Știri
Știri din categoria Externe
Cuba respinge presiunea SUA, iar Rusia promite sprijin suplimentar, într-un moment în care criza energetică de pe insulă este amplificată de restricțiile asupra aprovizionării cu petrol, potrivit antena3.ro. Președintele Miguel Díaz-Canel a declarat că nu va demisiona „la presiunea” Washingtonului, în timp ce Moscova transmite că nu își va abandona aliatul și că ajutorul va depăși livrările recente de țiței.
Díaz-Canel a făcut afirmațiile într-un interviu televizat acordat NBC News, descris ca primul său interviu televizat pentru un post american. Liderul cubanez a invocat suveranitatea și dreptul la autodeterminare și a susținut că „revoluționarii” nu demisionează.
„Suntem un stat liber și suveran. Avem autodeterminare și independență și nu suntem supuși planurilor Statelor Unite.”
Miza imediată, cu impact direct în economie și funcționarea țării, este energia. Articolul arată că Washingtonul a intensificat presiunea asupra Cubei printr-o politică descrisă drept o „blocadă petrolieră”, inclusiv prin amenințarea cu tarife pentru orice țară care ar încerca să vândă petrol Cubei.
În acest context, Cuba se confruntă cu o criză energetică „care a paralizat” insula din ianuarie, după ce principala sursă de aprovizionare din Venezuela a fost întreruptă. Potrivit aceleiași surse, Cuba produce doar 40% din combustibilul pe care îl consumă, ceea ce o face dependentă de importuri.
Pe fondul tensiunilor dintre Washington și Havana, adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a vizitat Cuba și a avut discuții cu Díaz-Canel. Riabkov a declarat, citat de agențiile de presă ruse, că Moscova nu intenționează să renunțe la interesele sale în emisfera vestică, indiferent de poziția SUA, și că sprijinul pentru Cuba va depăși transportul de petrol trimis luna trecută.
„Nu putem trăda Cuba. Este exclus. Nu o putem lăsa singură.”
La sfârșitul lunii martie, petrolierul Anatoly Kolodkin a ajuns în Cuba cu 730.000 de barili de țiței, prima livrare de petrol în trei luni, conform articolului. Deși administrația Trump a amenințat cu tarife țările care vând sau furnizează petrol Cubei, la începutul lui ianuarie a permis totuși ca petrolierul să ajungă la destinație.
Riabkov a spus că este „prea devreme” pentru a detalia următorii pași, dar a indicat că Rusia nu se va limita la încărcătura deja livrată. În paralel, Díaz-Canel își menține poziția de a nu ceda presiunilor SUA, ceea ce sugerează continuarea confruntării politice, cu efecte directe asupra accesului Cubei la energie și asupra stabilității operaționale a economiei insulare.
Recomandate
Volodimir Zelenski acuză SUA că ezită să sprijine militar Ucraina, în timp ce discută cu Rusia proiecte economice , într-o escaladare publică a tensiunilor care poate influența atât pachetul de ajutor, cât și direcția sancțiunilor, potrivit HotNews . Declarațiile vin după un atac rusesc asupra a două autobuze civile din Kramatorsk, în care au murit cel puțin 30 de persoane, conform autorităților ucrainene. Zelenski a mai spus că, în ultimele două zile, loviturile rusești au ucis 68 de persoane și au rănit alte 215. Într-o discuție cu jurnaliștii la Prilukî, unde 22 de persoane au fost ucise miercuri într-un atac aerian asupra unui bloc de locuințe, președintele ucrainean a cerut Statelor Unite să extindă accesul Ucrainei la serviciul de sateliți Starlink, pentru a ajuta la țintirea lansatoarelor rusești de rachete balistice. „Deschideți Starlink pentru Ucraina. L-ați deschis când ați răspuns Iranului… Am spus foarte deschis – dați-ni-l, ajutați-ne să ne apărăm cerul și să dominăm acolo. Și atunci Putin se va așeza la masa negocierilor.” Miza: sprijin militar vs. negocieri economice cu Rusia Zelenski a părut să răspundă direct afirmațiilor secretarului de Stat al SUA, Marco Rubio , care spusese că războiul a intrat „într-un impas strategic” periculos (contextul declarațiilor este prezentat într-un material separat HotNews ). „Deci unde este adevărul aici, unde este onestitatea? Unde este impasul? (…) Asta se numește lipsă de voință.” El a susținut că Washingtonul nu poate, simultan, să negocieze cu Rusia „viitoare proiecte economice” și să invoce un „impas diplomatic” în privința războiului. În acest context, Reuters relatează că oficiali ruși și americani de rang înalt, inclusiv trimisul special al SUA Jared Kushner, au purtat discuții despre atragerea unui investitor american în afacerea Nord Stream , conductele care livrau gaze rusești Germaniei înainte de invazia Ucrainei. Ce urmează Zelenski a anunțat că negociatorii ucraineni vor fi vineri și sâmbătă în SUA pentru discuții. Totodată, el l-a îndemnat pe președintele american Donald Trump să crească presiunea sancțiunilor asupra Rusiei. [...]
