Știri
Știri din categoria Statistici
Benzina s-a scumpit cu 1,6% într-o săptămână în Rusia, iar dieselul cu 2,2%, potrivit datelor săptămânale publicate de Rosstat și citate de Meduza. Mișcarea contează în contextul unui „criză a combustibililor” și al discuțiilor recente despre transparența statisticilor oficiale privind prețurile la produse petroliere.
În intervalul 23–29 iunie, creșterile au fost generalizate la nivel național, pe fondul tensiunilor din piață. Publicația The Bell a atras atenția asupra publicării acestor date, notează Meduza.
La 29 iunie, prețul mediu de consum pentru benzină a fost de 72,38 ruble/litru. Pe sortimente, Rosstat indică:
Cele mai mari scumpiri la benzină au fost raportate în Sevastopol (anexat), unde prețurile au urcat cu 30%. În schimb, în Moscova și regiunea Moscovei, benzina s-a ieftinit, cu 0,7%, respectiv 1,6%, potrivit datelor Rosstat.
Creșterea prețurilor apare pe fondul unei crize a combustibililor, pe care Meduza o leagă de atacuri cu drone ucrainene asupra unor obiective petroliere din regiuni ale Rusiei.
Separat, cu o zi înainte, a devenit cunoscut faptul că guvernul a exclus din Planul federal al lucrărilor statistice publicarea informațiilor despre prețurile de consum la produse petroliere. Jurnaliștii The Bell au presupus că Rosstat ar putea să nu mai publice dinamica prețurilor la combustibili, însă instituția a transmis că va continua publicarea „în volum complet”, motivând că a eliminat poziții care se dublau. Meduza amintește că Rosstat a mai ascuns anterior din statisticile publicate și alte informații de interes public, inclusiv date despre inegalitate.
Recomandate
Deficitul comercial al României s-a redus ușor în primul semestru, pe fondul unei creșteri mai lente a importurilor decât a exporturilor , arată datele INS citate de Economedia . În perioada 1 ianuarie – 30 iunie, exporturile au urcat cu 3,0% față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce importurile au crescut cu 1,7%. În termeni nominali, exporturile au totalizat 49,0 miliarde euro, iar importurile 65,5 miliarde euro. Diferența dintre cele două a dus la un deficit comercial de 16,5 miliarde euro, mai mic cu 332,1 milioane euro (-2,0%) față de primul semestru din 2025. Structura comerțului: greutatea rămâne la industrie Cele mai mari ponderi în structura exporturilor și importurilor au fost deținute de: mașini și echipamente de transport : 46,8% la export și 36,5% la import; alte produse manufacturate : 27,2% la export și 27,3% la import (în principal după materia primă, precum fier, oțel, cauciuc, metal etc., plus articole manufacturate diverse, inclusiv îmbrăcăminte și încălțăminte). Unde s-au văzut mișcările: alimente și combustibili în creștere, băuturi și tutun în scădere la export Pe partea de exporturi, produsele alimentare și animalele vii au avut o pondere de 7,5% din total și au fost cu 7,8% peste nivelul din semestrul I 2025. Combustibilii au reprezentat 6,3% din exporturi, în creștere cu 10,9%. În schimb, exportul de băuturi și tutun a scăzut cu 11,3%, până la o pondere de 2,3% din total. La importuri, produsele alimentare au avut o pondere de 9,% din total, în ușoară creștere cu 0,3% față de primul semestru din 2025. Importurile de combustibili au cântărit 8,7% din total și au crescut cu 11,7% comparativ cu semestrul I 2025. [...]
România a fost singurul stat UE care a tăiat finanțarea publică pentru cercetare pe cap de locuitor în ultimul deceniu , coborând de la 20,8 euro în 2015 la 18,8 euro în 2025 (minus 9,6%), potrivit datelor Eurostat prezentate de Economedia . Evoluția plasează România la coada Uniunii la acest indicator și accentuează decalajul față de statele care au crescut consistent alocările. În 2025, guvernele din Uniunea Europeană au alocat aproximativ 130,2 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare , cu 60,5% mai mult decât în 2015 și cu 2,4% peste nivelul din 2024. La nivelul UE, alocarea medie a fost de 288 euro pe locuitor. România, la minimul UE la alocări pe cap de locuitor Eurostat compară sumele bugetare pentru cercetare și dezvoltare raportate la populație. În 2025, cele mai mari alocări pe cap de locuitor au fost în: Luxemburg: 917,2 euro Danemarca: 627,1 euro Germania: 553,5 euro La polul opus, cele mai scăzute valori au fost în: România: 18,8 euro Ungaria: 57,4 euro Malta: 73,7 euro Toate celelalte state au crescut, Bulgaria a avut cel mai mare avans Comparativ cu 2015, România a fost singura țară din UE cu scădere a alocărilor pe cap de locuitor (de la 20,8 euro la 18,8 euro). În restul Uniunii, creșterile au variat de la 14,7% în Suedia până la 495,5% în Bulgaria, unde alocările au urcat de la 15,5 euro la 92,3 euro pe locuitor în zece ani. Unde s-au dus banii la nivelul UE În 2025, distribuția fondurilor publice pentru cercetare și dezvoltare în UE a fost dominată de: 37,3% pentru dezvoltarea generală a cunoașterii 9,5% pentru producția industrială și tehnologie 6,7% pentru sănătate 5,8% pentru apărare Datele indică faptul că, pe fondul creșterii bugetelor de cercetare în aproape toată Uniunea, România nu doar că rămâne la un nivel foarte redus al alocărilor pe cap de locuitor, dar este și singura care a mers în sens invers față de tendința europeană din ultimul deceniu. [...]
