Știri
Știri din categoria Externe
Amenințarea lui Trump de a lovi Iranul și de a „prelua” infrastructură petrolieră ridică riscul unui șoc pe piața energiei, într-un moment în care Teheranul anunță închiderea Strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru transporturile globale de țiței. Informațiile apar într-o relatare Digi24, care citează The Times of Israel.
Trump a scris pe Truth Social că Statele Unite vor „lovi foarte puternic în această seară” obiective militare ale Iranului și a sugerat că negocierile pentru un acord între cele două țări „nu decurg bine”. În aceeași postare, el afirmă că SUA ar urma să preia Insula Kharg și „alte puncte de infrastructură petrolieră” și să preia „controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze”, comparând situația cu Venezuela.
„La un moment dat, într-un viitor nu prea îndepărtat, vom prelua Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela, ceea ce funcționează excelent atât pentru Venezuela, cât și pentru Statele Unite ale Americii.”
Materialul plasează declarațiile în contextul escaladării din Orientul Mijlociu, cu elemente care cresc riscul de întreruperi logistice și de ofertă pe piața petrolului:
The Times of Israel, citat de Digi24, notează că nu este clar dacă amenințarea lui Trump reprezintă o intenție imediată de acțiune militară sau o tactică de presiune pentru obținerea de concesii la negocieri. Publicația amintește că Trump a mai amenințat în repetate rânduri cu o forță militară masivă împotriva Iranului, pentru ca apoi să se retragă în ultimul moment, invocând progrese în negocieri.
Separat, Trump a acuzat public Teheranul că tergiversează discuțiile, iar secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a reproșat Iranului că „joacă de-a șoarecele și pisica” în cadrul negocierilor.
Recomandate
Progresele în drone și rachete ieftine reduc avantajul militar al marilor puteri , iar asta schimbă calculele de securitate și apărare, inclusiv pentru economiile care depind de rute comerciale și de stabilitatea energetică, potrivit unei analize preluate de Digi24 din The Wall Street Journal . Ideea centrală este că „puterea face dreptate” nu mai funcționează ca în războaiele convenționale: state mai mici sau de rang mediu pot bloca obiective strategice ale unor armate mult mai bine finanțate, folosind tehnologii mai accesibile (drone, rachete de precizie) și mizând pe reziliență internă. În acest context, „tipul de război” bazat pe invazie și ocupație devine tot mai greu de dus până la capăt, chiar și pentru actorii majori. Exemplele care arată limitele „forței brute” În cazul Iranului, textul arată că, deși SUA au consumat o parte importantă din muniția cu rază lungă și au eliminat o parte din conducerea iraniană, nu au obținut o victorie strategică. Teheranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz , regimul rămâne la putere și își păstrează capacitatea de a lansa rachete asupra Israelului și statelor din Golf, inclusiv printr-un schimb de salve menționat ca având loc „săptămâna aceasta”. În Ucraina, analiza notează că, deși Donald Trump a întrerupt ajutorul american „în urmă cu mai bine de un an” și a făcut presiuni asupra Kievului să cedeze Donețk, Ucraina nu s-a prăbușit: a menținut linia frontului și a intensificat loviturile asupra teritoriului rus. De ce contează: costuri mai mari, rezultate mai incerte Mesajul comun al acestor conflicte este că superioritatea bugetară și tehnologică nu se mai traduce automat în control rapid al terenului și în schimbări de regim. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, sintetizează această schimbare într-o declarație citată de publicație: „Tipul de război cu care eram obișnuiți, tipul de război pe care Rusia îl avea în vedere în Ucraina – acela de a invada și ocupa o națiune – nu mai este de conceput.” Șeful Statului Major al Apărării din Țările de Jos, generalul Onno Eichelsheim, argumentează că, dacă un obiectiv nu este atins foarte rapid, se ajunge la impas, din care ieșirea devine dificilă. În același registru, textul subliniază că SUA nici nu au încercat operațiuni terestre în Iran, tocmai din cauza costurilor umane anticipate. Efecte în lanț: Taiwan și reconfigurarea alianțelor China urmărește aceste tendințe în timp ce cântărește opțiunea Taiwanului, iar analiza include și o observație a colonelului în rezervă Zhou Bo, potrivit căreia China produce multe drone, dar nu are experiență reală de utilizare militară comparabilă cu statele care le-au folosit pe câmpul de luptă. Separat, textul indică faptul că puterile de rang mediu (Canada, state europene și democrații asiatice) au început să-și consolideze legăturile militare, economice și de securitate, inclusiv pentru a compensa dependențele față de SUA și China. În această logică, cooperarea între state „de mijloc” devine un instrument de reducere a vulnerabilităților într-o ordine internațională mai fragmentată și mai greu de controlat prin forță. [...]
