Știri
Știri din categoria Diverse
România a avut în mai 2026 cea mai mare scădere anuală a vânzărilor cu amănuntul din UE, un semnal direct de slăbire a consumului intern, într-un moment în care taxele mai mari și majorarea TVA apasă pe puterea de cumpărare, potrivit Știrile Pro TV.
Datele Eurostat arată că volumul total al comerțului cu amănuntul din România a scăzut cu 4% în mai 2026 față de mai 2025, cel mai mare recul dintre statele membre pentru care există date. În același timp, la nivel agregat, indicele vânzărilor cu amănuntul ajustat în funcție de calendar a crescut cu 1,6% în zona euro și cu 1,9% în Uniunea Europeană.
În clasamentul Eurostat, cele mai mari creșteri anuale ale volumului total al comerțului cu amănuntul au fost raportate în Cipru (8,4%), Bulgaria (7,9%) și Luxemburg (7,8%). Pe partea de scăderi, după România (-4,0%) urmează Estonia (-0,5%) și Belgia (-0,4%).
Pentru zona euro, în mai 2026 față de mai 2025, Eurostat indică:
La nivelul UE, dinamica a fost similară, dar cu amplitudini diferite: +1,9% la alimente, băuturi și tutun, +2,8% la nealimentare (fără carburanți) și -2,9% la carburanți.
Pe plan intern, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o scădere a cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul în primele cinci luni ale anului: -5,5% ca serie brută și -5,3% în termeni ajustați. Scăderea este plasată în contextul creșterii taxelor și al majorării TVA, măsuri care pun presiune pe consum și pe puterea de cumpărare.
Potrivit Agerpres, declinul din perioada ianuarie–mai a fost determinat în principal de:
Pe seria ajustată, scăderile au fost: -7,7% (nealimentare), -3,5% (alimente, băuturi și tutun) și -1,7% (carburanți).
În mai 2026 față de aprilie 2026, INS consemnează o creștere lunară a volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără auto și moto) de 1,2% ca serie brută, susținută de nealimentare (+3,2%) și de alimente, băuturi și tutun (+0,5%), în timp ce carburanții au scăzut cu 2,3%. Comparativ cu mai 2025, volumul a fost mai mic cu 4,5% (serie brută), pe fondul scăderilor la carburanți (-5,5%), nealimentare (-4,8%) și alimente, băuturi și tutun (-3,5%).
Divergența dintre România și media UE, în condițiile în care la nivel european vânzările sunt pe plus, mută atenția pe evoluția consumului intern în lunile următoare și pe cât de mult se va transmite presiunea fiscală în comportamentul de cumpărare, mai ales în segmentele nealimentare și la carburanți, unde scăderile sunt deja vizibile în datele naționale.
Recomandate
România cere investiții suplimentare în apărare pentru Flancul estic , pe fondul riscurilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, subiect care va fi discutat la summitul NATO de la Ankara, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni de ministra interimară de Externe, Oana Țoiu , într-o conferință de presă comună la sediul Ministerului Afacerilor Externe, alături de omoloaga sa din Canada, Anita Anand . Aceasta urmează să fie primită în aceeași zi la Cotroceni de președintele Nicușor Dan. În contextul întrebărilor legate de avertismentul premierului polonez Donald Tusk – potrivit căruia următoarele luni ar putea fi critice din cauza războiului din Ucraina – Țoiu a spus că discuțiile despre riscurile de securitate există „încă de la începutul” conflictului în format aliat. Ea a invocat inclusiv „incursiunile de drone” și efectele războiului la granița României, argumentând că este necesară o pregătire mai bună în NATO pentru întărirea capacității comune de descurajare. „Este nevoie de o investiţie suplimentară pentru a proteja Flancul estic, pentru că noi suntem ţări la graniţă pe războiul şi acest lucru evident că înseamnă o nevoie suplimentară.” Ce urmează pe agenda NATO Potrivit Oanei Țoiu, consolidarea securității Flancului estic și sprijinul pentru Ucraina vor fi pe agenda reuniunilor din cadrul summitului NATO, în mai multe formate: întâlnirea miniștrilor de externe, inclusiv o reuniune de lucru „dedicată, împreună cu Ucraina”; întâlnirea miniștrilor apărării, într-un format de lucru similar; întâlnirea liderilor. În același timp, Țoiu a indicat că summitul de la Ankara este important și pentru reafirmarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă) și a angajamentului comun pentru securitatea colectivă. [...]
