Știri
Știri din categoria Diverse
Cuba a intrat din nou în blackout național, iar repetarea avariilor ridică presiunea pe o economie deja afectată de lipsa de carburant și de infrastructura energetică îmbătrânită, potrivit Știrile Pro TV.
Compania națională de electricitate Union Electrica (UNE) a anunțat luni „o deconectare totală a sistemului electro-energetic național” și a precizat că încearcă să stabilească „cauzele” penei de curent care a afectat întreaga insulă, cu 9,6 milioane de locuitori. Este a treia pană generală în mai puțin de șase luni și a opta de la sfârșitul lui 2024, relatează AFP, citată de publicație.
Rețeaua electrică a Cubei se confruntă frecvent cu întreruperi generale sau parțiale, pe fondul vechimii infrastructurii și al penuriei de carburant. În material se arată că penele cotidiene s-au intensificat după impunerea, în ianuarie, de către Washington, a unei „blocade petroliere” care ar împiedica livrările de combustibil necesare funcționării grupurilor electrogene care completează producția centralelor termice.
Din ianuarie, Washingtonul ar fi autorizat doar sosirea pe insulă a unui petrolier rusesc cu 100.000 de tone de petrol, potrivit aceleiași surse.
Producția de electricitate se bazează în principal pe:
Pentru a reduce dependența de petrol, guvernul cubanez a accelerat investițiile în energie solară, inclusiv cu sprijinul Chinei. Între 2025 și 2026 au fost instalate 56 de parcuri solare fotovoltaice, care ar aduce peste 1.000 MW, echivalentul a 10% din producția totală de electricitate, față de 3% la sfârșitul lui 2024. Autoritățile spun că ținta este 15% până la finalul lui 2026.
În articol nu sunt oferite detalii despre durata estimată a întreruperii sau despre un calendar de restabilire completă a alimentării cu energie.
Recomandate
Volodimir Zelenski cere decizii concrete la summitul NATO de la Ankara , pe fondul vulnerabilităților Ucrainei la rachetele balistice , avertizând că reuniunea nu trebuie să se transforme într-un „exercițiu lipsit de conținut”, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul vine după un atac rusesc asupra Kievului și regiunii înconjurătoare, soldat cu 22 de morți și aproximativ 90 de răniți, conform declarațiilor președintelui ucrainean. În discursul de luni seară, Zelenski a insistat că summitul trebuie să livreze „mai multă protecție pentru Ucraina”, în special prin întărirea apărării aeriene. El a descris loviturile cu drone și rachete drept „un atac brutal”. Miza operațională: interceptoare insuficiente și „breșe” la rachete balistice Zelenski a spus că apărarea aeriană ucraineană are o rată ridicată de interceptare împotriva dronelor și rachetelor de croazieră atunci când există suficiente interceptoare, însă a atras atenția asupra unor „breșe clare” în protecția împotriva rachetelor balistice. „Aceasta este singura explicație pentru problema cu rachetele balistice - numărul insuficient de interceptoare.” În acest context, liderul ucrainean s-a plâns din nou de lipsa muniției pentru sistemele Patriot , pe care le-a numit singura apărare eficientă a Ucrainei împotriva rachetelor balistice rusești. „Este pur și simplu absurd că, în lumea de astăzi, producția nu a fost încă mărită la nivelul care este necesar pentru a proteja oamenii de teroarea balistică.” Ce cere Kievul: creșterea producției și opțiunea licențierii Patriot Zelenski a sugerat că Ucraina ar putea produce singură rachete Patriot, dar ar avea nevoie de licențe și de aprobarea Statelor Unite. În același timp, el și-a exprimat speranța că summitul de două zile de la Ankara, care începe marți, va întări cooperarea de securitate și capabilitățile de apărare „aici în Europa și cu America”, prin „eforturi și decizii comune”. Ce urmează la Ankara: întâlnire Zelenski–Trump Președintele ucrainean urmează să se alăture liderilor NATO la summit și să aibă o întrevedere „unu la unu” cu președintele american Donald Trump. În material se precizează că informațiile sunt atribuite Agerpres. [...]