China cere oprirea imediată a operațiunilor militare și o încetare a focului „completă și durabilă” , după reluarea atacurilor reciproce dintre SUA și Iran și după confirmarea închiderii totale a Strâmtorii Ormuz , potrivit Digi24 . Mesajul Beijingului are relevanță economică directă prin riscul de blocaj pe o rută strategică pentru transportul de hidrocarburi. Într-o conferință de presă, Lin Jian , purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a spus că Beijingul este „grav preocupat” de evoluții și a cerut părților să revină la dialog și negocieri. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agențiilor France Presse și Agerpres. „China îndeamnă cu fermitate părţile implicate să înceteze imediat operaţiunile militare şi să revină la dialog şi negocieri.” Strâmtoarea Ormuz, închisă „până la noi ordine” Autoritatea maritimă iraniană a confirmat „închiderea totală” a Strâmtorii Ormuz, descrisă ca rută strategică pentru transportul de hidrocarburi. Potrivit Autorității Strâmtorii din Golful Persic (PGSA), decizia este justificată de „tensiunile provocate de agresiunea forțelor americane în regiune”, iar măsura rămâne în vigoare „până la noi ordine”. Digi24 notează că Iranul blochează strâmtoarea de la începutul conflictului, pe 28 februarie, însă până acum forțele armate iraniene permiteau zilnic trecerea a aproximativ 20 de nave. Contextul escaladării și poziționarea Beijingului Reacția Chinei vine după ce SUA și Iran s-au atacat reciproc în noaptea de marți spre miercuri, în pofida unui armistițiu intrat în vigoare pe 8 aprilie, după mai bine de cinci săptămâni de bombardamente. Ca represalii la ultimele lovituri americane, Gărzile Revoluției au anunțat lansarea de drone asupra unor baze militare din Kuweit și Bahrain; mass-media iraniene au relatat anterior despre un atac asupra cartierului general al Flotei a 5-a americane din Bahrain. Beijingul afirmă că menține „o comunicare strânsă” cu părțile implicate, inclusiv cu Iranul, și că intenționează să continue să joace „un rol activ” în restabilirea păcii. China este descrisă drept un partener economic și diplomatic important pentru Iran. [...]
Armata SUA spune că Strâmtoarea Ormuz nu este închisă , contrazicând afirmațiile venite din Iran după ultimele lovituri americane, într-un moment în care orice semnal privind blocarea pasajului ar putea amplifica riscurile pentru transportul maritim și fluxurile energetice, potrivit Agerpres , care citează AFP. Informația publicată de Agerpres este limitată, articolul integral fiind disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt oferite detalii despre natura dezmințirii, contextul operațional sau eventuale măsuri de securitate anunțate. În același flux de știri, Agerpres mai menționează separat că armata iraniană ar fi anunțat că va viza orice navă care tranzitează Strâmtoarea Ormuz și că marina iraniană ar fi informat că a lovit două vase care încercau să treacă prin acest pasaj strategic, informații atribuite AFP în materialul respectiv. [...]