România a direcționat în 2025 2,2% către investiții directe în apărare și aproape 1% către investiții conexe , iar bugetul pe 2026 este „conform cu angajamentele” asumate, inclusiv pentru infrastructura cu scop dual, potrivit Digi24 , care o citează pe ministra interimară de Externe, Oana Țoiu , cu o zi înainte de summitul NATO de la Ankara . Miza economică invocată de oficial este că majorarea cheltuielilor de apărare ar trebui să se vadă și în proiecte cu efect imediat în economie. Țoiu a spus că investițiile din 2025 – 2,2% direct în apărare și aproape 1% conex – se înscriu în angajamentul comun al aliaților de a ajunge „pe parcursul anilor” la un total de 5%. În același timp, ea a indicat că alocarea bugetară pentru 2026 rămâne aliniată acestor ținte și include componenta de infrastructură cu utilizare duală (civilă și militară). Un exemplu dat de ministra interimară este semnarea, săptămâna trecută, a unui nou contract „prin SAFE” pentru încă un tronson al autostrăzii A8, pe care îl leagă de ideea că investițiile suplimentare în apărare pot avea efecte economice rapide și vizibile pentru populație. Ce urmărește România la summit, dincolo de bugete În declarațiile citate, Țoiu a descris mandatul României – stabilit în ultima ședință CSAT – ca fiind axat pe consolidarea descurajării și apărării aliate pe flancul estic și la Marea Neagră și pe poziționarea României ca „furnizor de securitate” în regiune și în relația transatlantică. Pe agenda de securitate, oficialul a menționat și integrarea recentă a radarului Merops din SUA în sistemul de apărare antiaeriană, precum și discuții despre extinderea infrastructurii existente, inclusiv la Baza militară Kogălniceanu. În zona maritimă, Țoiu a invocat un exercițiu din iunie (EP MCM Dive, denumire tehnică) legat de creșterea capacității de deminare și de răspuns aliat la riscuri precum dronele maritime, menționând și contribuția Canadei cu o echipă de ofițeri militari. Context: presiunea pentru creșterea cheltuielilor și efectul în economie Mesajul central al Bucureștiului, așa cum reiese din declarațiile Oanei Țoiu, este că România vine la summit cu un „bilanț bun” pe cheltuieli și cu o justificare internă: investițiile în apărare ar trebui să fie corelate cu proiecte care produc efecte economice imediate, în special prin infrastructură cu scop dual. În perioada următoare, discuțiile din NATO vor urmări parcursul îndeplinirii angajamentelor asumate la summitul de la Haga, inclusiv ținta de 5% menționată de ministră. [...]
Piața auto din România se mută accelerat spre „electrificate”, care au ajuns la 64% din înmatriculările din iunie. În primele șase luni din 2026, înmatriculările de autoturisme noi au crescut marginal, cu 0,3%, însă mașinile electrice au avansat cu 76,6%, potrivit Știrile Pro TV , pe baza datelor APIA . Datele APIA, construite pe statistica DGPCI, arată că în iunie 2026 s-au înmatriculat 16.008 autoturisme (aprox. 84% din totalul pieței), cu 53% peste iunie 2025. Ca structură de piață, SUV-urile conduc cu 58,5%, urmate de Clasa C (21%) și Clasa B (12,8%). „Electrificatele” depășesc clar benzina și motorina APIA include în categoria „electrificate” atât mașinile electrice care se încarcă la priză (BEV – electrice și PHEV – plug-in hybrid), cât și hibridele care nu se încarcă extern (mild-hybrid și full hybrid). În iunie 2026, acest segment a ajuns la o cotă de 64%, devenind cel mai important din piața românească, peste benzina și motorina la un loc. Pe tipuri de propulsie, la jumătatea anului: benzina a crescut cu 45%, până la o pondere de 31%; motorina a scăzut cu 25,7%, până la 4,4%; mild-hybrid a urcat cu 29,7%, până la 24% din piața de autoturisme. Din totalul mild-hybrid, 79% sunt pe benzină, 10% pe GPL și 11% pe motorină, conform APIA. Tot în perioada analizată, autoturismele full electrice au ajuns la o cotă de 9,4% (de la 3,7%), iar plug-in hybrid la 9,6% (de la 6,7% în iunie 2025). Modele care trag piața: Tesla și BYD la electrice, Toyota și Dacia la hibride În 2026, topul celor mai vândute autoturisme 100% electrice este condus de: Tesla Model Y – 793 unități (+378%); Tesla Model 3 – 648 unități; BYD Dolphin Surf – 457 unități. La plug-in hybrid, primele poziții sunt ocupate de: BYD Seal U – 494 unități; Chery Tiggo 9 – 352 unități; Toyota RAV4 – 342 unități. La hibridele fără încărcare externă, Toyota Corolla este pe primul loc (2.390 unități, +51%), urmată de Toyota Yaris Cross (1.357) și Dacia Duster (1.301). În zona mild-hybrid, Dacia Duster conduce la înmatriculări noi cu 1.553 unități (-55% față de iunie 2025), urmată de Skoda Octavia (915) și Dacia Bigster (756). Comerciale: creștere pe ansamblu, recul la electrice La vehicule comerciale ușoare și minibus, iunie 2026 aduce o creștere de 2% față de iunie 2025, iar vehiculele comerciale ușoare fără minibus raportează un plus de 10,9%. În schimb, vehiculele comerciale ușoare electrice au scăzut în primele șase luni din 2026 la 257 unități, de la 333 unități în perioada similară din 2025. [...]