Rusia și-a intensificat loviturile asupra podurilor peste Nipru, o țintire care poate afecta direct logistica Ucrainei, chiar dacă distrugerea completă a acestor traversări este „extrem de dificilă” , potrivit Meduza , care discută subiectul într-un episod cu analistul militar Dmitri Kuzneț. Atacurile vizează inclusiv podurile Severny și Iujnîi (Nordic și Sudic) din Kiev, peste Nipru. Miza operațională este reducerea capacității Ucrainei de a muta rapid trupe, echipamente și muniție între maluri, într-un context în care fluviul reprezintă o barieră naturală majoră. De ce contează: efectul asupra mobilității și aprovizionării Chiar dacă, în evaluarea prezentată, distrugerea podurilor este foarte greu de obținut , continuarea loviturilor poate urmări obiective mai pragmatice: degradarea funcționării traversărilor, perturbarea traficului și forțarea devierii fluxurilor logistice către rute alternative, mai lente sau mai vulnerabile. Materialul ridică explicit întrebarea dacă Rusia ar putea, prin astfel de atacuri, să „taie” estul Ucrainei de restul țării. Din informațiile disponibile în descrierea episodului, concluzia nu este formulată ca certitudine, ci ca scenariu analizat, cu limitarea că loviturile asupra unor infrastructuri de acest tip nu se traduc automat în prăbușirea lor . Context: precedentul atacurilor din 2022 încoace Episodul trece în revistă ce rezultate au avut atacuri similare asupra infrastructurii de traversare începând din 2022, pentru a evalua ce se poate repeta și ce nu în actuala etapă a războiului. Detaliile concrete ale acelor precedente nu sunt însă prezentate în textul extras. Alte teme din episod Pe lângă poduri, discuția include: evaluarea modului în care au fost afectate elemente ale programului ucrainean de rachete de loviturile ruse; o sesiune de întrebări și răspunsuri cu publicul. În lipsa unor date tehnice și concluzii detaliate în textul disponibil, rămâne de urmărit dacă intensificarea loviturilor se va traduce în avarii repetate care să impună restricții de utilizare sau reparații frecvente — efecte cu impact direct asupra ritmului operațiunilor și a lanțurilor de aprovizionare ale Ucrainei. [...]
Atacurile rusești au vizat sectorul energetic al Ucrainei , într-o noapte de bombardamente care s-a soldat cu 11 morți și peste 30 de răniți, potrivit news.ro . Președintele Volodimir Zelenski a spus că loviturile au fost „dureros și demonstrativ” calibrate, în ziua în care Vladimir Putin împlinește 74 de ani, și a reluat apelul pentru întărirea apărării antiaeriene, în special cu rachete pentru sistemele Patriot . Ținte multiple, cu infrastructura energetică între obiectivele-cheie Zelenski a afirmat că infrastructura din Kiev și din 12 regiuni a fost ținta atacurilor din cursul nopții, iar una dintre țintele-cheie a fost sectorul energetic ucrainean. Șeful statului a descris atacul drept „unul dintre cele mai josnice”, fără să ofere detalii suplimentare despre această caracterizare. Bilanțul victimelor și pagubele raportate Cele mai grave consecințe au fost raportate în mai multe orașe: Priluki (regiunea Cernihiv): un bloc de locuințe cu cinci etaje a fost distrus; până la momentul declarației lui Zelenski, cinci persoane au murit și 26 au fost rănite , inclusiv cinci copii . Președintele ucrainean a avertizat că este posibil să mai fie oameni sub dărâmături. Dnipro: avariate cinci blocuri în urma atacurilor cu rachete. Kremenciuc: avariate patru blocuri ; două persoane au murit și opt au fost rănite . Zaporojie: un bloc a fost avariat de o dronă. Kiev: două persoane au fost ucise . Oleksandria: două persoane au murit . Ce tip de armament a fost folosit și limita apărării antiaeriene Potrivit lui Zelenski, Rusia a folosit 70 de rachete , „multe dintre ele balistice”, precum și drone de tip „Shahed”. Liderul ucrainean a spus că apărarea aeriană a reușit să doboare doar o parte dintre ținte și a indicat rachetele balistice drept „cea mai mare provocare”. În acest context, Zelenski a reluat apelul pentru sprijin occidental cu muniție pentru sistemele Patriot, pe care le consideră esențiale pentru protejarea spațiului aerian și a populației civile. [...]