Posibilitatea ca Ilie Bolojan să rămână premier interimar până în 2028 prelungește incertitudinea decizională la vârful Executivului , într-un blocaj politic care poate ține pe loc un guvern cu puteri depline, potrivit Știrile Pro TV . Miza nu este doar una de confruntare politică, ci și de funcționare a administrației: un guvern al cărui mandat a încetat rămâne în funcție până la învestirea unuia nou, dar cu atribuții limitate. Europarlamentarul PNL Daniel Buda susține, într-o postare pe Facebook, că interimatul lui Ilie Bolojan se poate prelungi „până când este votat un guvern cu puteri depline”, invocând explicații atribuite fostului președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean. În mesaj, Buda ironizează efectul unei moțiuni de cenzură, afirmând că demiterea nu înseamnă automat și înlocuirea imediată a guvernului. Ce înseamnă, practic, un guvern rămas în funcție după demitere În argumentația prezentată de Buda, cheia este regimul constituțional al guvernului al cărui mandat a încetat: acesta poate face „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice” până la depunerea jurământului de către noul guvern. Interpretarea politică a liberalului este că un astfel de executiv ar funcționa mai degrabă ca administrator, fără spațiu pentru decizii cu încărcătură electorală. Buda afirmă că PSD ar fi urmărit să-l îndepărteze pe Bolojan, dar ar fi ajuns să creeze condițiile unui interimat prelungit, dacă nu se formează o majoritate care să voteze rapid un nou guvern. Poziția lui Augustin Zegrean: „mult și bine”, fără limita de 45 de zile Fostul șef al CCR, Augustin Zegrean, este citat cu ideea că guvernul demis poate rămâne în funcție „mult şi bine” până la învestirea unui nou executiv și că situația nu ar fi condiționată de cele 45 de zile aplicabile în cazul unui guvern interimar. Zegrean mai afirmă că, în mod obișnuit, într-un sistem politic funcțional, cei care depun o moțiune de cenzură ar trebui să vină și cu o alternativă de guvernare – program și listă de miniștri – astfel încât, dacă moțiunea trece, să existe o înlocuire rapidă. Ce urmează: negocieri blocate, fără semne de deblocare rapidă În final, materialul notează că rezolvarea crizei politice „nu pare aproape”, în condițiile în care partidele își păstrează poziții „diametral opuse”. În acest context, scenariul unui interimat prelungit rămâne o posibilitate teoretică, dependentă de capacitatea Parlamentului de a coagula o majoritate pentru un guvern cu puteri depline. [...]
Decizia ANI în cazul viceprimarului Paula Romocean redeschide disputa despre sancțiuni și interpretări care pot duce la pierderea mandatelor , într-un context în care primarul Timișoarei, Dominic Fritz, cere schimbarea legislației privind incompatibilitățile și conflictele de interese, potrivit Știrile Pro TV . Fritz afirmă că regimul actual „a scăpat de sub control” după ce viceprimarul Paula Romocean (USR) a pierdut în primă instanță procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI), care a declarat-o incompatibilă. El spune că Romocean va face recurs și susține că situații similare ar viza „peste o sută de consilieri locali” din țară. Ce a decis instanța și ce urmează Paula-Ana Romocean, declarată în incompatibilitate de ANI, a pierdut procesul la Curtea de Apel Timișoara, care i-a respins acțiunea ca neîntemeiată. Decizia nu este definitivă, iar viceprimarul urmează să formuleze recurs, conform declarațiilor lui Dominic Fritz. Miza de reglementare: interpretarea sancțiunilor și proporționalitatea În mesajul său, Fritz contestă modul în care ANI ar interpreta o prevedere introdusă în 2020 în Legea Sănătății, care vizează depolitizarea conducerii spitalelor. El susține că instituția ar extinde aplicarea acesteia și la Consiliile de Administrație ale spitalelor, inclusiv pentru poziții neremunerate, și că ar aplica sancțiuni mai dure din legea incompatibilităților: încetarea mandatului de ales local și interdicție de 3 ani pentru ocuparea oricărei funcții publice. Fritz invocă și o decizie din 2023 a Curții de Justiție a Uniunii Europene , despre care afirmă că impune României respectarea principiului proporționalității la stabilirea unor astfel de sancțiuni. Context: Fritz, în propriul litigiu cu ANI Mesajul vine la scurt timp după ce Dominic Fritz a pierdut definitiv, luna trecută, un proces cu ANI, în care agenția îl găsise în conflict de interese. Potrivit materialului, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins recursul și a menținut hotărârea Curții de Apel Timișoara favorabilă ANI. Ce spune ANI despre cazul Romocean Potrivit Agenției Naționale de Integritate, în perioada 2021–2023, Paula Romocean a fost membru în Consiliul de Administrație al Spitalului Municipal, în timp ce avea și o funcție de conducere în partid. Fritz susține că există „zeci de cazuri similare” și acuză selectivitate în controale, afirmând că, într-o verificare „prin sondaj” în jumătate dintre județe, ar fi identificat numeroase situații comparabile, inclusiv în PSD și PNL. În acest context, el cere modificarea legii astfel încât ANI „să nu mai aibă puterea să aleagă” cine poate reprezenta cetățenii, iar instituția să se concentreze pe averi ilicite și abuzuri grave de putere. [...]