Romgaz primește undă verde de la acționari pentru preluarea Azomureș, un pas-cheie pentru reluarea producției interne de îngrășăminte , după ce Adunarea Generală a aprobat acordul de transfer de activitate și a mandat at conducerea să ducă la capăt formalitățile tranzacției, potrivit Digi24 . Decizia vizează aprobarea „Acordului privind transferul de activitate” (Transfer of Business Agreement – TBA), încheiat de Romgaz în calitate de cumpărător cu Azomureș în calitate de vânzător, conform comunicatului companiei citat de publicație. În același timp, acționarii au împuternicit directorul general, directorul general adjunct și directorul economic să semneze documentele prevăzute de acord și orice alte acte necesare finalizării tranzacției. Ce mai lipsește pentru închiderea tranzacției La finalul lunii mai, premierul interimar Ilie Bolojan anunța că Romgaz a preluat platforma Azomureș pentru 69 de milioane de euro (aprox. 345 milioane lei), contractul fiind semnat. Pentru finalizarea tranzacției mai erau necesare avize, inclusiv: aprobarea Adunării Generale a Acționarilor Romgaz (obținută acum); avizul Consiliului Concurenței ; avizul Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD). Tot atunci, conducerea Romgaz preciza că prețul este plătibil integral la data finalizării tranzacției, în anumite condiții, conform prevederilor contractuale. Miza economică: capacitate internă într-o piață dependentă de importuri Azomureș este prezentat ca singurul producător de îngrășăminte chimice din România, cu aproximativ 75% din producție livrată pe piața internă. Din punct de vedere tehnic, la capacitatea maximă posibilă, platforma ar putea acoperi aproximativ 90% din necesarul național de îngrășăminte chimice, potrivit informațiilor din articol. În martie, combinatul – unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din țară – a declanșat procedura de concediere colectivă, simultan cu conservarea platformei industriale de la Târgu Mureș, în contextul discuțiilor cu autoritățile și cu Romgaz pentru găsirea unei soluții de menținere a capacității industriale. Ce include transferul către Romgaz Contractul avut în vedere presupune transferul activității de producție a îngrășămintelor agricole și a produselor industriale conexe desfășurate de Azomureș, ca „ansamblu economic funcțional”, independent tehnic și capabil să permită reluarea și continuarea producției. Acordul include, potrivit articolului, declarații și garanții, mecanisme de despăgubire și mecanisme escrow (conturi/blocaje de garanție folosite pentru a securiza plata și eventuale ajustări), în limitele și condițiile stabilite contractual. Azomureș a fost preluat de grupul elvețian Ameropa în 2012 și a beneficiat de investiții în ultimii ani. Capacitățile de producție menționate în material (atribuite News.ro) includ, între altele, amoniac, uree, acid azotic, nitrat de amoniu, îngrășăminte complexe și melamină. [...]
