Știri
Știri din categoria Știință
O nouă hartă globală arată că pajiștile neperturbate concentrează o parte disproporționat de mare din „infrastructura” fungică ce susține fertilitatea solului și stocarea carbonului, iar practicile agricole pot reduce semnificativ densitatea acestei rețele, potrivit Agerpres, care citează un studiu publicat pe 11 iunie în revista Science.
Rețeaua analizată este formată din ciuperci micorizale arbusculare, care trăiesc în simbioză cu majoritatea plantelor terestre: furnizează azot și fosfor plantelor și primesc, la schimb, carbon. Studiul oferă prima hartă globală a distribuției și densității acestor rețele subterane, construind o bază de date care poate fi folosită în conservare, management agricol și în discuțiile despre atenuarea schimbărilor climatice.
Conform studiului, în pajiștile de mare altitudine sau în zone inundate (exemplul dat: Everglades, Florida), primii 15 centimetri de sol sunt deosebit de denși și ar conține aproximativ 40% din biomasa fungică globală. Autorii interpretează acest rezultat ca un semnal că pajiștile neperturbate funcționează ca un absorbant de carbon „esențial și fiabil”.
Justin Stewart, biolog evoluționist la Society for the Protection of Underground Networks, a declarat pentru Live Science:
„Aceasta este cea mai densă pădure fungică de pe Pământ și se află sub pajiști sălbatice.”
Tot el leagă rezultatele de presiunea asupra acestor ecosisteme, pe fondul dispariției rapide a pajiștilor sălbatice.
Harta globală sugerează că unele practici agricole „decimează” rețeaua subterană: solul vegetal din terenurile cultivate are, în medie, densități de micelii cu aproximativ 50% mai mici. Studiul nu identifică exact practicile cu cel mai mare impact, însă autorii indică drept posibile explicații fungicidele și îngrășămintele cu fosfor și azot.
Cercetătorii au estimat o densitate medie a hifelor (filamentele care compun miceliul) de 4,4 metri pe centimetru cub în solul vegetal. Dacă toate hifele ar fi așezate cap la cap, ar rezulta aproximativ 110 cvadrilioane de kilometri — aproape de un miliard de ori distanța Pământ–Soare și circa 10% din lățimea Căii Lactee, potrivit estimării din studiu.
La nivel de tip de ecosistem, pajiștile sălbatice au avut cea mai mare densitate (6,6 metri pe centimetru cub), iar copacii cultivați cea mai mică (3,8 metri pe centimetru cub).
Pentru realizarea hărții, echipa a compilat date din 16.669 de probe de sol, provenite din 322 de studii anterioare, acoperind toate continentele și nouă biomi. Apoi a folosit inteligența artificială pentru a prezice distribuția ciupercilor pe fiecare 1 kilometru pătrat de sol vegetal, pe baza datelor despre climă, chimia solului, vegetație și densitatea hifelor.
Autorii notează însă că unele regiuni (inclusiv pădurile tropicale și deșerturile) au nevoie de mai multe eșantionări pentru a reduce incertitudinea. Ei estimează că, în următorii cinci ani, harta va fi actualizată și va oferi o imagine mai bună a distribuției acestor ciuperci.
Într-o evaluare externă citată de material, Andrea Genre (Universitatea din Torino), care nu a fost implicată în cercetare, spune că o astfel de hartă era „urgent necesară” și poate informa strategii mai eficiente de conservare și restaurare a biodiversității, management agricol și atenuarea schimbărilor climatice. Edouard Evangelisti (Universitatea Coasta de Azur), de asemenea neimplicat în studiu, atrage atenția că, din perspectiva ciclului carbonului, contează nu doar abundența hifelor vii, ci și dinamica lor: cât de repede cresc, mor și cum contribuie la stabilitatea carbonului din sol.
