Știri
Știri din categoria Statistici
Tarifele la apă și canalizare diferă puternic în funcție de infrastructură, arată Profit.ro, care citează date oficiale și analiza ANRSC. În ianuarie, tariful mediu național pentru consumatorii casnici este de 15,81 lei/mc fără TVA (apă și canalizare), însă în unele zone costul coboară sub 11 lei/mc, iar în altele depășește 21 lei/mc.
În localitățile cu tarife mai mici, presiunea asupra facturii este redusă, iar diferența față de media națională este consistentă. Conform ultimei actualizări a ANRSC, printre cele mai accesibile se află Prahova (Ploiești) cu 10,02 lei/mc (Apa Nova Ploiești), București cu 10,43 lei/mc (Apa Nova București) și Ilfov (Chiajna) cu 10,48 lei/mc (Veolia România). La polul opus, sunt județe unde tarifele urcă la 21,49 lei/mc în Vaslui (Aquavas), 21,17 lei/mc în Iași (APAVITAL) și 20,72 lei/mc în Neamț (Piatra Neamț, Compania județeană Apa Serv).
Miza economică a acestor diferențe ține, în principal, de infrastructură și de costurile pe care aceasta le generează în operare. Datele ANRSC indică faptul că disparitățile reflectă costuri variabile ale furnizării apei în funcție de infrastructură și pierderile din rețea, diferențe în nivelul investițiilor realizate de operatori și gradul de modernizare a sistemelor de tratare și distribuție. Cu alte cuvinte, acolo unde rețelele sunt mai vechi și pierderile sunt mai mari, costul total al serviciului tinde să se transfere în tarif, în timp ce rețelele mai bine întreținute și investițiile susținute pot contribui la menținerea unor tarife mai scăzute.
Recomandate
Potrivit Economica.net , Bucureștiul a înregistrat în 2025 nu mai puțin de 14.763 de radieri de firme, în creștere cu 13,72% față de 2024 , ceea ce consolidează capitala ca pol principal al activității economice dar și al riscurilor și vulnerabilităților asociate mediului de afaceri urban. Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului , capitala se detașează net de celelalte județe, indicând o intensificare a ieșirilor din piață într-un context economic încă volatil și impredictibil. În topul județelor cu cele mai multe radieri după București se află Cluj (4.244 radieri, în scădere cu 1,07%), Constanța (3.354, în creștere cu 6,04%), Bihor (3.330, +18,76%), Ilfov (3.200, +21,77%) și Timiș (3.169, -7,64%). Zonele urbane și periurbane cu dinamism economic ridicat continuă să concentreze cele mai multe închideri de firme, dar evoluțiile sunt inegale, unele județe marcând creșteri accelerate, în timp ce altele semnalează o temperare a fenomenului. Județ / zonă Radieri 2025 Evoluție față de 2024 Municipiul București 14.763 +13,72% Cluj 4.244 -1,07% Constanța 3.354 +6,04% Bihor 3.330 +18,76% Ilfov 3.200 +21,77% Timiș 3.169 -7,64% De partea cealaltă, județele cu cele mai puține radieri în 2025 au fost Ialomița (532, -4,66%), Călărași (569, -1,39%) și Giurgiu (658, +10,22%). Chiar dacă valorile absolute sunt mici, unele dintre aceste județe au înregistrat procente de creștere semnificative. Dâmbovița (-31,98%), Harghita (-21,22%) și Botoșani (-19,58%) au avut cele mai mari scăderi procentuale ale numărului de radieri, ceea ce poate sugera o relativă stabilitate sau o activitate economică redusă. În funcție de domeniul de activitate, cele mai multe firme radiate proveneau din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și din activități conexe auto (18.554 de radieri, în scădere cu 2,85% față de 2024). Alte domenii afectate au fost agricultura, silvicultura și pescuitul (7.596, -14,30%), activitățile profesionale, științifice și tehnice (6.835, -6,13%) și transportul și depozitarea (6.782, -12,32%). Această distribuție confirmă că domeniile care presupun costuri operaționale ridicate și expunere la schimbări de consum sunt cele mai vulnerabile în perioadele economice incerte. Radierile lunare au cunoscut un vârf în decembrie 2025 , când au fost înregistrate 8.426 de firme închise, dintre care 1.293 doar în București. La nivel județean, Cluj (473), Ilfov și Constanța (357 fiecare), Iași (323) și Timiș (315) au completat clasamentul celor mai afectate zone în ultima lună a anului. Acest vârf este cel mai probabil legat de ajustări fiscale și închideri de an financiar, fiind un comportament obișnuit în rândul firmelor inactive sau aflate în prag de insolvență. Fenomenul radierilor, deși face parte dintr-un ciclu economic normal, oferă o radiografie a sectoarelor și regiunilor aflate sub presiune. Creșterea numărului de radieri în marile județe nu indică doar eșecuri punctuale, ci mai ales o dinamică economică intensă, în care companiile se nasc și dispar într-un ritm alert, într-un mediu concurențial dur. [...]
