Știri
Știri din categoria Statistici

Tarifele la apă și canalizare diferă puternic în funcție de infrastructură, arată Profit.ro, care citează date oficiale și analiza ANRSC. În ianuarie, tariful mediu național pentru consumatorii casnici este de 15,81 lei/mc fără TVA (apă și canalizare), însă în unele zone costul coboară sub 11 lei/mc, iar în altele depășește 21 lei/mc.
În localitățile cu tarife mai mici, presiunea asupra facturii este redusă, iar diferența față de media națională este consistentă. Conform ultimei actualizări a ANRSC, printre cele mai accesibile se află Prahova (Ploiești) cu 10,02 lei/mc (Apa Nova Ploiești), București cu 10,43 lei/mc (Apa Nova București) și Ilfov (Chiajna) cu 10,48 lei/mc (Veolia România). La polul opus, sunt județe unde tarifele urcă la 21,49 lei/mc în Vaslui (Aquavas), 21,17 lei/mc în Iași (APAVITAL) și 20,72 lei/mc în Neamț (Piatra Neamț, Compania județeană Apa Serv).
Miza economică a acestor diferențe ține, în principal, de infrastructură și de costurile pe care aceasta le generează în operare. Datele ANRSC indică faptul că disparitățile reflectă costuri variabile ale furnizării apei în funcție de infrastructură și pierderile din rețea, diferențe în nivelul investițiilor realizate de operatori și gradul de modernizare a sistemelor de tratare și distribuție. Cu alte cuvinte, acolo unde rețelele sunt mai vechi și pierderile sunt mai mari, costul total al serviciului tinde să se transfere în tarif, în timp ce rețelele mai bine întreținute și investițiile susținute pot contribui la menținerea unor tarife mai scăzute.
Recomandate

Scăderea șomajului în zona euro la 6,2% în martie indică o piață a muncii încă rezilientă , într-un moment în care diferențele dintre statele membre rămân mari, iar România se mișcă în sens invers, cu o ușoară creștere a ratei, potrivit datelor citate de Agerpres din publicația Eurostat . În zona euro, rata șomajului a coborât la 6,2% în martie, de la 6,3% în februarie. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul a rămas stabil, la 6% în martie. Pentru România, Eurostat indică o rată a șomajului de 6,1% în martie, în creștere de la 6% în luna precedentă. Ce arată cifrele despre dinamica șomajului în UE Eurostat estimează că în martie erau 13,226 milioane de șomeri în UE, dintre care 10,984 milioane în zona euro. Față de februarie, numărul șomerilor a scăzut cu 25.000 în UE și cu 63.000 în zona euro, semnalând o îmbunătățire marginală a pieței muncii în ansamblul blocului. Tinerii rămân segmentul vulnerabil În martie, 2,978 milioane de tineri (sub 25 de ani) erau șomeri în UE, dintre care 2,354 milioane în zona euro. Rata șomajului în rândul tinerilor a urcat la 15,4% în UE (de la 15,3% în februarie), în timp ce în zona euro a rămas la 14,9%. Diferențe mari între statele membre Cele mai mici rate ale șomajului din UE au fost înregistrate în: Cehia: 3,1% Bulgaria: 3,2% Polonia: 3,3% Malta: 3,5% La polul opus, cele mai ridicate rate au fost consemnate în: Finlanda: 10,4% Spania: 10,3% Grecia: 9% România: datele INS indică presiune pe șomajul tinerilor Separat, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România o rată a șomajului de 6,1% în martie 2026, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de februarie, cu un nivel ridicat în rândul tinerilor (15–24 de ani), de 28,2%. INS estimează numărul șomerilor (15–74 ani) la 503.700 de persoane în martie, față de 494.700 în luna anterioară. Comparativ cu martie 2025, numărul persoanelor fără loc de muncă a scăzut (de la 506.600). În plus, INS arată că rata șomajului la femei a fost cu 0,3 puncte procentuale peste cea a bărbaților (6,3% față de 6%). Pentru adulții 25–74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,6% în martie 2026 (4,5% la bărbați și 4,7% la femei), iar această categorie reprezintă 71,2% din totalul șomerilor estimați. Eurostat precizează că definiția șomajului folosită este cea a Biroului Internațional al Muncii (BIM), care include persoanele de 15–74 de ani fără loc de muncă, disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni și aflate în căutare activă în ultimele patru săptămâni. [...]