Recomandate
Un studiu leagă extinderea timpurie a smartphone-urilor de o parte importantă din scăderea fertilității în SUA , sugerând un posibil efect direct asupra dinamicii demografice cu implicații economice pe termen lung, potrivit Mediafax . Cercetarea pornește de la observația că anul 2007 a fost un „punct de inflexiune” pentru natalitatea din Statele Unite, spune Caitlin Myers , economist la Middlebury College și la Biroul Național de Cercetare Economică , autoarea principală a studiului. În același an, Apple a început lansarea iPhone-ului în SUA, iar Marea Recesiune a debutat câteva luni mai târziu, ceea ce a alimentat inițial ipoteza că declinul natalității ar fi fost în principal un efect al crizei. „Inițial, am presupus cu toții că era vorba de recesiunea globală. Se știe de mult timp că natalitatea este prociclică, așa că opinia generală era că va reveni la normal. Apoi am avut o redresare economică fără copii.” Cum a fost testată legătura dintre smartphone și fertilitate Autorii au urmărit răspândirea rețelei de bandă largă mobilă a AT&T, rețea care la început a fost singura pe care era disponibil smartphone-ul, și au comparat schimbarea ratei fertilității între 2007 și 2011 cu ponderea populației care avea acces la această rețea. Rezultatul raportat: în zonele în care peste 90% dintre locuitori au avut acces timpuriu la smartphone-uri, rata fertilității a scăzut mai mult decât în zonele în care mai puțin de 10% dintre locuitori aveau acoperire. Unde se vede cel mai puternic efectul: adolescenți și tineri Diferențele au fost cele mai pronunțate în rândul adolescenților, conform datelor prezentate: pentru tinerii de 15–19 ani, natalitatea a scăzut cu aproximativ 26% (2007–2011) în zonele cu acces larg la smartphone-uri, față de o scădere de 14% în zonele cu acces limitat; pentru femeile de 20–29 de ani, scăderea a fost de 15% în județele cu acces extins, comparativ cu 10% în cele cu acces limitat; pentru femeile de 30–39 de ani, rata natalității a scăzut ușor în zonele cu acces extins. Cercetătorii estimează că difuzarea timpurie a smartphone-ului a cauzat între o treime și jumătate din scăderea ratei generale a fertilității din SUA între 2007 și 2011. Ce mecanism propun autorii și ce rămâne neexplicat Studiul nu poate explica exact de ce smartphone-urile ar reduce fertilitatea, dar avansează ipoteza că tehnologia a schimbat modul în care oamenii își folosesc timpul și atenția, în special în direcții care ar face mai puțin probabilă întreținerea de relații sexuale și apariția unei sarcini. În acest context, cercetătorii indică scăderea numărului de nașteri neplanificate în rândul tinerilor ca factor-cheie al declinului general al fertilității din SUA și susțin că smartphone-ul ar fi „întrerupt” unele dintre căile care duc la o sarcină neplanificată. Ezekiel Hooper, coautor, afirmă că smartphone-ul ar fi devenit un „substitut” pentru contactul fizic și interacțiunea față în față. Pentru cititori, miza depășește dezbaterea academică: dacă legătura cauzală se confirmă și în alte contexte, schimbările tehnologice pot deveni o variabilă relevantă în prognozele demografice care stau la baza planificării forței de muncă și a politicilor publice. [...]
Nicușor Dan cere construirea în România a unor instituții care să poată atrage și păstra talentul științific , argumentând că miza este trecerea de la statutul de „beneficiar” al progresului tehnologic la unul de loc unde acesta se produce, potrivit Economica . Șeful statului a indicat că doar prin astfel de instituții România poate deveni un actor relevant în domenii pe care le consideră esențiale, precum inteligența artificială, biotehnologiile, energia, securitatea cibernetică, apărarea sau științele sociale. Discuții despre viitoarea finanțare europeană pentru cercetare Nicușor Dan a avut o întrevedere cu prof. Maria Leptin , președinta Consiliului European pentru Cercetare (ERC) , instituție europeană dedicată susținerii cercetării de frontieră și excelenței științifice. Președintele a precizat că discuția a vizat viitorul finanțării europene pentru cercetare și inovare, în contextul pregătirii următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene și al programului care va succeda Horizon Europe. Unghiul economic: cercetarea, tratată ca investiție strategică În mesajul publicat pe Facebook, Nicușor Dan a legat explicit cercetarea și inovarea de competitivitatea economică, securitatea și autonomia strategică a Europei, susținând că pentru România acestea trebuie tratate drept „investiții strategice”. „Pentru România, este esenţial ca cercetarea şi inovarea să fie tratate ca investiţii strategice în competitivitatea economică, securitatea şi autonomia strategică a Europei.” Totodată, președintele a subliniat că ERC finanțează proiecte de cercetare fundamentală în toate domeniile, având ca unic criteriu „excelența științifică”, principiu despre care spune că trebuie „menținut și consolidat” pentru a valorifica potențialul de cercetare și resursa umană din România. Contextul exact al mesajului este redat în postarea de pe Facebook . [...]