România cere investiții suplimentare în apărare pentru Flancul estic , pe fondul riscurilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, subiect care va fi discutat la summitul NATO de la Ankara, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni de ministra interimară de Externe, Oana Țoiu , într-o conferință de presă comună la sediul Ministerului Afacerilor Externe, alături de omoloaga sa din Canada, Anita Anand . Aceasta urmează să fie primită în aceeași zi la Cotroceni de președintele Nicușor Dan. În contextul întrebărilor legate de avertismentul premierului polonez Donald Tusk – potrivit căruia următoarele luni ar putea fi critice din cauza războiului din Ucraina – Țoiu a spus că discuțiile despre riscurile de securitate există „încă de la începutul” conflictului în format aliat. Ea a invocat inclusiv „incursiunile de drone” și efectele războiului la granița României, argumentând că este necesară o pregătire mai bună în NATO pentru întărirea capacității comune de descurajare. „Este nevoie de o investiţie suplimentară pentru a proteja Flancul estic, pentru că noi suntem ţări la graniţă pe războiul şi acest lucru evident că înseamnă o nevoie suplimentară.” Ce urmează pe agenda NATO Potrivit Oanei Țoiu, consolidarea securității Flancului estic și sprijinul pentru Ucraina vor fi pe agenda reuniunilor din cadrul summitului NATO, în mai multe formate: întâlnirea miniștrilor de externe, inclusiv o reuniune de lucru „dedicată, împreună cu Ucraina”; întâlnirea miniștrilor apărării, într-un format de lucru similar; întâlnirea liderilor. În același timp, Țoiu a indicat că summitul de la Ankara este important și pentru reafirmarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă) și a angajamentului comun pentru securitatea colectivă. [...]
România a direcționat în 2025 2,2% către investiții directe în apărare și aproape 1% către investiții conexe , iar bugetul pe 2026 este „conform cu angajamentele” asumate, inclusiv pentru infrastructura cu scop dual, potrivit Digi24 , care o citează pe ministra interimară de Externe, Oana Țoiu , cu o zi înainte de summitul NATO de la Ankara . Miza economică invocată de oficial este că majorarea cheltuielilor de apărare ar trebui să se vadă și în proiecte cu efect imediat în economie. Țoiu a spus că investițiile din 2025 – 2,2% direct în apărare și aproape 1% conex – se înscriu în angajamentul comun al aliaților de a ajunge „pe parcursul anilor” la un total de 5%. În același timp, ea a indicat că alocarea bugetară pentru 2026 rămâne aliniată acestor ținte și include componenta de infrastructură cu utilizare duală (civilă și militară). Un exemplu dat de ministra interimară este semnarea, săptămâna trecută, a unui nou contract „prin SAFE” pentru încă un tronson al autostrăzii A8, pe care îl leagă de ideea că investițiile suplimentare în apărare pot avea efecte economice rapide și vizibile pentru populație. Ce urmărește România la summit, dincolo de bugete În declarațiile citate, Țoiu a descris mandatul României – stabilit în ultima ședință CSAT – ca fiind axat pe consolidarea descurajării și apărării aliate pe flancul estic și la Marea Neagră și pe poziționarea României ca „furnizor de securitate” în regiune și în relația transatlantică. Pe agenda de securitate, oficialul a menționat și integrarea recentă a radarului Merops din SUA în sistemul de apărare antiaeriană, precum și discuții despre extinderea infrastructurii existente, inclusiv la Baza militară Kogălniceanu. În zona maritimă, Țoiu a invocat un exercițiu din iunie (EP MCM Dive, denumire tehnică) legat de creșterea capacității de deminare și de