România rămâne în topul UE la vulnerabilitate socială , cu 27,4% din populație expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2025, un nivel care o plasează pe locul trei în Uniunea Europeană, după Bulgaria și Grecia, potrivit datelor Eurostat citate de G4Media . Indicatorul contează direct pentru presiunea pe bugetele publice și pentru piața muncii, inclusiv prin nevoia de programe sociale și de integrare. La nivelul întregii Uniuni Europene, 92,7 milioane de persoane (20,9% din populația UE) erau expuse acestui risc, în scădere cu 600.000 față de 2024, când erau 93,3 milioane (21%). Datele au fost publicate joi de Eurostat, iar informația este transmisă de Agerpres . Unde se află România în clasamentul UE În rândul statelor membre, cele mai mari ponderi ale populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială s-au înregistrat în: Bulgaria: 29% Grecia: 27,5% România: 27,4% La polul opus, cele mai mici ponderi au fost raportate în: Cehia: 11,5% Polonia: 15% Slovenia: 15,5% Cine este mai expus la nivel european Eurostat indică diferențe relevante pe criterii demografice: femeile au avut un risc mai mare decât bărbații: 21,9% față de 19,8%; grupa 18–24 de ani a avut cel mai ridicat risc: 26,3%; persoanele de 65 de ani sau peste au avut cel mai redus risc: 18,8%. Gospodăriile cu copii: România, aproape de vârful UE În UE, 22,1% dintre persoanele care trăiau în gospodării cu copii dependenți erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, față de 19,8% în gospodăriile fără copii dependenți. Pentru gospodăriile cu copii dependenți, rata a variat de la 29,9% în Spania și 29,4% în România, până la 12,2% în Cipru, 11,7% în Țările de Jos și 10,4% în Slovenia. [...]

Consumul de bere din România a coborât în 2025 la un minim al ultimelor două decenii, iar industria avertizează că scăderea se vede deja în contribuțiile la buget și în ocupare , potrivit Mediafax , care citează datele Asociației Berarii României . Volumul consumat anul trecut a fost de 14,4 milioane hectolitri, cu 4% sub nivelul din 2024 (aprox. 15 milioane hectolitri) și mult sub recordul de 20,2 milioane hectolitri din 2008. Reprezentanții industriei spun că datele din 2025 confirmă un trend, nu o fluctuație: piața ar fi scăzut cu aproximativ 15% în ultimii patru ani. Acciza, inflația și schimbarea comportamentului de consum Asociația pune scăderea pe seama inflației și a erodării puterii de cumpărare, dar indică drept factor specific sectorului creșterea accizei la bere. Potrivit cifrelor prezentate, din 2022 până în prezent acciza a fost majorată cumulat cu 55%, inclusiv printr-o creștere de 26,2% aplicată din 2025 până în prezent, deși în octombrie 2024 fusese aprobat un calendar fiscal cu o majorare de 9,5% pentru perioada 2025–2026. În paralel, industria semnalează o mutare a consumului către acasă: 90% din consum ar fi fost în gospodării și doar 10% în oraș ( HoReCa ), unde prețurile sunt mai ridicate. Constantin Bratu, directorul general al Asociației Berarii României, leagă această schimbare de presiunea financiară și fiscală, care ar reduce ieșirile la socializare și consumul în localuri. Efecte economice: producție, importuri, buget și locuri de muncă Reprezentanții industriei susțin că reducerea volumelor are consecințe în lanț: încasări mai mici la buget și presiune pe producători și angajați. În 2025, contribuțiile directe ale membrilor asociației la bugetul de stat sunt indicate la 325 milioane euro (aprox. 1,6 miliarde lei). Totodată, asociația afirmă că piața a generat: un excedent de producție de aproximativ 30%; o creștere a importurilor cu 35%; o scădere a numărului total de locuri de muncă generate de sector de la 60.000 în 2024 la 57.800 în 2025. Industria subliniază și ponderea producției locale: cererea de bere ar fi acoperită în proporție de 95,5% din producție internă. Ce cere industria În acest context, Asociația Berarii României solicită legiuitorilor o menținere a nivelului accizei pentru o perioadă mai lungă, argumentând că majorările repetate au fost urmate de contracția pieței, în timp ce perioadele de stabilitate fiscală ar fi ajutat la revenire. [...]

Managerii din comerț și construcții anticipează noi scumpiri în trimestrul aprilie–iunie , potrivit Economedia , care citează cea mai recentă anchetă de conjunctură a Institutului Național de Statistică (INS) . Semnalul este relevant pentru costurile din economie: construcțiile indică cea mai puternică presiune pe prețuri, iar comerțul cu amănuntul vede majorări pe scară largă. Unde se văd cele mai mari presiuni pe prețuri În construcții, INS consemnează așteptări de „dinamică accentuată” a prețurilor lucrărilor, reflectată printr-un sold conjunctural de +51% . În același timp, managerii estimează creșterea volumului producției (sold +17% ) și relativă stabilitate a numărului de salariați (sold +2% ). În comerțul cu amănuntul, majorări de prețuri sunt estimate de 55% dintre respondenți, în timp ce scăderi sunt așteptate de 6% ; soldul conjunctural de +49% indică, de asemenea, o creștere accentuată a prețurilor. Pe partea de activitate, managerii anticipează o scădere moderată a cifrei de afaceri (sold -7% ) și relativă stabilitate a numărului de salariați (sold +4% ). Context: industrie și servicii, scumpiri așteptate, dar mai temperate În industria prelucrătoare, ancheta realizată în aprilie indică pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producției (sold +5% ) și o scădere moderată a numărului de salariați (sold -6% ). Prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, cu un sold conjunctural de +39% . În servicii, managerii estimează relativă stabilitate a cererii (sold 0% ) și a numărului de salariați (sold -2% ), dar anticipează creșterea prețurilor de vânzare sau de facturare (sold +30% ). Ce înseamnă pentru companii și consumatori Datele INS indică faptul că, în următoarele săptămâni și până la finalul intervalului aprilie–iunie, presiunile de scumpire rămân ridicate în special în construcții și retail , două zone care se transmit rapid în costurile proiectelor și în prețurile de la raft. Ancheta reflectă așteptările managerilor (nu măsoară direct evoluția efectivă a prețurilor), dar oferă un indiciu privind direcția percepută a costurilor pe termen scurt. [...]