România vrea ca finanțarea pentru cercetare să rămână bazată pe excelență , în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește următorul buget multianual și programul care va succeda Horizon Europe , potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis de președintele Nicușor Dan după întâlnirea cu Maria Leptin, președinta Consiliului European pentru Cercetare (ERC). De ce contează: regulile de finanțare din UE se rescriu, iar miza e accesul la bani competitivi Nicușor Dan spune că discuția a vizat „viitorul finanțării europene pentru cercetare și inovare”, în contextul pregătirii următorului Cadru Financiar Multianual al UE și al programului care va urma după Horizon Europe. În acest cadru, președintele susține că pentru România este „esențial” ca cercetarea și inovarea să fie tratate drept investiții strategice, cu impact în competitivitatea economică, securitate și autonomia strategică a Europei. Ce principiu apără România: finanțare pe criteriul excelenței Președintele a subliniat rolul ERC, instituție care finanțează proiecte de cercetare fundamentală „în toate domeniile științifice”, având ca „unic criteriu excelența științifică”. El consideră că acest principiu trebuie „menținut și consolidat”, pentru a valorifica „la maximum” potențialul cercetării și resursa umană din România. „Consiliul European pentru Cercetare finanţează proiecte de cercetare fundamentală în toate domeniile ştiinţifice, având ca unic criteriu excelenţa ştiinţifică. Acest principiu trebuie menţinut şi consolidat, pentru a putea valorifica la maximum potenţialul cercetării şi a resursei umane valoroase din România.” Ce urmează intern: instituții care să atragă și să păstreze talentul științific Nicușor Dan afirmă că România trebuie să construiască instituții capabile „să atragă, să păstreze și să susțină talent științific de cel mai înalt nivel”. În viziunea sa, doar astfel România poate depăși statutul de simplu beneficiar al progresului tehnologic și poate deveni un loc în care acesta se produce, inclusiv în domenii precum: inteligență artificială; biotehnologii; energie; securitate cibernetică; apărare; științe sociale. [...]
Reluarea zborurilor rachetei H3 reduce riscul de blocaj în accesul Japoniei la orbită , după ce vehiculul a revenit cu succes în serviciu și a livrat pe orbită șase sateliți, potrivit Space . Pentru Japonia, miza este operațională: H3 este succesorul H-2A (retras anul trecut), iar un nou eșec ar fi prelungit dependența de alternative externe pentru lansări. Lansarea a avut loc joi, 11 iunie, de la Tanegashima Space Center , la 00:54 GMT, în cadrul celui de-al optulea zbor al rachetei H3. A fost și primul zbor în configurația cu trei motoare, iar toate cele șase încărcături au fost plasate pe orbitele lor, conform unui comunicat JAXA . Ce s-a schimbat după eșecul din decembrie Ultima misiune H3, în decembrie, a eșuat și a dus la pierderea încărcăturii utile (satelitul Michibiki 5). Investigația JAXA a stabilit drept cauză un adaptor de încărcătură deteriorat, care a produs și avarii la rezervoarele de combustibil ale treptei a doua, generând probleme de aprindere la motor. În misiunea de acum, JAXA a raportat că zborul a decurs conform planului și că separarea unor încărcături (inclusiv PETREL și STARS-X) a avut loc la aproximativ 16 minute și 4 secunde după lansare, fiind confirmată și separarea nominală a celorlalte payload-uri. De ce contează pentru programul de lansări al Japoniei H3 este o rachetă în două trepte, dezvoltată de JAXA și Mitsubishi Heavy Industries , propulsată de motoare LE-9. Reușita acestui zbor este relevantă pentru continuitatea lansărilor japoneze, în condițiile în care H-2A a fost retras, iar H3 a avut un început dificil: a eșuat la debutul din martie 2023, apoi a acumulat cinci misiuni reușite înaintea incidentului din decembrie. După misiune, Tanegashima Space Center a transmis într-o postare pe X: „Vă mulțumim pentru sprijin și încurajări. Vă rugăm să continuați să susțineți racheta H3 și pe viitor.” [...]