Numărul turiștilor cazați în România a scăzut la începutul anului 2026, însă hotelurile de 4 și 5 stele au rămas cele mai căutate , potrivit primelor date statistice privind activitatea unităților de cazare. Conform Mediafax , statisticile publicate de Institutul Național de Statistică arată că în luna ianuarie s-a înregistrat o scădere a numărului total de turiști, dar o creștere a vizitatorilor din străinătate. Datele indică faptul că sosirile în structurile de primire turistică – hoteluri, pensiuni, vile turistice, cabane sau apartamente de închiriat – au fost mai mici cu 7,3% față de ianuarie 2025 . În total, aproximativ 1,49 milioane de turiști au petrecut cel puțin o noapte într-o unitate de cazare din România, ceea ce reprezintă o scădere de 8,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Românii domină turismul intern, dar numărul lor scade Majoritatea celor cazați în România au fost turiști români, care au reprezentat 81,6% din totalul sosirilor . Totuși, numărul acestora a fost mai mic decât în ianuarie 2025. În schimb, segmentul turiștilor străini a înregistrat o evoluție pozitivă. Numărul vizitatorilor din alte țări a crescut cu aproximativ 8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Principalele țări din care au venit turiștii străini au fost: Italia Republica Moldova Israel Durata medie a șederii și gradul de ocupare Statisticile arată că durata medie a sejurului a fost relativ scurtă: 1,8 zile pentru turiștii români 2,2 zile pentru turiștii străini Gradul de ocupare al locurilor de cazare din România a fost de puțin peste 20% în luna ianuarie. Hotelurile au avut cea mai bună performanță, cu un grad mediu de ocupare de 27,9% . În mod special, unitățile de cazare de categorie superioară au atras cei mai mulți clienți. Hotelurile de 4 și 5 stele au avut cea mai mare rată de ocupare, situată între aproximativ 29% și 31% , confirmând preferința turiștilor pentru servicii de nivel mai ridicat. Destinațiile preferate din România Marile orașe și zonele turistice consacrate continuă să atragă cei mai mulți vizitatori. În topul destinațiilor cu cele mai multe cazări se află: București Brașov Prahova Aceleași zone conduc și clasamentul privind numărul total de nopți petrecute de turiști în unitățile de cazare. Datele pentru începutul anului 2026 arată astfel o evoluție mixtă a turismului din România: o scădere a numărului total de turiști, dar și o creștere a interesului din partea vizitatorilor străini, în timp ce hotelurile de categorie superioară rămân principalele opțiuni de cazare. [...]
