Știri
Știri din categoria Externe
Cuba respinge presiunea SUA, iar Rusia promite sprijin suplimentar, într-un moment în care criza energetică de pe insulă este amplificată de restricțiile asupra aprovizionării cu petrol, potrivit antena3.ro. Președintele Miguel Díaz-Canel a declarat că nu va demisiona „la presiunea” Washingtonului, în timp ce Moscova transmite că nu își va abandona aliatul și că ajutorul va depăși livrările recente de țiței.
Díaz-Canel a făcut afirmațiile într-un interviu televizat acordat NBC News, descris ca primul său interviu televizat pentru un post american. Liderul cubanez a invocat suveranitatea și dreptul la autodeterminare și a susținut că „revoluționarii” nu demisionează.
„Suntem un stat liber și suveran. Avem autodeterminare și independență și nu suntem supuși planurilor Statelor Unite.”
Miza imediată, cu impact direct în economie și funcționarea țării, este energia. Articolul arată că Washingtonul a intensificat presiunea asupra Cubei printr-o politică descrisă drept o „blocadă petrolieră”, inclusiv prin amenințarea cu tarife pentru orice țară care ar încerca să vândă petrol Cubei.
În acest context, Cuba se confruntă cu o criză energetică „care a paralizat” insula din ianuarie, după ce principala sursă de aprovizionare din Venezuela a fost întreruptă. Potrivit aceleiași surse, Cuba produce doar 40% din combustibilul pe care îl consumă, ceea ce o face dependentă de importuri.
Pe fondul tensiunilor dintre Washington și Havana, adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a vizitat Cuba și a avut discuții cu Díaz-Canel. Riabkov a declarat, citat de agențiile de presă ruse, că Moscova nu intenționează să renunțe la interesele sale în emisfera vestică, indiferent de poziția SUA, și că sprijinul pentru Cuba va depăși transportul de petrol trimis luna trecută.
„Nu putem trăda Cuba. Este exclus. Nu o putem lăsa singură.”
La sfârșitul lunii martie, petrolierul Anatoly Kolodkin a ajuns în Cuba cu 730.000 de barili de țiței, prima livrare de petrol în trei luni, conform articolului. Deși administrația Trump a amenințat cu tarife țările care vând sau furnizează petrol Cubei, la începutul lui ianuarie a permis totuși ca petrolierul să ajungă la destinație.
Riabkov a spus că este „prea devreme” pentru a detalia următorii pași, dar a indicat că Rusia nu se va limita la încărcătura deja livrată. În paralel, Díaz-Canel își menține poziția de a nu ceda presiunilor SUA, ceea ce sugerează continuarea confruntării politice, cu efecte directe asupra accesului Cubei la energie și asupra stabilității operaționale a economiei insulare.
Recomandate
Amenințarea Rusiei cu „lovituri sistematice” asupra Kievului riscă să prelungească presiunea asupra activității economice și a funcționării orașului , în condițiile în care locuitorii și o parte dintre misiunile diplomatice spun că nu își schimbă planurile, potrivit Reuters . Moscova a transmis luni că intenționează să lanseze „lovituri sistematice” asupra unor ținte din capitala Ucrainei și a cerut străinilor și diplomaților să părăsească orașul. În pofida acestui mesaj, locuitori intervievați de Reuters au descris amenințările drept o încercare de a induce panică și au spus că își vor continua viața în Kiev. Atacurile recente au avut deja efecte directe. Autoritățile ucrainene au declarat că un bombardament masiv cu rachete și drone, produs duminică, a ucis trei persoane, a rănit peste 90 și a avariat aproximativ 300 de obiective. Un alt atac, la 14 mai, a ucis 24 de civili în Kiev. Diplomații rămân, dar tensiunea crește în relațiile cu statele europene Unele misiuni diplomatice nu au indicat planuri de plecare, în pofida apelului Rusiei. Ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova, a respins amenințările ruse drept „o capodoperă a ipocriziei”, potrivit relatării. În paralel, Olanda, Germania și Norvegia s-au numărat printre țările care au convocat diplomați ruși în urma atacurilor asupra capitalei și a amenințărilor la adresa trimișilor străini. Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a ironizat pe platforma X decizia UE de a rămâne la Kiev. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres , și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de amenințările Rusiei. Cât de realistă este o escaladare a ritmului atacurilor Rusia a prezentat atacul de duminică și anunțul privind noi lovituri ca represalii pentru o lovitură ucraineană cu dronă, vineri, asupra unui cămin studențesc din regiunea Luhansk, aflată sub ocupație rusă. Armata ucraineană a afirmat că a lovit o unitate rusă de drone. În același timp, un analist de la Institutul Național pentru Studii Strategice din Ucraina, Mykola Bielieskov, a pus sub semnul întrebării capacitatea Rusiei de a crește semnificativ ritmul și amploarea atacurilor aeriene, argumentând că pentru atacuri combinate la scara celor din 13–14 mai sau 23–24 mai ar fi nevoie de acumularea de rachete, în condițiile în care nu ar exista „capacitate de rezervă, oameni și bani” pentru a produce mult peste ritmul atins în 2024–2025. Pentru Kiev, mesajul dominant rămâne unul operațional: locuitorii spun că sunt epuizați, dar că procedurile de protecție au devenit rutină, inclusiv deplasarea la adăposturi atunci când alertele se intensifică. [...]