Administrația Trump spune că negocierile cu Iranul rămân „aproape”, deși SUA a lovit militar ținte iraniene , într-un context în care Strâmtoarea Hormuz este „efectiv închisă”, iar asta împinge în sus prețurile globale la energie și perturbă transportul altor mărfuri, potrivit Politico . Loviturile americane au venit după ce Iranul a doborât, în weekend, un elicopter militar al SUA în apropierea Strâmtorii Hormuz. Un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat sub protecția anonimatului, a susținut că „nimic nu se schimbă” în privința stadiului acordului și că o înțelegere cu Teheranul este „încă aproape”. De ce contează: Hormuz rămâne blocată, iar costul economic crește Chiar dacă Washingtonul descrie răspunsul militar drept „proporțional”, miza imediată pentru piețe este funcționarea Strâmtorii Hormuz, un punct critic pentru fluxurile energetice. În material se arată că, pe fondul închiderii de facto a strâmtorii, cresc prețurile globale la energie și apar disfuncționalități în transportul altor bunuri. În acest cadru, Casa Albă încearcă să mențină simultan două piste: represalii militare limitate și un acord care ar putea duce la redeschiderea rutei maritime. Două „găleți” în paralel: operațiuni militare și negociere Oficialul de la Casa Albă a descris abordarea drept o separare între componenta militară și cea diplomatică: „Există o găleată militară și apoi există o găleată de negociere. Un elicopter a fost doborât ieri. Trebuie să răspundem în mod similar, dar în același timp încă se încearcă negocierea unui acord. Deci, două lucruri se pot întâmpla în același timp.” Același oficial a mai afirmat că SUA și-ar fi atins „obiectivele-cheie” în raport cu Iranul și că „partea militară” a operațiunii „s-a încheiat”, administrația intrând într-o a doua fază, de „acord negociat și înțelegere”, cu mențiunea că președintele „păstrează toate opțiunile”. Calendar incert și mesaje divergente Donald Trump a spus în repetate rânduri că un acord este aproape. Marți dimineață, el le-a declarat reporterilor că SUA sunt „aproape de un acord puternic” și că Strâmtoarea Hormuz s-ar putea deschide după semnare „în două sau trei zile”. Vicepreședintele JD Vance a nuanțat, într-un interviu pentru CBS publicat marți, spunând că SUA sunt „foarte aproape” de un acord, dar acesta ar putea veni „săptămâna viitoare” sau „peste luni”. De partea cealaltă, lideri iranieni au avut un ton mai dur în public. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a avertizat pe X că Iranul preferă „limbajul diplomației”, dar poate trece la alte „limbi” dacă angajamentele sunt încălcate. Factorul Israel și presiunea internă asupra strategiei Politico notează că Israelul complică negocierile, după ce luni a avut schimburi de atacuri cu Iranul. Trump l-a sunat pe premierul Benjamin Netanyahu și i-a cerut să se abțină de la lovituri care depășesc „represaliile directe”. În paralel, unii aliați ai Casei Albe pun sub semnul întrebării strategia de a continua diplomația în timp ce Hormuz rămâne închisă, cu efecte economice vizibile. O persoană apropiată administrației, citată anonim, spune că este surprinsă că Trump nu a mers către un nou atac de amploare și ridică inclusiv ipoteza unor constrângeri legate de capabilități și muniții, sau a dorinței de a nu escalada. Ce urmează Din informațiile disponibile, administrația mizează pe un acord care să permită redeschiderea Strâmtorii Hormuz, în timp ce păstrează opțiunea unor acțiuni militare suplimentare. Însă intervalul de timp rămâne neclar, iar escaladarea din teren – inclusiv dinamica SUA-Iran-Israel – poate amâna sau deraia o înțelegere. [...]