NASA își extinde testele pentru misiuni lungi printr-o recrutare de voluntari plătiți care vor trăi și lucra timp de un an în habitate izolate, într-o simulare ce începe în august 2027, potrivit Știrile Pro TV . Miza operațională este validarea, în condiții controlate, a modului în care oamenii se adaptează la resurse limitate și la cerințele specifice unei misiuni spațiale. Simularea va avea loc la Centrul Spațial Johnson al NASA din Houston, unde cercetătorii vor monitoriza sănătatea și performanțele participanților. Datele obținute ar urma să fie folosite pentru a crește siguranța astronauților și pentru a pregăti viitoare operațiuni pe suprafața altor planete, inclusiv prin verificarea echipamentelor, tehnologiilor și protocoalelor. Cum este construită simularea și ce se testează Programul poartă numele Moon and Mars Exploration Analog și combină elemente din două inițiative anterioare: HERA (un analog de cercetare pentru explorarea umană) și CHAPEA (un analog axat pe sănătatea și performanța echipajului). Scopul declarat este simplificarea evaluării adaptării astronauților într-o gamă mai largă de scenarii. Misiunea se va desfășura în două habitate izolate: habitatul HERA, care simulează o navă spațială; habitatul CHAPEA, care reprezintă o bază pe suprafața unei planete. Participanții vor simula și activități la suprafață, inclusiv „plimbări” pe Marte și utilizarea unui rover pentru deplasare către diferite zone de explorare. Cine poate aplica: criterii și durata totală NASA cere ca voluntarii să treacă evaluări medicale și psihologice și să accepte un proces de selecție de mai multe zile. Angajamentul total este de aproximativ 14 luni: 12 luni în cele două habitate izolate; două luni pentru pregătire înainte de misiune și colectarea datelor după final. Condițiile de eligibilitate menționate includ: cetățenie americană sau rezidență permanentă (Green Card); vârsta 30–55 de ani (cu posibilitatea de a fi luați în calcul și candidați din afara intervalului); cunoașterea limbii engleze; înălțime de maximum 188 cm; fără restricții alimentare; fără antecedente de somnambulism sau utilizare a medicamentelor pentru somn; diplomă de licență într-un domeniu precum inginerie, biologie, științe fizice sau matematică; sunt preferate studii avansate în STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică), care pot înlocui o parte din experiența profesională; experiența militară poate fi luată în calcul. Remunerația: există plată, dar suma nu e anunțată NASA precizează că voluntarii implicați în cercetare vor fi remunerați, cu anumite restricții pentru angajații și contractorii agenției. Pentru această simulare, NASA nu a comunicat valoarea sau modalitatea exactă de plată. Ca reper, în programe anterioare: într-o simulare din vara lui 2024, voluntarii au fost plătiți cu 10 dolari pe oră (aprox. 46 lei) pentru orele active, până la maximum 16 ore pe zi; în alte studii, NASA a oferit remunerații de peste 18.000 de dolari (aprox. 82.800 lei) pentru voluntari care au stat întinși în pat perioade îndelungate, pentru a analiza efectele microgravitației asupra organismului. Pentru misiunea care începe în august 2027, nivelul de plată rămâne, deocamdată, neprecizat. [...]
Manevrele rusești lângă un portavion NATO cresc riscul operațional în Atlanticul de Nord , după ce un avion de patrulare maritimă al Rusiei a fost interceptat de avioane britanice în apropierea portavionului HMS Prince of Wales , aflat în misiune, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc pe 2 iulie, în Marea Norvegiei, în timpul unei misiuni NATO de descurajare în Atlanticul de Nord. Ministerul britanic al Apărării spune că aeronava rusă a făcut mai multe treceri în zonă și a lansat balize acustice în apropierea portavionului. Potrivit comunicatului citat, avionul rusesc – identificat ca „Bear-F” ( Tupolev Tu-142 ), folosit pentru supraveghere maritimă și luptă antisubmarin – „a trecut la joasă altitudine” și „inutil de aproape” de HMS Prince of Wales. Balizele acustice sunt sonare lansate pentru detectarea submarinelor, iar manevrele au fost descrise de partea britanică drept „periculoase și neprofesioniste”. În urma acțiunii, aeronava rusă a fost „interceptată și escortată” de două avioane de vânătoare F-35 britanice de pe portavion, până când a părăsit zona. De ce contează: presiune operațională într-o zonă cu miză strategică Episodul se înscrie într-un context de tensiuni crescute între NATO și Rusia, în care Alianța și-a întărit prezența și supravegherea în Atlanticul de Nord și în regiunea arctică după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Pentru grupurile navale aflate în misiune, astfel de apropieri cresc riscul de incident și obligă la reacții rapide, cu impact direct asupra ritmului operațiunilor și a resurselor alocate. Tot în acest context, Digi24 notează că, la începutul anului, Marea Britanie a mobilizat nave militare pentru a preveni eventuale atacuri asupra cablurilor și conductelor, pe fondul prezenței unor submarine rusești în apele teritoriale britanice și în zonele apropiate. Context politic: înaintea summitului NATO de la Ankara Incidentul are loc înaintea unui summit NATO la Ankara, programat pentru marți și miercuri, unde membrii Alianței ar urma să discute o propunere de asistență militară pentru Ucraina în valoare de 70 miliarde de euro pentru 2026. Separat, autoritățile britanice au anunțat că ministrul apărării, Dan Jarvis, a vizitat recent forțele britanice de la bordul HMS Prince of Wales, în apele din apropierea Islandei. [...]