Rusia își intensifică presiunea cu drone asupra infrastructurii Ucrainei , inclusiv prin adaptări noi menite să crească pagubele înainte ca apărarea ucraineană să poată răspunde „la scară”, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Pentru mediul economic, miza imediată este degradarea logisticii – în special a transportului feroviar – și creșterea riscurilor operaționale în proximitatea frontierelor. Drone mai „eficiente” și lovituri asupra căilor ferate Evaluarea ISW indică faptul că forțele ruse „introduc noi adaptări” ale dronelor, cu obiectivul de a maximiza daunele asupra infrastructurii și a zonelor de pe linia frontului, înainte ca Ucraina să poată implementa contramăsuri eficiente pe scară largă. În același timp, Rusia ar fi folosit cu succes drone cu propulsie cu reacție (jet) pentru a afecta infrastructura feroviară a Ucrainei și materialul rulant. În termeni practici, astfel de lovituri pot însemna întârzieri, capacitate redusă de transport și costuri mai mari pentru reparații și înlocuiri, într-un sistem feroviar esențial pentru fluxurile logistice ale țării. Incident la granița cu Republica Moldova: impact regional al atacurilor ISW mai notează că o dronă rusească a lovit în dimineața de 5 octombrie un punct de trecere a frontierei ucraineano-moldovene, rănind un cetățean moldovean – primul caz confirmat de rănire a unui cetățean al Republicii Moldova în urma dronelor rusești. Informația sugerează o extindere a riscului de securitate dincolo de teritoriul ucrainean, cu potențiale efecte asupra transportului și operațiunilor din zonele de frontieră. Dinamica de pe front și amploarea atacurilor În aceeași evaluare, ISW menționează: forțe ucrainene care ar fi avansat recent în nordul regiunii Harkiv; un atac nocturn al Rusiei cu 205 drone asupra Ucrainei. Separat, analiza consemnează și o componentă de „război cognitiv” (influențare informațională): oficiali ai Dumei de Stat ar fi folosit relatări despre întărirea frontierei Estoniei cu Rusia pentru a promova narațiunea că NATO „escaladează” și provoacă un conflict cu Rusia. Ce contează pentru economie și operațiuni Din perspectiva impactului operațional, accentul pus pe infrastructură – în special pe rețeaua feroviară și echipamentele aferente – indică o strategie de a reduce capacitatea de mobilitate și aprovizionare a Ucrainei. În paralel, incidentul de la granița cu Republica Moldova arată că riscurile asociate atacurilor cu drone pot afecta și puncte de tranzit cu relevanță regională, inclusiv pentru fluxuri comerciale și de transport. [...]