răspuns aliat la riscuri precum dronele maritime, menționând și contribuția Canadei cu o echipă de ofițeri militari. Context: presiunea pentru creșterea cheltuielilor și efectul în economie Mesajul central al Bucureștiului, așa cum reiese din declarațiile Oanei Țoiu, este că România vine la summit cu un „bilanț bun” pe cheltuieli și cu o justificare internă: investițiile în apărare ar trebui să fie corelate cu proiecte care produc efecte economice imediate, în special prin infrastructură cu scop dual. În perioada următoare, discuțiile din NATO vor urmări parcursul îndeplinirii angajamentelor asumate la summitul de la Haga, inclusiv ținta de 5% menționată de ministră. [...]
Romgaz primește undă verde de la acționari pentru preluarea Azomureș, un pas-cheie pentru reluarea producției interne de îngrășăminte , după ce Adunarea Generală a aprobat acordul de transfer de activitate și a mandat at conducerea să ducă la capăt formalitățile tranzacției, potrivit Digi24 . Decizia vizează aprobarea „Acordului privind transferul de activitate” (Transfer of Business Agreement – TBA), încheiat de Romgaz în calitate de cumpărător cu Azomureș în calitate de vânzător, conform comunicatului companiei citat de publicație. În același timp, acționarii au împuternicit directorul general, directorul general adjunct și directorul economic să semneze documentele prevăzute de acord și orice alte acte necesare finalizării tranzacției. Ce mai lipsește pentru închiderea tranzacției La finalul lunii mai, premierul interimar Ilie Bolojan anunța că Romgaz a preluat platforma Azomureș pentru 69 de milioane de euro (aprox. 345 milioane lei), contractul fiind semnat. Pentru finalizarea tranzacției mai erau necesare avize, inclusiv: aprobarea Adunării Generale a Acționarilor Romgaz (obținută acum); avizul Consiliului Concurenței ; avizul Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD). Tot atunci, conducerea Romgaz preciza că prețul este plătibil integral la data finalizării tranzacției, în anumite condiții, conform prevederilor contractuale. Miza economică: capacitate internă într-o piață dependentă de importuri Azomureș este prezentat ca singurul producător de îngrășăminte chimice din România, cu aproximativ 75% din producție livrată pe piața internă. Din punct de vedere tehnic, la capacitatea maximă posibilă, platforma ar putea acoperi aproximativ 90% din necesarul național de îngrășăminte chimice, potrivit informațiilor din articol. În martie, combinatul – unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din țară – a declanșat procedura de concediere colectivă, simultan cu conservarea platformei industriale de la Târgu Mureș, în contextul discuțiilor cu autoritățile și cu Romgaz pentru găsirea unei soluții de menținere a capacității industriale. Ce include transferul către Romgaz Contractul avut în vedere presupune transferul activității de producție a îngrășămintelor agricole și a produselor industriale conexe desfășurate de Azomureș, ca „ansamblu economic funcțional”, independent tehnic și capabil să permită reluarea și continuarea producției. Acordul include, potrivit articolului, declarații și garanții, mecanisme de despăgubire și mecanisme escrow (conturi/blocaje de garanție folosite pentru a securiza plata și eventuale ajustări), în limitele și condițiile stabilite contractual. Azomureș a fost preluat de grupul elvețian Ameropa în 2012 și a beneficiat de investiții în ultimii ani. Capacitățile de producție menționate în material (atribuite News.ro) includ, între altele, amoniac, uree, acid azotic, nitrat de amoniu, îngrășăminte complexe și melamină. [...]