Teama de o escaladare militară în jurul Cubei alimentează incertitudinea economică și socială , într-un context în care locuitorii Havanei par prinși între anxietatea față de consecințele unui conflict și dorința ca viața lor să se schimbe „cu orice preț”, potrivit Le Figaro . Reportajul descrie cum, în cartierul El Cerro din Havana, au circulat în weekend zvonuri despre o intervenție militară americană „iminentă”, alimentate inclusiv de percepția că tensiunea a ajuns la un vârf. Deși invazia sau bombardamentele așteptate „la final de săptămână” nu au avut loc, neliniștea nu s-a risipit. Semnale militare care cresc presiunea psihologică În teren, îngrijorarea este legată de intensificarea unor activități militare în proximitatea insulei. Publicația notează: creșterea survolurilor cu avioane de supraveghere Poseidon P8 și cu drone în apropiere de Guantanamo , unde SUA au o bază, dar și în apropierea capitalei; apariția unor nave de război ale US Navy în apropierea coastelor Cubei, inclusiv a unui grup aeronaval la începutul săptămânii. Aceste evoluții, prezentate ca elemente care amplifică temerile populației, mențin un climat de incertitudine cu efect direct asupra vieții cotidiene și a așteptărilor economice ale oamenilor, într-o țară deja fragilizată. „Mai degrabă liber decât suveran”: resemnare și așteptarea schimbării Titlul reportajului surprinde o atitudine pe care autorul o atribuie unor cubanezi: acceptarea ideii că o schimbare majoră ar putea veni chiar și cu costuri mari. În același timp, textul indică o teamă reală față de consecințele unei intervenții militare, ceea ce conturează o societate prinsă între resemnare și speranța unei rupturi de status quo. Articolul este parțial inaccesibil (conținut rezervat abonaților), astfel că detaliile complete despre contextul politic și economic invocat de autor nu pot fi verificate integral din fragmentul disponibil. [...]