Ucraina avertizează că Rusia ar putea exporta tehnologie militară avansată către Coreea de Nord , un scenariu care ar complica atât războiul din Ucraina, cât și echilibrul de securitate din Asia de Nord-Est, potrivit news.ro . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Moscova ar fi împărtășit Phenianului tehnologia dronelor cu motor cu reacție, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu astfel de aparate. În ultimele săptămâni, Rusia și-a crescut „considerabil” utilizarea dronelor cu reacție împotriva Ucrainei. Conform relatării, Kievul nu are încă mijloace eficiente de contracarare, în afară de folosirea avioanelor de luptă, ceea ce sugerează o presiune operațională suplimentară asupra apărării aeriene ucrainene. Ce spune Zelenski despre transferul de tehnologie Întrebat direct dacă Rusia a împărtășit Coreei de Nord tehnologia care stă la baza unei drone cu motor cu reacție de ultimă generație, Zelenski a răspuns: „Da, desigur.” El a adăugat că Rusia „împărtășește Coreei de Nord toate tehnologiile”, precizând că nu știe sigur în privința tehnologiilor balistice, dar „crede că da”, invocând sprijinul nord-coreean pentru Rusia cu rachete. Context: schimbul de armament și îngrijorările Seulului și ale Occidentului Materialul reamintește că, la începutul războiului, Coreea de Nord a furnizat Rusiei milioane de obuze de artilerie și, ulterior, rachete balistice folosite „în mod regulat” de Moscova în atacuri asupra orașelor ucrainene. Coreea de Sud și țările occidentale și-au exprimat anterior îngrijorarea că Phenianul ar putea primi ajutor din partea Moscovei pentru dezvoltarea armamentului, în schimbul sprijinului acordat Rusiei în Ucraina. Totodată, mii de soldați nord-coreeni ar fi fost trimiși în Rusia pentru a dobândi experiență de luptă. Tensiuni diplomatice între Kiev și Seul În paralel, Seulul și Kievul se află într-un conflict diplomatic după ce Zelenski a anunțat, luna trecută, la Adunarea Generală a ONU , că Ucraina a transferat către Coreea de Sud doi prizonieri de război nord-coreeni capturați în timp ce luptau pentru Rusia. Potrivit sursei, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a amenințat vineri cu măsuri nespecificate împotriva Ucrainei dacă Kievul nu recunoaște un acord de confidențialitate care, conform Seulului, acoperea transferul și nu își prezintă scuzele. Zelenski a declarat că Coreea de Sud a cerut predarea soldaților, invocând faptul că, potrivit constituției sud-coreene, aceștia sunt cetățeni ai Coreei de Sud, și a confirmat predarea celor doi bărbați, fără a face referire la comentariile lui Lee. [...]
Presiunea pentru schimbarea regulilor care guvernează prezența militară americană în Japonia crește , după ce adunarea prefecturală din Okinawa a cerut o „revizuire fundamentală” a Acordului privind statutul forțelor SUA, pe fondul unui caz de jaf soldat cu moartea unei femei, în care este acuzat un pușcaș marin american, potrivit Mediafax . Adunarea prefecturală a adoptat vineri o rezoluție prin care solicită armatei americane să ia măsuri în cazul militarului suspect, pentru a preveni repetarea unor incidente similare. În paralel, legislativul local a aprobat și o declarație adresată Guvernului Japoniei, cerând acțiuni în aceeași direcție, relatează agenția Kyodo. Cazul care a declanșat reacția autorităților locale Militarul american Devin Jacob Ballard, 20 de ani, caporal în Corpul Pușcașilor Marini ai SUA, este suspectat că a ucis-o pe Anna Yagi, 39 de ani, într-un hotel din Naha, capitala prefecturii Okinawa, sâmbăta trecută. El era repartizat la Forța Expediționară a III-a a pușcașilor marini, staționată la baza aeriană Futenma din orașul Ginowan. Ballard a fost arestat duminică și trimis procurorilor, iar potrivit relatărilor presei a negat orice implicare. De ce contează: acordul care stabilește cadrul juridic pentru militarii SUA Cele două documente adoptate în Okinawa cer revizuirea Acordului privind statutul forțelor SUA în Japonia, care stabilește cadrul juridic aplicabil militarilor americani staționați pe teritoriul japonez. Contextul local amplifică miza: Okinawa găzduiește aproximativ jumătate dintre cei 50.000 de militari americani staționați în Japonia, deși prefectura reprezintă o parte relativ mică din teritoriul țării. Proteste și reacții oficiale la Tokyo; măsuri temporare anunțate de armata SUA Cazul a declanșat proteste atât în Okinawa, cât și la Tokyo, unde participanții au cerut autorităților să reacționeze la acuzații. Prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi, a condamnat incidentul, iar autoritățile japoneze i-au convocat pe ambasadorul SUA și pe comandantul forțelor americane din Okinawa pentru a transmite proteste oficiale. Armata americană din prefectură a anunțat: suspendarea unor activități pentru 48 de ore, începând de miercuri; instituirea unei interdicții de circulație pentru militari, valabilă 30 de zile, începând de vineri. Tensiuni recurente în Okinawa Incidentul readuce în prim-plan nemulțumirile mai vechi legate de prezența militară americană în Okinawa, prefectură aflată sub controlul SUA între 1945 și 1972. În trecut, au existat proteste și după cazuri de agresiune sexuală în care au fost implicați militari americani, potrivit relatărilor presei. Solicitarea de revizuire a acordului ar putea repune în dezbaterea publică relația Japonia–SUA și responsabilitatea autorităților în prevenirea unor incidente similare. [...]