Prima lună din 2026 aduce peste 500 de dosare noi de insolvență la nivel național, semnalând că presiunea asupra mediului de afaceri continuă și în noul an. Chiar dacă ritmul este mai temperat comparativ cu lunile septembrie-decembrie 2025, când se depășeau constant 900 de dosare lunar, ianuarie confirmă că problemele financiare din economie nu s-au disipat odată cu schimbarea calendarului. Vorbim despre o ajustare de ritm, nu despre o inversare a tendinței. Capitala rămâne epicentrul insolvențelor, cu peste 130 de dosare deschise în ianuarie 2026. Comparativ cu aceeași lună din 2025, când se înregistrau puțin peste 80 de cazuri, creșterea depășește 60%, un salt care nu poate fi ignorat. Bucureștiul concentrează un volum mare de companii din aproape toate sectoarele economice, astfel că orice tensiune financiară se vede rapid în statistici. Evoluția sugerează o presiune crescută asupra fluxurilor de numerar și o dificultate tot mai mare în gestionarea obligațiilor fiscale și comerciale, mai ales în contextul modificărilor de taxe și al costurilor operaționale ridicate. Trendul ascendent nu este limitat la Capitală. Dolj, Satu Mare, Timiș și Arad raportează creșteri consistente ale numărului de dosare . În Dolj, saltul este de la 7 cazuri în ianuarie 2025 la 19 în ianuarie 2026, ceea ce înseamnă o creștere de 171%. Satu Mare ajunge la 12 dosare, marcând un avans de 140%, iar Timiș înregistrează 21 de cazuri, dublu față de anul trecut. În Arad, creșterea este de 86%, cu 13 dosare deschise. De asemenea, majorări ale numărului de insolvențe se regăsesc și în județe precum Brăila, Covasna, Botoșani, Teleorman sau Vaslui. În paralel, există și excepții notabile: Caraș-Severin (-83%), Maramureș (-80%), Sălaj (-60%) și Neamț (-43%) arată scăderi față de ianuarie 2025, ceea ce indică o distribuție neuniformă a presiunilor economice la nivel regional. Top domenii activitate după numărul de dosare: Lucrări de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții - circa 116%; Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale - aproximativ 94%; Comerț cu amanuntul în magazine nespecializate - aproximativ 88%; Restaurante - 45%; Comerț cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului - 33%. Potrivit Danielei Colnicianu , Director Vânzări în cadrul RisCo , 2026 se conturează ca un an al alegerilor dificile pentru antreprenori, care vor trebui să prioritizeze strict obiectivele și să analizeze mult mai atent partenerii de business. Impactul politicilor bugetare și al creșterilor de taxe începe deja să se reflecte în modul de operare al firmelor, iar efectele pot ajunge și în piața muncii, atât prin ajustări de personal, cât și printr-un ritm mai precaut al angajărilor. [...]
Deficitul comercial al României a coborât la 2,3 miliarde de euro în ianuarie 2026 , cu aproximativ 425 de milioane de euro mai mic decât în aceeași lună a anului trecut, pe fondul scăderii atât a exporturilor, cât și a importurilor, potrivit datelor prezentate de Biziday . Datele arată că economia României a început anul cu un volum mai redus al schimburilor comerciale. În ianuarie 2026, exporturile au totalizat 6,9 miliarde de euro , în scădere cu 4,7% față de ianuarie 2025, în timp ce importurile au ajuns la 9,2 miliarde de euro , cu 7,7% mai mici comparativ cu perioada similară a anului trecut. Reducerea mai accentuată a importurilor a dus la diminuarea deficitului comercial. Deficitul comercial reprezintă diferența dintre valoarea bunurilor importate și cea a bunurilor exportate. Chiar dacă soldul negativ s-a redus, România continuă să importe mai mult decât exportă. Structura principalelor exporturi ale României Cele mai importante categorii de produse exportate rămân bunurile industriale, în special: mașini și echipamente de transport – peste 45% din totalul exporturilor; produse manufacturate (fier, oțel, metale, cauciuc) – aproximativ 28%; produse textile și alte bunuri industriale . Aceste sectoare reflectă profilul industrial al economiei românești, puternic integrată în lanțurile de producție europene. Ce importă cel mai mult România Structura importurilor este relativ similară cu cea a exporturilor, indicând dependența de componente industriale și produse fabricate în alte state. Principalele categorii sunt: mașini și echipamente de transport – 35,5% din importuri; produse manufacturate – 27,9%; alte bunuri industriale și materii prime. Economiștii urmăresc evoluția deficitului comercial deoarece acesta influențează echilibrul extern al economiei și cursul valutar. O reducere a deficitului poate indica o temperare a consumului sau a activității economice, mai ales atunci când este determinată de scăderea importurilor. [...]