Închiderea Strâmtorii Hormuz „până la noi ordine” ridică riscul unui șoc pe piața petrolului și al unor blocaje logistice , după ce Iranul a anunțat că oprește tot traficul prin acest culoar maritim esențial, pe fondul unor noi lovituri americane și al represaliilor iraniene, potrivit Al Jazeera . Statele Unite au lansat miercuri seară atacuri asupra „mai multor ținte” din Iran, la ordinul președintelui Donald Trump, iar armata americană a justificat operațiunea ca răspuns la „agresiunea neprovocată și continuă” a Iranului. Teheranul a reacționat prin atacuri asupra unor baze americane din Bahrain și Kuweit și asupra a două nave aflate în Strâmtoarea Hormuz. Ce înseamnă operațional închiderea Hormuz Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a acuzat SUA de „încălcări repetate” ale armistițiului din aprilie și a transmis că Strâmtoarea Hormuz este „închisă până la noi ordine”. Potrivit aceleiași declarații, măsura afectează „tot traficul” din zonă, inclusiv petrolierele și navele comerciale. IRGC a mai susținut că „două petroliere care încercau să treacă ilegal prin strâmtoare au fost lovite” și a respins afirmațiile anterioare ale lui Trump potrivit cărora armata SUA ar fi ajutat navele să tranziteze strâmtoarea. Lovituri și ținte raportate în Golf Presa de stat iraniană a relatat explozii pe insula Qeshm și în orașele Bandar Abbas și Sirik, de-a lungul Strâmtorii Hormuz. Alte explozii au lovit orașul sudic Kargan, unde au fost rănite cel puțin două persoane. În paralel, IRGC a revendicat atacuri cu drone asupra unor baze din regiune: baza aeriană Sheikh Isa din Bahrain; baza Ali Al Salem și baza Ahmad Al-Jaber din Kuweit. Escaladarea vine după un schimb de lovituri „ochi pentru ochi” între cele două părți, pe fondul doborârii unui elicopter american Apache în Strâmtoarea Hormuz. În acest context, Iranul a spus că a vizat Flota a Cincea a SUA în Bahrain, baza Ali Al Salem din Kuweit și o bază aeriană din Azraq, Iordania, în timp ce SUA au bombardat insula Qeshm și porturile Sirik, Jask și Bandar Abbas. Teheranul a mai afirmat că atacurile americane au distrus două rezervoare de apă și au avariat un turn de telecomunicații. Negocieri blocate și riscul extinderii conflictului La Casa Albă, Trump a acuzat Iranul că tergiversează negocierile pentru un acord de pace și a amenințat că va lovi țara „foarte dur”. Ulterior, într-un interviu pentru Fox News, a spus că ar putea viza centrale electrice și poduri dacă Iranul nu semnează un acord. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a răspuns pe X, avertizând că infrastructurile critice sunt „sângele vital al oamenilor” și că amenințările de a le ataca „nu sunt o demonstrație de forță”, ci „un semn de disperare”. Potrivit Al Jazeera, discuțiile rămân indirecte și urmăresc un acord interimar care să oprească ostilitățile, lăsând programul nuclear pentru negocieri ulterioare. Printre punctele de blocaj menționate se află cererea Iranului privind eliberarea activelor înghețate și relaxarea sancțiunilor, pe fondul complicării dosarului de campania Israelului în Liban împotriva Hezbollah, aliat al Teheranului. [...]
Escaladarea militară în Golful Persic ridică riscul de perturbări în zona Strâmtorii Ormuz , după ce Iranul a revendicat atacuri de represalii asupra a 18 „ținte semnificative”, inclusiv obiective militare americane din Bahrain și Kuweit, relatează Mediafax . Potrivit agenției iraniene IRNA, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) susține că a lovit mai multe baze militare, între care o instalație aeriană din Bahrain și două obiective din Kuweit. Informațiile nu au fost confirmate independent până acum, iar amploarea atacurilor și eventualele pagube rămân neclare. Tensiunile se suprapun peste o nouă serie de atacuri ale SUA în zona Strâmtorii Ormuz, pentru a doua zi la rând, conform aceleiași surse. Alertă în Bahrain, incertitudine în Kuweit La scurt timp după anunțul Iranului, în Bahrain au fost activate sirenele de alertă. Ministerul de Interne a îndemnat populația să rămână calmă și să se îndrepte către adăposturi. „Sirena a fost activată. Cetățenii și rezidenții sunt rugați să rămână calmi și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur” În Kuweit, autoritățile nu au raportat activarea sirenelor de alarmă în ultimele ore, mai notează Mediafax. Ce contează pentru economie Pentru piețe și companii, miza imediată este riscul ca escaladarea să afecteze operațiunile și securitatea în regiunea Golfului, inclusiv în proximitatea Strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru transportul de energie. Deocamdată, lipsa confirmărilor independente privind atacurile și pagubele menține un grad ridicat de incertitudine asupra evoluțiilor pe termen scurt. [...]