Românii își reduc consumul și se așteaptă la scăderea nivelului de trai , iar această combinație poate pune presiune directă pe vânzările din retail și pe dinamica pieței muncii, potrivit unui sondaj IRSOP prezentat de G4Media . În aprilie, 68% dintre respondenți spun că peste un an nivelul de viață va fi mai rău, iar 45% cred același lucru pe un orizont de cinci ani. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 500 de persoane, în perioada 20–24 aprilie 2026, cu o eroare maximă admisă de +/- 4,4%. Consumul rămâne în retragere, iar banii se duc spre „plasă de siguranță” și educație Datele arată că românii continuă să cumpere mai puțin pentru consumul curent: 55% spun că au redus cumpărăturile față de anul trecut (aprilie), față de 12% care declară că au cumpărat mai mult. În același timp, intențiile de cheltuieli indică o reorientare către prudență și investiții personale, nu către consum discreționar. În aprilie, respondenții spun că intenționează să cheltuiască în 2026, între altele, pentru: economii utile în situații neprevăzute: 46% (în scădere de la 57% în martie); pregătire profesională proprie sau a copiilor: 49% (la fel ca în martie); vacanță în străinătate: 32% (neschimbat); mașină nouă sau second hand: 24% (în creștere de la 20%); investiții în firma proprie: 14% (în creștere de la 11%); cumpărare locuință: 8% (neschimbat); cumpărare titluri de stat sau acțiuni la bursă: 10% (în scădere de la 12%). Autorii sondajului interpretează aceste mișcări ca semnale de anxietate și intenție de schimbare a modului de viață, cu potențial de a trage în jos vânzările din retail și, ulterior, de a afecta negativ piața muncii . Așteptări de inflație ridicată, dar venituri fără creșteri Pe partea de prețuri, 76% dintre respondenți se așteaptă ca acestea să crească în următoarele 12 luni (față de 75% în martie). Doar 10% cred că prețurile vor rămâne la fel (8% în martie). În paralel, așteptările privind veniturile sunt mai degrabă negative: 34% cred că veniturile proprii vor crește în următoarele 12 luni (38% în martie), iar 63% se așteaptă să rămână la fel sau să scadă (62% în martie). În interpretarea IRSOP, această combinație poate împinge către scenariul în care Guvernul ar ajunge să subvenționeze costul vieții „pe scară largă”. Piața muncii: mai multă siguranță percepută, dar mobilitate redusă În rândul persoanelor angajate, 77% consideră că locul lor de muncă este în siguranță (71% în martie), iar 23% îl văd în pericol (29% în martie). Totuși, dintre angajații care își percep jobul ca fiind în pericol, 80% spun că în localitatea lor locurile de muncă se găsesc greu (86% în martie), iar 16% că se găsesc ușor (14% în martie). IRSOP notează că, într-un context de „răcire” a pieței muncii, inclusiv cei cu joburi relativ stabile pot întâmpina dificultăți în a schimba locul de muncă pentru un salariu mai bun. „Problema cea mai mare”: pesimismul privind nivelul de trai Indicatorii de încredere în viitor se deteriorează în aprilie: peste un an: 19% cred că nivelul de viață va fi mai bun, 68% că va fi mai puțin bun; peste cinci ani: 33% cred că va fi mai bun, 45% că va fi mai puțin bun. În evaluarea IRSOP, nivelul ridicat al percepțiilor și așteptărilor negative „aproape sugerează preludiul unei recesiuni” și poate influența inclusiv comportamente economice precum evitarea inițiativelor antreprenoriale sau amânarea planurilor de consum. [...]

Managerii din construcții văd o creștere a activității în următoarele trei luni , un semnal de cerere pe termen scurt pentru sector, în timp ce angajările sunt așteptate să rămână, în linii mari, stabile, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) , citate de Agerpres . În același timp, INS indică o „relativă stabilitate” a numărului de salariați nu doar în construcții, ci și în comerțul cu amănuntul și în servicii, conform informațiilor disponibile din material. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt accesibile detalii suplimentare (de exemplu, valori ale indicatorilor sau diferențieri pe subsectoare) dincolo de concluziile menționate. [...]