NASA a stabilit echipajul Artemis III , un pas operațional esențial pentru testarea revenirii pe Lună , potrivit CNET , într-un moment în care programul Artemis are nevoie de repere concrete pentru a valida arhitectura de zbor și pregătirea pentru o aselenizare cu echipaj. Decizia fixează, în termeni practici, „cine” va executa misiunea și permite trecerea la etape de pregătire și integrare mai avansate, de la antrenamente specifice până la coordonarea cu sistemele și procedurile de misiune. În logica unui program spațial, nominalizarea echipajului nu este doar un anunț de personal, ci o condiție pentru planificarea operațională detaliată. Artemis III este prezentată ca o misiune „crucială” de testare pe Lună, în cadrul efortului NASA de a reveni cu astronauți pe suprafața lunară. Publicația notează că miza este validarea unei misiuni cu echipaj într-un profil care implică operațiuni lunare și verificarea capabilităților necesare pentru pașii următori ai programului. În materialul disponibil în input nu apar numele astronauților, calendarul exact al misiunii sau alte detalii tehnice (vehicule, furnizori, bugete). În lipsa acestor informații în sursa furnizată, consecințele cuantificabile și următorii pași calendaristici nu pot fi detaliate fără a specula. [...]
AstraZeneca intră mai agresiv pe piața tratamentelor antiobezitate cu o pastilă care, în studii, a dus la scăderi de până la 11,8% din greutate în 36 de săptămâni , potrivit Biziday . Rezultatele vin într-un moment în care competiția dintre marile companii farmaceutice se intensifică, iar diferențele de eficacitate și tolerabilitate pot cântări decisiv în aprobările viitoare și în adoptarea pe scară largă. Medicamentul experimental se numește Elecoglipron și a fost prezentat la reuniunea anuală a American Diabetes Association , desfășurată la New Orleans . Într-un studiu de fază intermediară, pacienții care au primit doza de 75 mg au pierdut în medie 10,5% din greutatea corporală după 26 de săptămâni, iar după 36 de săptămâni scăderea medie a ajuns la 11,8%. În grupul placebo, reducerea a fost de 0,6%. Ce arată datele din studiu și cât de „robust” e efectul Studiul a inclus 310 adulți supraponderali sau obezi, cu cel puțin o afecțiune asociată excesului de greutate. Un rezultat important pentru evaluarea clinică: aproape 89% dintre participanții tratați cu cea mai mare doză au slăbit cel puțin 5% din greutatea inițială, unul dintre obiectivele principale ale studiului. Pentru o doză mai mică (50 mg), scăderea în greutate a fost: 8% după 26 de săptămâni; 9% după 36 de săptămâni. Cum se poziționează față de rivali și ce urmează Biziday notează că rezultatele sunt apropiate de cele obținute de pastila experimentală Wegovy (Novo Nordisk), care a dus la o pierdere în greutate de 14%, și de medicamentul Foundayo (Eli Lilly), care a redus greutatea cu 12% în studii clinice avansate. În paralel, sunt menționate și alte evoluții din industrie: Pfizer a comunicat rezultate promițătoare pentru un tratament injectabil cu administrare săptămânală sau lunară și se așteaptă să finalizeze mai multe teste anul viitor, cu prime aprobări de reglementare estimate până în prima jumătate a lui 2028. Roche a raportat, într-un studiu de fază intermediară, o pierdere medie de 22,7% după 48 de săptămâni pentru un tratament injectabil. AstraZeneca spune că va trece Elecoglipron în faza a treia de testare, unde va fi evaluat atât la pacienți cu obezitate, cât și la cei cu sau fără diabet de tip 2. Compania intenționează să analizeze medicamentul atât ca monoterapie, cât și în combinație cu un medicament pentru diabet de tip 2. Reacții adverse: tolerabilitatea rămâne un test cheie În studiu, cele mai frecvente reacții adverse asociate dozei de 75 mg au fost: greața: 55% (față de 20% la placebo); constipația: 41% (față de 6%); diareea: 35% (față de 25%); vărsăturile: 27% (față de 5%). AstraZeneca afirmă, totuși, că rata de întrerupere a tratamentului a fost redusă. [...]