Diferența de preț la bere între orașe ajunge la aproape 6 ori , de la sub 1 euro în marile metropole din China la peste 4,5 euro în Australia, potrivit unei cercetări citate de Economedia , bazată pe datele Institutului de Cercetare Deutsche Bank . Clasamentul compară prețul mediu al unei beri de 0,5 litri la restaurantele locale, calculat în euro. Cea mai ieftină bere din top este în Shanghai (0,78 euro, aprox. 4 lei) și Beijing (0,82 euro, aprox. 4 lei). În Europa, cel mai bine poziționat oraș este Frankfurt (1,01 euro, aprox. 5 lei), iar în Top 10 mai apar orașe din Cehia, Rusia, Spania, Polonia și Portugalia. La polul opus, cele mai mari prețuri sunt în Australia: Melbourne conduce clasamentul (4,59 euro, aprox. 23 lei), iar Sydney este pe locul trei (3,57 euro, aprox. 18 lei). Între ele se află Singapore (3,91 euro, aprox. 20 lei). În topul orașelor scumpe apar și destinații din Israel, Finlanda, Marea Britanie, Irlanda, Norvegia și SUA. Top 10 orașe cu cea mai ieftină bere (0,5 litri, la restaurant) Shanghai, China – 0,78 euro (aprox. 4 lei) Beijing, China – 0,82 euro (aprox. 4 lei) Frankfurt, Germania – 1,01 euro (aprox. 5 lei) Rio de Janeiro, Brazilia – 1,05 euro (aprox. 5 lei) Praga, Cehia – 1,05 euro (aprox. 5 lei) Moscova, Rusia – 1,05 euro (aprox. 5 lei) Madrid, Spania – 1,06 euro (aprox. 5 lei) Varșovia, Polonia – 1,08 euro (aprox. 5 lei) Lisabona, Portugalia – 1,10 euro (aprox. 6 lei) Berlin, Germania – 1,12 euro (aprox. 6 lei) Top 10 orașe cu cea mai scumpă bere (0,5 litri, la restaurant) Melbourne, Australia – 4,59 euro (aprox. 23 lei) Singapore – 3,91 euro (aprox. 20 lei) Sydney, Australia – 3,57 euro (aprox. 18 lei) Tel Aviv, Israel – 3,33 euro (aprox. 17 lei) Helsinki, Finlanda – 3,25 euro (aprox. 16 lei) Birmingham, Marea Britanie – 3,19 euro (aprox. 16 lei) Dublin, Irlanda – 3,15 euro (aprox. 16 lei) Kuala Lumpur, Malaysia – 2,97 euro (aprox. 15 lei) San Francisco, SUA – 2,96 euro (aprox. 15 lei) Oslo, Norvegia – 2,89 euro (aprox. 14 lei) Datele indică faptul că extremele de preț nu sunt în Europa, iar pentru consumatori și operatorii din HoReCa comparația e relevantă ca indicator al costului vieții și al nivelului de prețuri practicate în restaurante în marile orașe. [...]
Revizuirea rapidă a datelor seismice după cutremurul de joi după-amiază din județul Buzău arată cât de dinamică este raportarea inițială și cum se stabilizează parametrii folosiți în evaluările de risc, potrivit HotNews . Seismologii au actualizat magnitudinea la 3,4 , de la 3,3 inițial, și au revizuit și adâncimea la care s-a produs seismul, conform informațiilor transmise de Agerpres, pe baza datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) . Cutremurul a avut loc la ora 13:22 , la o adâncime de 128,7 km , în zona seismică Vrancea , în apropierea mai multor orașe, între care Buzău și Ploiești. INCDFP indică următoarele repere de distanță: 48 km sud de Buzău, 55 km nord-est de Ploiești, 62 km sud-est de Brașov, 66 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 74 km sud de Focșani și 86 km nord-est de Târgoviște. Context statistic: activitate seismică în august și în 2026 De la începutul lunii august, în România s-au produs cinci cutremure , cu magnitudini cuprinse între 2,4 și 3,4 , conform datelor citate. Cel mai important seism din acest an a fost de 4,5 , produs pe 26 februarie , în județul Vrancea. [...]
