), ar fi fost lovită de trei drone, iar întregul echipaj – șapte ucraineni și opt azeri – a fost salvat, fără răni grave. Nava se îndrepta spre portul Giurgiulești din Republica Moldova, menționat ca fiind achiziționat recent de România. Reacția Bulgariei și consultările regionale Bulgaria a convocat-o pe ambasadoarea Rusiei, iar premierul Rumen Radev a anunțat că Sofia va iniția consultări cu România și Turcia pentru propuneri comune privind îmbunătățirea siguranței navigației în Marea Neagră. „Este absolut inacceptabil – un alt atac în imediata vecinătate a apelor teritoriale bulgare”, a declarat Radev, într-un discurs televizat. Ministrul bulgar al apărării, Dimitar Stoianov, a discutat marți cu ministrul apărării naționale al României, Radu Miruță, și cu omologul din Turcia, Yasar Güler. Tema principală: situația de securitate din regiunea Mării Negre, pe fondul incidentelor din noaptea de luni spre marți. Stoianov a spus că atacurile împotriva navelor comerciale reprezintă o încălcare gravă a dreptului maritim internațional. Cine este indicat drept responsabil și ce spune Rusia Bulgaria nu a acuzat explicit Rusia, însă Radev a afirmat că rezultatul atacurilor „este în beneficiul Federației Ruse”. La rândul ei, ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat – potrivit guvernului bulgar – că nu are informații de la Ministerul Apărării rus despre atacuri, dar nu a exclus posibilitatea unei „provocări” din partea unei terțe părți. Separat, un marinar de pe Chelsea 3 a susținut, într-o declarație relatată de BNT , că nava a fost lovită de o dronă rusească. „O dronă ne-a lovit de trei ori. O dronă rusă!”, a spus marinarul. De ce contează: presiune pe rutele comerciale din vestul Mării Negre HotNews notează că, la peste patru ani și jumătate de la invazia pe scară largă declanșată de Moscova în 2022, transportul maritim din Marea Neagră este tot mai mult parte dintr-o confruntare de rezistență economică. Rusia a bombardat porturile ucrainene de la Marea Neagră, împingând Ucraina spre porturile fluviale de pe Dunăre și spre rute maritime apropiate de coastele Bulgariei și României, în timp ce Ucraina a vizat tot mai des nave rusești care exportă cereale. În acest context, anunțul NATO și inițiativa Bulgariei de consultări cu România și Turcia indică o posibilă intensificare a măsurilor de supraveghere și coordonare în zonă, pe fondul riscurilor crescute pentru navigația comercială. [...]
Washingtonul ar fi încercat să transfere către Israel riscul politic al unui atac asupra Iranului înainte de alegerile din SUA , potrivit informațiilor prezentate de news.ro . Miza ar fi fost evitarea unor costuri electorale pentru președintele american Donald Trump în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului pentru Congres. Potrivit materialului, surse citate de ziarul israelian Maariv au susținut că, în discuțiile din ultimele două săptămâni dintre SUA și Israel, partea americană ar fi făcut presiuni pentru o operațiune israeliană unilaterală împotriva Iranului. Informația a fost preluată de „ The Jerusalem Post ”, însă a fost ulterior dezmințită de doi oficiali americani și un oficial israelian. Ce ar fi urmărit SUA, potrivit relatărilor din presă Conform articolului citat, Washingtonul ar fi preferat ca Israelul să își asume „riscurile politice” ale unei operațiuni militare înaintea alegerilor din SUA, în loc ca o acțiune americană să genereze consecințe politice negative pentru Trump. În același timp, oficialii americani ar fi considerat că Israelul ar putea fi interesat să lovească Iranul înaintea propriilor alegeri, în timp ce o operațiune americană în aceeași perioadă electorală ar fi fost mai costisitoare politic la Washington. Retragerea cererii și poziția neclară a lui Netanyahu Sursele citate de Maariv au mai afirmat că SUA ar fi renunțat la această cerere, „cel puțin pentru moment”. Poziția premierului Benjamin Netanyahu ar rămâne neclară, în condițiile în care, în ultima săptămână, agenda sa a fost descrisă ca fiind „foarte axată pe securitate”, cu întâlniri și vizite „sensibile”. Dezmințiri după apariția articolului După publicarea informației, doi oficiali americani și un oficial israelian au negat, potrivit „The Jerusalem Post”, că SUA ar fi cerut Israelului să atace Iranul înainte de alegeri. Declarațiile ar fi fost făcute corespondentului la Washington al postului israelian Canal 12, Barak Ravid. Informațiile rămân, așadar, la nivel de relatări din presă și surse anonime, contestate oficial, fără detalii publice care să permită verificarea independentă a discuțiilor invocate. [...]
