Știri
Tag: aur

Un sondaj CURS indică o presiune publică pentru alegeri anticipate , pe fondul unei competiții politice în care AUR ar conduce detașat intenția de vot, potrivit Agerpres . Cercetarea, realizată în perioada 1–14 mai 2026 pe un eșantion de 1.664 de respondenți (interviuri față în față, la domiciliu), are o marjă de eroare maximă de +/-2,4% la un nivel de încredere de 95%. Presiune pentru schimbarea configurației politice Conform sondajului, 56% dintre respondenți consideră că România are nevoie de alegeri anticipate, în timp ce 41% se opun unei astfel de soluții. Autorii sondajului interpretează rezultatul ca semnalând „existența unei presiuni publice importante pentru schimbarea actualei configurații politice”. Intenția de vot: AUR pe primul loc, urmat de PSD și PNL La întrebarea privind votul la parlamentare „dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri”, ierarhia partidelor este: AUR: 32% PSD: 24% PNL: 20% USR: 10% UDMR: 5% PNRR-Piedone: 4% SOS România: 3% Altul: 2% Potrivit autorilor, datele arată „o competiție relativ stabilă” între principalele partide, cu AUR în poziție de lider și o diferență „clară” față de restul competitorilor. Profil ideologic: orientare conservatoare Sondajul mai indică o orientare predominant conservatoare a electoratului. Cei mai mulți respondenți spun că se simt apropiați de zona creștin-democrată (29%) și de cea naționalistă (24%), urmați de cei care se definesc social-democrați (16%), liberali (12%) și apropiați de progresism (10%). Realizatorii sondajului plasează această orientare într-un context „marcat de insecuritate economică și instabilitate politică”. [...]

AUR cere explicații despre promovarea unei firme germane de IT către instituțiile statului , după ce vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi intermediat discuții „exploratorii” cu grupul Schwarz, potrivit Mediafax . Miza politică are și o componentă de impact economic și de achiziții publice: dacă Guvernul facilitează accesul la piața instituțiilor pentru un furnizor străin, apare întrebarea tratamentului aplicat companiilor românești din IT. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, susține că „întrebarea fundamentală” este ce firmă românească de IT a fost tratată similar de către Guvern, în condițiile în care Executivul invocă faptul că IT-ul și comunicațiile contribuie cu „12-13% la PIB-ul țării”. „Au oare, în viziunea Oanei Gheorghiu și a lui Ilie Bolojan, firmele românești aceleași drepturi precum cele germane, de fi promovate către instituțiile statului?” Cronologia invocată de Peiu: întâlniri și un e-mail către instituții Într-o postare pe Facebook, Peiu descrie o succesiune de evenimente care ar fi început în ianuarie 2026, când ar fi avut loc, la Guvern, o întâlnire cu reprezentanți ai grupului german Schwarz, de data aceasta din divizia de IT, Schwarz Digits . Senatorul precizează că „nu știm cu cine” s-ar fi întâlnit aceștia. Ulterior, pe 12 februarie 2026, vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi trimis un e-mail către mai multe instituții, în care cerea să i se comunice dacă, „din perspectiva STS”, au fost identificate „potențiale soluții, servicii sau capacități de interes”, în contextul discuțiilor cu Schwarz Digits și al direcțiilor europene privind „suveranitatea digitală”, reducerea dependențelor tehnologice și reziliența infrastructurilor digitale. Peiu afirmă că din e-mail reiese că instituțiile ar fi fost informate și despre serviciile oferite de compania germană. Peiu mai susține că reprezentanții Schwarz au fost primiți oficial la Palatul Victoria , la o întâlnire a premierului Ilie Bolojan cu CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, în martie 2026, iar tema ar fi fost „reducerea deficitului comercial al României”. Întrebările lansate către Guvern Peiu formulează trei întrebări la care, în opinia sa, Guvernul Bolojan ar trebui să răspundă: dacă există vreo legătură între donațiile firmelor din grupul Schwarz către ONG-ul condus de Oana Gheorghiu și interesul vicepremierului pentru serviciile oferite de Schwarz către instituțiile publice din România; dacă există vreo firmă românească de IT primită „de două ori în trei luni” la Guvern și ale cărei servicii să fi fost promovate către aceleași instituții; cum a contribuit întâlnirea premierului cu conducerea grupului german la reducerea deficitului comercial, „scopul declarat al întâlnirii”. În materialul citat nu este prezentat un răspuns al Guvernului la aceste întrebări. [...]