Consumul din România a scăzut cu peste 25% la începutul anului 2026 , potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și citate de organizația IMM România, care avertizează că evoluția reprezintă un semnal de alarmă pentru economia reală. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 25,3% în ianuarie 2026 față de decembrie 2025 . Datele arată o scădere generalizată în toate segmentele principale ale comerțului. Cele mai mari reduceri au fost înregistrate în zona produselor nealimentare, dar declinul s-a resimțit și în sectorul carburanților și al produselor alimentare. Principalele evoluții indicate de statistică: Produse nealimentare: scădere de 27,7% Carburanți pentru autovehicule: scădere de 26,6% Produse alimentare, băuturi și tutun: scădere de 21,5% Reprezentanții mediului de afaceri spun că aceste date reflectă o temperare a cererii în economie. Florin Jianu, președintele IMM România , a declarat că evoluția consumului este un indicator esențial pentru dinamica economică, iar o scădere de asemenea amploare poate afecta direct activitatea companiilor. Potrivit acestuia, reducerea consumului poate avea efecte asupra investițiilor, planurilor de dezvoltare ale firmelor și pieței muncii , deoarece companiile din comerț, producție, logistică și servicii depind direct de nivelul cererii. Organizația antreprenorilor subliniază că mediul de afaceri resimte deja presiuni cauzate de costurile operaționale ridicate, incertitudinile economice și scăderea puterii de cumpărare . În acest context, IMM România solicită autorităților menținerea unui cadru economic predictibil și evitarea unor măsuri fiscale care ar putea reduce și mai mult consumul. Reprezentanții organizației consideră că stimularea investițiilor și stabilitatea politicilor economice sunt esențiale pentru ca activitatea economică să își revină în lunile următoare. [...]
Elon Musk conduce detașat topul miliardarilor lumii, cu o avere estimată la 839 de miliarde de dolari , de aproape trei ori mai mare decât averea cumulată a următorilor doi oameni din clasament, potrivit datelor publicate de revista Forbes . Creșterea spectaculoasă vine pe fondul avansului companiilor pe care le controlează, precum Tesla, SpaceX, rețeaua socială X și firma de inteligență artificială xAI. Potrivit clasamentului, averea lui Musk a crescut masiv într-un singur an, de la aproximativ 342 de miliarde de dolari la 839 de miliarde de dolari , consolidându-i poziția de lider al celor mai bogați oameni din lume. În spatele său se află cofondatorii Google: Loc Nume Avere estimată 1 Elon Musk 839 miliarde dolari 2 Larry Page 257 miliarde dolari 3 Sergey Brin 237 miliarde dolari 4 Jeff Bezos 224 miliarde dolari 5 Mark Zuckerberg 222 miliarde dolari Diferența este uriașă: averea lui Musk este de peste trei ori mai mare decât cea a următorilor doi miliardari la un loc , potrivit datelor prezentate în clasamentul anual. Dominanța miliardarilor americani Clasamentul arată și o dominație clară a Statelor Unite în rândul celor mai bogați oameni ai planetei. Opt dintre primii zece miliardari sunt americani. Printre excepții se numără: Bernard Arnault , șeful grupului francez LVMH – aproximativ 171 de miliarde de dolari Amancio Ortega , fondatorul gigantului Inditex (Zara) – aproximativ 148 de miliarde de dolari La nivel global, numărul miliardarilor a crescut semnificativ. Forbes estimează că în prezent există 3.428 de miliardari , cu aproape 400 mai mulți decât în urmă cu un an. Averea lor cumulată a ajuns la 20.100 de miliarde de dolari , față de 16.100 de miliarde de dolari în anul precedent. Potrivit jurnaliștilor Forbes, creșterea este alimentată în special de boom-ul pieței bursiere și de dezvoltarea accelerată a sectorului inteligenței artificiale. Recorduri în lumea miliardarilor Un alt record remarcat de publicație este numărul persoanelor cu averi de peste 100 de miliarde de dolari . În prezent există 20 de astfel de miliardari , o situație fără precedent. Spre comparație, în anul 2017 nu exista nicio persoană care să depășească acest prag. Printre cei care au înregistrat creșteri spectaculoase se numără și Changpeng Zhao , fostul director al platformei de criptomonede Binance. Averea sa ar fi urcat de la 47 de miliarde de dolari la aproximativ 110 miliarde de dolari într-un singur an . În același timp, clasamentul arată că Statele Unite au cei mai mulți miliardari din lume – 989 , urmate de China (539, fără Hong Kong) și India (229), confirmând concentrarea masivă a averilor în aceste mari economii. [...]