Scumpirea din energie împinge în sus costurile din industrie : prețurile producției industriale au crescut cu aproape 13% în iunie 2026 față de iunie 2025, iar industria energetică a raportat cele mai mari majorări, de 24,47%, potrivit datelor citate de Economica . Pe marile grupe industriale, energia a fost principalul motor al creșterilor de preț, cu un avans de 24,47% (iunie 2026 vs iunie 2025). În restul grupelor, scumpirile au fost mai temperate, dar tot consistente, ceea ce indică presiuni de cost pe lanțul de producție. Unde s-au văzut cele mai mari creșteri Comparativ cu iunie 2025, evoluțiile pe marile grupe industriale au fost: industria energetică: +24,47% industria bunurilor intermediare: +10,17% industria bunurilor de capital: +6,38% industria bunurilor de uz curent: +5,27% industria bunurilor de folosință îndelungată: +2,87% Diferențe pe sectoare: energie și utilități, peste restul industriei Indicele prețurilor producției industriale pe secțiuni și diviziuni arată, potrivit aceleiași surse, creșteri de: +23,32% în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat +14,20% în distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare +9,09% în industria prelucrătoare +8,25% în industria extractivă Dinamica lunară: +0,8% față de mai Față de luna precedentă, în iunie 2026 prețurile producției industriale (cumulate pe piața internă și externă) au crescut cu 0,8% , semn că presiunile de preț au continuat și pe termen scurt, nu doar în comparația anuală. [...]
Prognoza ANM indică o lună cu temperaturi peste normal și ploi puține , cu un risc crescut de stres termic și presiune pe consumul de apă și energie, mai ales în vestul țării, potrivit HotNews . Estimările pe patru săptămâni arată abateri pozitive de temperatură la nivel național și un regim pluviometric (cantitatea de precipitații) deficitar în prima parte a intervalului. Cum arată „anomaliile” pe următoarele patru săptămâni Prognoza este prezentată ca medii săptămânale ale abaterilor de temperatură și precipitații față de perioada de referință 2006–2025, cu actualizare la 3 august 2026. ANM precizează că acest tip de produs nu surprinde fenomenele extreme de scurtă durată. Pe săptămâni, tabloul este următorul: 3–10 august 2026: temperaturi medii peste normal în toată țara, cu abatere mai accentuată în vest; precipitații deficitare la nivel național, mai ales în regiunile intracarpatice. 10–17 august 2026: temperaturi peste normal în sud-vest, vest, nord-vest și centru; în rest, apropiate de normal; precipitații deficitare în vest și nord-vest, iar în celelalte regiuni în jurul normalului. 17–24 august 2026: temperaturi peste normal în vest, sud-vest, nord și centru; în rest, apropiate de normal; precipitații în jurul normalului la nivel național. 24–31 august 2026: temperaturi ușor peste normal în vest și centru; în rest, apropiate de normal; precipitații în limite normale în toată țara. Avertizarea de caniculă: ITU peste pragul critic și nopți tropicale În paralel cu estimările pe patru săptămâni, ANM a emis o avertizare de mai multe zile cu temperaturi ridicate, iar valul de căldură intens din vest, sud-vest, centru și nord urmează să se extindă în sud și est. În avertizarea valabilă până pe 6 august, ANM indică: „Temperaturile maxime se vor încadra între 27…30 de grade pe litoral și în jurul a 40 de grade în Câmpia de Vest. Nopțile vor fi tropicale (cu minime de 20…25 de grade) [...] iar din noaptea de marți spre miercuri (4 / 5 august) în cea mai mare parte a țării”. Meteorologii mai notează că indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge și depăși pragul critic de 80 de unități, asociat cu disconfort termic accentuat. De ce contează: presiune pe resurse în special în vest Elementul dominant din prognoză este combinația dintre temperaturi peste normal și deficit de precipitații la începutul intervalului, cu un impact potențial mai puternic în vest (unde abaterea termică este indicată ca fiind mai accentuată). În practică, acest tip de configurație meteo tinde să amplifice consumul de apă și energie și să crească riscul de secetă, însă materialul ANM citat nu cuantifică efectele economice. Pentru detalii despre avertizările de caniculă, HotNews trimite și la materialul: HotNews . [...]