Marii industriași ruși cer acces la armament greu și rezerviști pentru paza fabricilor , pe fondul intensificării atacurilor cu drone care au produs pierderi semnificative, potrivit Digi24 . Solicitarea, formulată direct la Kremlin, indică o presiune tot mai mare asupra statului rus de a transfera o parte din efortul de securitate către companii, cu implicații economice și operaționale pentru sectoare critice. La o întâlnire cu Vladimir Putin , Alexander Șohin – șeful RSPP, cea mai mare asociație de afaceri din Rusia, care include în conducere miliardari din lista Forbes – a spus că întreprinderile mari au nevoie de „reglementare” pentru a-și putea proteja obiectivele și teritoriile unde operează. În esență, mediul de afaceri reclamă că instrumentele actuale sunt insuficiente în fața atacurilor cu drone. Ce cer companiile: armament mai puternic și personal pentru pază Șohin a cerut mecanisme care să permită dotarea cu armament „nu doar ușor de calibru 7,62”, ci și „de calibru mai mare”, alături de mijloace precum sisteme de război electronic și „instalații laser”, conform relatării. Pe lângă echipamente, companiile vor și stabilitate în alocarea personalului de pază: potrivit lui Șohin, mediul de afaceri ar dori ca întreprinderilor să le fie alocați rezerviști pe care o lege adoptată la finalul anului trecut permite să fie folosiți pentru paza obiectivelor. El s-a plâns că acești rezerviști sunt mutați frecvent între locații, ceea ce afectează continuitatea protecției. De ce contează economic: pierderi mari și extinderea riscului pe teritoriu Digi24 notează că, la sfârșitul anului trecut, doar companiile petroliere ar fi înregistrat pierderi de aproximativ 1 trilion de ruble din cauza atacurilor cu drone care au lovit zeci de rafinării. În primăvara lui 2026, „un sfert din teritoriul Rusiei” ajunsese în raza de acțiune a dronelor ucrainene, inclusiv orașe dincolo de Ural, precum Celiabinsk, Ekaterinburg și Perm. Pentru companii, mesajul este că riscul nu mai este localizat în proximitatea frontului, ci devine o problemă de continuitate operațională pentru active industriale și logistice pe arii largi. Context: schimbări la vârful apărării și măsuri sporite de securitate În același context al atacurilor cu drone, Putin l-a demis la începutul lunii mai pe comandantul Forțelor Aeriene și Spațiale ale Rusiei, structură care include apărarea antiaeriană și antirachetă, și l-a numit pe generalul-colonel Alexander Ceaiko în locul generalului Viktor Afzalov, potrivit informațiilor din articol. Separat, Digi24 menționează că Financial Times a relatat, pe baza unor surse, că Putin ar petrece mai mult timp în buncăre subterane, și-ar fi redus deplasările, iar apropiaților li s-ar interzice folosirea telefoanelor mobile și a dispozitivelor cu acces la internet. [...]
Ucraina acuză Rusia că încearcă să intimideze diplomații străini din Kiev , după ce Moscova a avertizat asupra unor atacuri „sistemice” asupra capitalei, într-un mesaj pe care Ministerul de Externe de la Kiev îl numește „șantaj nerușinat”, potrivit Agerpres . MAE ucrainean susține că, din evaluările sale, „nivelul general al amenințărilor” la adresa Kievului și a altor orașe ucrainene „rămâne același ca în anii și lunile anterioare”, iar scopul anunțurilor Moscovei ar fi descurajarea și intimidarea corpului diplomatic străin. În același timp, instituția a mulțumit misiunilor diplomatice care și-au menținut personalul în capitală, în pofida avertismentelor rusești de a părăsi orașul „cât mai curând posibil” din motive de securitate. În nota citată, partea ucraineană arată că Rusia a folosit „întreaga gamă de rachete și drone letale” împotriva Kievului încă de la începutul războiului, motiv pentru care nu consideră că riscul ar fi crescut doar prin faptul că Moscova a anunțat o nouă campanie de lovituri asupra centrelor de comandă și a obiectivelor industriei militare din capitală. MAE ucrainean afirmă și că este pregătit să contribuie la „consolidarea suplimentară a securității” misiunilor diplomatice străine, dacă acestea solicită acest lucru. Reacția UE și a diplomaților aflați la Kiev Ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova , și alți diplomați din țările partenere au transmis că nu intenționează să părăsească orașul. Potrivit agenției Unian, Mathernova a catalogat amenințările Rusiei drept o „capodoperă a ipocriziei”, afirmând că Rusia bombardează de ani de zile clădiri rezidențiale și infrastructură civilă în Ucraina, iar acum invocă „dreptul internațional umanitar” și „Convențiile de la Geneva”. Contextul avertismentelor Moscovei MAE rus a cerut luni cetățenilor străini din Kiev, inclusiv personalului diplomatic, să părăsească orașul înaintea unor noi bombardamente. Avertismentul a fost reiterat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , într-o convorbire telefonică rară cu secretarul de stat american, Marco Rubio, notează AFP. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a bombardat intens Kievul, ucigând cel puțin patru persoane și rănind aproximativ 100, potrivit AFP și Reuters. În acel atac, Rusia a lansat o rachetă „Oreșnik” „pentru a treia oară de la începutul conflictului”, fără încărcătură nucleară, la fel ca în dățile precedente. Un expert ucrainean, Pavel Narojnîi, a declarat pentru Unian că Rusia ar putea încerca un nou atac masiv combinat asupra Kievului „în aproximativ o săptămână sau 10 zile”. [...]