SUA iau în calcul să blocheze mecanismele prin care Ucraina își procură armament american , ca pârghie pentru a opri atacurile în profunzime asupra infrastructurii energetice ruse, potrivit Agerpres , care citează o relatare Financial Times bazată pe oficiali europeni. Miza este una operațională: mesajul transmis de Washington ar include amenințări privind sistarea schimbului de informații de intelligence și oprirea mecanismului PURL („Lista de priorități privind necesitățile Ucrainei”), folosit pentru achiziționarea de armament american destinat Ucrainei, conform aceleiași relatări. Ce ar fi transmis Washingtonul și prin ce canale Potrivit Financial Times, oficiali europeni au spus că au fost sunați de reprezentanți americani sau au fost informați despre astfel de apeluri. În paralel, SUA ar face demersuri pe lângă capitale europene și Kiev pentru a încerca să pună capăt atacurilor asupra rafinăriilor de petrol rusești. Un oficial citat de Financial Times a descris amploarea demersului astfel: „Sună la Kiev... Sună pe toată lumea (din Europa)”. Reuters, citată de Agerpres, precizează că nu a putut verifica imediat informațiile din articol, iar Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de comentariu. Context: „armistițiul energetic” anunțat de Trump Relatarea apare după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat duminică un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina, despre care a spus că intră în vigoare imediat. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat însă că așteaptă să vadă detaliile acordului. Trump a scris pe Truth Social : „Cu efect imediat, există un ARMISTIȚIU ENERGETIC în războiul dintre Rusia și Ucraina. Ambele părți au căzut de acord. Nu-l încălcați!” [...]
Casa Albă i-a cerut demisia ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , pe fondul unor acuzații de conduită necorespunzătoare cu potențiale implicații de integritate în relația diplomație–business , potrivit Ziarul Financiar . Decizia vine după relatări apărute în presa americană și preluate de Financial Times, care indică suspiciuni legate de promovarea intereselor unui grup energetic grec și de o solicitare către un donator înstărit privind achitarea unei facturi de 100.000 de dolari (aprox. 477.000 lei) la American Express. „I-am cerut ambasadoarei Guilfoyle să demisioneze. A fost un atu extraordinar pentru echipă şi îi dorim mult succes în continuare”, a declarat Katie Zacharia, noua purtătoare de cuvânt a Casei Albe, în cadrul unei conferinţe de presă de marţi, potrivit Financial Times. Ce acuzații sunt invocate Potrivit relatărilor The Wall Street Journal, menționate în material, acuzațiile includ: promovarea unui grup energetic din Grecia care ar fi suportat costurile unui zbor cu avion privat în perioada mandatului; oferirea de a ajuta un donator bogat dacă acesta ar fi achitat o datorie de 100.000 de dolari aferentă unui card American Express. Poziția apărării: acuzațiile sunt respinse Avocații lui Guilfoyle au respins acuzațiile de corupție. Ei susțin că solicitarea de plată către donator ar fi vizat o factură restantă pentru servicii prestate înainte ca aceasta să intre în administrația americană și că persoana respectivă era un client cu datorii neachitate. În plus, reprezentanții săi afirmă că Guilfoyle nu l-a pus, în cele din urmă, pe donator în legătură cu oficiali ai administrației americane, iar utilizarea zborurilor private ar fi fost conformă cu regulile aplicabile și aprobată de Departamentul de Stat . De ce contează: risc de integritate într-o zonă sensibilă, energia Cazul are relevanță și prin prisma rolului Greciei pentru interesele strategice și energetice ale SUA în sud-estul Europei, context în care orice suspiciune de amestec între funcția diplomatică și interese de afaceri poate deveni un subiect de integritate și control instituțional. Kimberly Guilfoyle, fostă logodnică a lui Donald Trump Jr., a negat acuzațiile prin intermediul avocaților săi, iar solicitarea de demisie apare pe fondul unor critici mai largi la adresa modului în care administrația americană gestionează relațiile cu mediul de afaceri și cu donatorii, potrivit informațiilor citate. [...]