Rusia introduce o ștergere de datorii de până la 10 milioane de ruble pentru noii recruți în războiul din Ucraina, o măsură cu impact economic direct menită să stimuleze înrolarea , potrivit Reuters . Decretul semnat de Vladimir Putin prevede că persoanele care au semnat un contract cu Ministerul rus al Apărării începând cu 1 mai și/sau soții/soțiile acestora pot fi scutiți de datorii de până la 10 milioane de ruble (aprox. 700.000 lei), dacă exista deja înainte de acea dată o acțiune legală pentru recuperarea datoriilor. Condiția este ca înțelegerea pentru participarea la ceea ce Rusia numește „operațiunea militară specială” (invazia începută în februarie 2022) să fie semnată pentru cel puțin un an, conform Kremlinului. De ce contează: stimulent financiar într-un moment de presiune pe recrutare Măsura se adaugă unui pachet mai larg de instrumente de sprijin pentru combatanți, de la plăți mari până la facilități la admiterea în învățământul superior, în contextul în care Moscova încearcă să-și întărească efectivele într-un război care durează de peste patru ani, iar discuțiile de pace conduse de SUA sunt blocate, notează Reuters. Ca reper al dimensiunii ajutorului, Reuters arată că suma este „aproape de prețul” unei garsoniere de 35 de metri pătrați în Moscova, potrivit bazei de date imobiliare Cian. Alte facilități anunțate în aceeași zi Tot luni, Putin a semnat și un decret care prelungește pe termen nedeterminat drepturile de închiriere pentru terenuri ale statului în cazul celor care luptă în Ucraina, potrivit Kremlinului. În paralel, fiecare parte acuză cealaltă că urmărește escaladarea conflictului, iar Ucraina plănuiește să trimită întăriri în regiunile sale nordice pentru a contracara ceea ce consideră a fi planuri rusești pentru o nouă ofensivă. [...]
Rusia acuză SUA că a blocat participarea unui vice-ministru la ONU prin refuzul de a-i acorda viză, un episod care riscă să alimenteze tensiunile diplomatice în jurul funcționării ONU la New York, potrivit Reuters . Ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia , a declarat marți, într-o ședință a Consiliului de Securitate (15 membri), că SUA nu i-a acordat viză adjunctului ministrului rus de Externe, Alexander Alimov, care ar fi urmat să participe la reuniune. Ședința a fost prezidată de ministrul chinez de Externe, Wang Yi, iar Nebenzia a spus că Alimov intenționa să fie prezent. Miza: obligațiile SUA ca stat-gazdă al sediului ONU Nebenzia a calificat refuzul vizei drept o încălcare a obligațiilor SUA în baza Acordului privind sediul ONU (U.N. Headquarters Agreement), argumentând că accesul la sediul ONU din New York trebuie asigurat „pentru toți oficialii statelor membre, fără excepție”. Totodată, Rusia a prezentat cazul și ca pe „un exemplu flagrant de lipsă de respect” față de președinția chineză a Consiliului de Securitate și față de tema discutată la reuniune, respectiv Carta ONU . Departamentul de Stat și misiunea SUA la ONU nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind afirmațiile lui Nebenzia, notează Reuters. Contextul reuniunii: Carta ONU și escaladarea riscurilor de securitate În intervenția sa, Nebenzia a susținut că Carta ONU este supusă unei presiuni puternice și a acuzat statele occidentale că folosesc „duble standarde” pentru a-și menține dominația. El a invocat, de asemenea, remilitarizarea din Germania și Japonia ca evoluții periculoase pentru securitatea globală. La aceeași reuniune, Wang Yi a spus că este nevoie de „revigorarea” Cartei ONU pe fondul instabilității și conflictelor în creștere, avertizând că „o navă uriașă a civilizației globale navighează în ape periculoase”. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că lumea se confruntă cu cel mai mare număr de conflicte de la înființarea Națiunilor Unite, după al Doilea Război Mondial, precum și cu „riscuri noi și neexplorate” pentru pace și securitate. [...]