Donald Trump spune că ia în calcul retragerea ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , pe fondul unor controverse care riscă să complice relațiile diplomatice și să alimenteze o anchetă internă la Departamentul de Stat , potrivit HotNews . Întrebat de un jurnalist dacă ia în considerare revocarea lui Guilfoyle, președintele american a răspuns: „Analizăm situația.” Trump a mai spus că administrația „nu [este] mulțumită” de ea, conform CNBC, citat de aceeași sursă. De ce contează: un posibil recul operațional în diplomația SUA la Atena Semnalul public transmis de Trump sugerează că mandatul lui Guilfoyle la Atena ar putea deveni instabil, într-un moment în care ambasadorul este un canal-cheie de lucru între guverne. O eventuală retragere ar însemna, practic, reluarea procedurilor de numire și confirmare pentru un înlocuitor și o perioadă de tranziție care poate încetini agenda bilaterală. Declarațiile vin după o serie de dezvăluiri ale The Wall Street Journal despre comportamentul lui Guilfoyle înainte și după numirea sa ca ambasadoare, notează HotNews. Ce acuzații și episoade sunt invocate în spațiul public Potrivit relatării, The Wall Street Journal a scris că, la o cină din martie cu oficiali greci și americani, Guilfoyle ar fi atribuit căderea guvernului român condus de Ilie Bolojan presiunilor administrației Trump și ar fi afirmat că Washingtonul ar putea impune schimbări similare și în alte țări, inclusiv în Grecia. Tot WSJ a publicat o relatare bazată pe înregistrări în care Guilfoyle ar fi spus că oameni de afaceri greci îi plătesc călătorii de lux și ar fi cerut unui om de afaceri american să-i procure o invitație la o cină în onoarea lui Eric Trump, în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos. Într-un fragment redat de HotNews, Guilfoyle îi spune omului de afaceri: „Știi, pot să-ți pun lumea la picioare. O meriți. (...) O să te ajut să câștigi o grămadă de bani” Publicația mai notează că inspectorul general al Departamentului de Stat investighează dacă ambasadoarea a acceptat cadouri sau favoruri de la oameni de afaceri. Separat, WSJ a relatat că Guilfoyle i-ar fi cerut unui donator republican să achite o datorie de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei) făcută cu cardul de credit înainte de audierea de confirmare din Senat, în iulie 2025, iar în schimb i-ar fi oferit acces la Casa Albă și la înalți oficiali ai administrației Trump. Context: cine este Kimberly Guilfoyle Guilfoyle a fost logodită anterior cu Donald Trump Jr., iar după despărțire Trump a numit-o pe fosta prezentatoare Fox News în funcția de ambasador, potrivit HotNews. Ea a fost procuroare în California și a fost căsătorită cu actualul guvernator al statului, democratul Gavin Newsom, menționat ca posibil candidat la prezidențialele din 2028. Ce urmează Din informațiile prezentate, Trump nu a anunțat o decizie finală, ci doar că situația este „analizată”. Rămâne de văzut dacă administrația va iniția formal procedura de retragere și cum va evolua investigația inspectorului general al Departamentului de Stat, menționată în relatare. [...]
Stabilizarea frontului din Ucraina pare să fi blocat avansul Rusiei , iar costul uman ridicat și trecerea la războiul cu drone sunt prezentate ca principalele explicații, potrivit HotNews , care citează un interviu al fostului comandant-șef ucrainean Oleksandr Sîrski pentru BBC. Sîrski susține că linia frontului a fost „stabilizată” prin eliminarea unui număr foarte mare de soldați ruși, afirmând că pierderile totale ale Moscovei ar fi fost de șase ori mai mari decât cele ale Ucrainei, iar dacă se iau în calcul doar morții, diferența ar ajunge la 11 ori. El a descris acest efect ca o „anihilare” a capacității Rusiei de a avansa. Ce spun estimările independente despre pierderi În lipsa unor bilanțuri oficiale complete publicate de Moscova și Kiev, articolul citează două repere externe: estimările serviciilor de informații britanice indică aproximativ 500.000 de militari ruși uciși de la începutul invaziei la scară largă (februarie 2022), potrivit interviului pentru BBC ; Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estima că Ucraina pierduse până la 150.000 de militari uciși până în iunie 2026. Aceste cifre sunt prezentate ca estimări și nu ca date confirmate oficial de părțile implicate. Dronele, factor operațional major în uzura Rusiei Un element central al explicației lui Sîrski este utilizarea pe scară largă a dronelor, despre care afirmă că ar fi ajuns să fie responsabile pentru 80% din pierderile armatei ruse. În această logică, conflictul se mută tot mai mult spre o competiție de producție, aprovizionare și adaptare tehnologică, nu doar de manevră pe teren. Indicatori de teren: câștiguri teritoriale limitate pentru Rusia Fostul comandant-șef mai afirmă că eficiența strategiei sale se vede în rezultate: în primele șase luni ale anului 2026, Rusia ar fi cucerit în total doar 61 de kilometri pătrați, iar frontul ar fi fost „complet stabilizat”. Tendința este susținută și de o evaluare a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din octombrie 2026, citată de HotNews, potrivit căreia Rusia a pierdut în septembrie mai mult teritoriu decât a cucerit. Context: demiterea lui Sîrski și disputa privind tehnologia Sîrski a fost demis în această vară de președintele Volodimir Zelenski, pe fondul unui conflict cu ministrul de atunci, Mihailo Fedorov, care îl acuza că blochează inovațiile tehnologice. Generalul respinge acuzația și spune că dezacordurile au apărut deoarece ministrul „nu a ținut cont de interesele armatei” și ar fi creat un dezechilibru în aprovizionare, neglijând echipamente terestre esențiale. Separat, el a respins și acuzațiile unor soldați potrivit cărora li s-ar fi ordonat să rămână pe poziții chiar și când erau aproape înconjurați, ceea ce ar fi dus la pierderi mari. (HotNews a relatat anterior despre demiterea lui Sîrski aici .) [...]
