Știri
Știri din categoria Statistici

Benzina s-a scumpit cu 1,6% într-o săptămână în Rusia, iar dieselul cu 2,2%, potrivit datelor săptămânale publicate de Rosstat și citate de Meduza. Mișcarea contează în contextul unui „criză a combustibililor” și al discuțiilor recente despre transparența statisticilor oficiale privind prețurile la produse petroliere.
În intervalul 23–29 iunie, creșterile au fost generalizate la nivel național, pe fondul tensiunilor din piață. Publicația The Bell a atras atenția asupra publicării acestor date, notează Meduza.
La 29 iunie, prețul mediu de consum pentru benzină a fost de 72,38 ruble/litru. Pe sortimente, Rosstat indică:
Cele mai mari scumpiri la benzină au fost raportate în Sevastopol (anexat), unde prețurile au urcat cu 30%. În schimb, în Moscova și regiunea Moscovei, benzina s-a ieftinit, cu 0,7%, respectiv 1,6%, potrivit datelor Rosstat.
Creșterea prețurilor apare pe fondul unei crize a combustibililor, pe care Meduza o leagă de atacuri cu drone ucrainene asupra unor obiective petroliere din regiuni ale Rusiei.
Separat, cu o zi înainte, a devenit cunoscut faptul că guvernul a exclus din Planul federal al lucrărilor statistice publicarea informațiilor despre prețurile de consum la produse petroliere. Jurnaliștii The Bell au presupus că Rosstat ar putea să nu mai publice dinamica prețurilor la combustibili, însă instituția a transmis că va continua publicarea „în volum complet”, motivând că a eliminat poziții care se dublau. Meduza amintește că Rosstat a mai ascuns anterior din statisticile publicate și alte informații de interes public, inclusiv date despre inegalitate.
Recomandate

Așteptările de scumpiri rămân ridicate în economie, cu cele mai puternice semnale în construcții și retail , potrivit datelor publicate de Economedia , care citează ancheta de conjunctură din iunie a Institutului Național de Statistică (INS) pentru perioada iunie–august 2026. În paralel, managerii indică o activitate în general stabilă în industrie, dar cu semne de răcire în servicii și comerț. Unde se văd cele mai mari presiuni pe prețuri Estimările managerilor arată creșteri de prețuri în toate sectoarele analizate, însă amplitudinea diferă: Construcții: prețurile lucrărilor sunt așteptate să aibă o „dinamică accentuată”, cu sold conjunctural +45% . Comerț cu amănuntul: managerii anticipează creștere accentuată a prețurilor , sold conjunctural +41% . Industria prelucrătoare: prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, sold conjunctural +25% . Servicii: prețurile de vânzare/facturare sunt estimate în creștere, sold conjunctural +16% . Activitatea și cererea: stabilitate în industrie, slăbiciune în servicii Pe partea de volum de activitate, semnalele sunt mixte: Industria prelucrătoare: relativă stabilitate a producției, sold conjunctural +1% . Construcții: tendință de creștere a volumului producției, sold conjunctural +17% . Comerț cu amănuntul: scădere moderată a cifrei de afaceri, sold conjunctural -14% . Servicii: scădere a cererii de servicii, sold conjunctural -24% . Piața muncii: stabilitate în construcții, scăderi în servicii În privința forței de muncă, managerii indică: Industria prelucrătoare: relativă stabilitate a numărului de salariați, sold conjunctural -3% . Construcții: relativă stabilitate, sold conjunctural +2% . Comerț cu amănuntul: scădere moderată a numărului de salariați, sold conjunctural -7% . Servicii: scădere a numărului de salariați, sold conjunctural -29% . Datele sugerează că, pentru următoarele trei luni, companiile se așteaptă la presiuni de cost și prețuri în creștere , chiar și în sectoare unde cererea sau cifra de afaceri sunt anticipate în scădere, ceea ce poate complica deciziile de bugetare și politica de preț în a doua parte a verii. [...]

Scăderea sărăciei în 2025 a depins puternic de pensii și alte transferuri sociale , arată datele INS prezentate de Economedia . Fără aceste plăți, aproape 4 din 9 persoane (44,2%) ar fi fost sub pragul sărăciei relative, iar în rândul vârstnicilor de 65+ incidența ar fi urcat la 87,9%. În 2025, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie a coborât la 3,468 milioane, cu 3,5% mai puțin față de anul precedent, iar rata sărăciei relative (AROP) a ajuns la 18,4%, în scădere cu 0,6 puncte procentuale. Cine rămâne mai expus: tineri și copii Diferențele de gen sunt mici, însă rata sărăciei a fost ușor mai ridicată la femei decât la bărbați (18,7% față de 18%). Pe grupe de vârstă, cele mai afectate categorii au fost: tinerii de 18–24 de ani: 25,8%; copiii de 0–18 ani: 23,6%. INS indică pentru 2025 un prag al sărăciei relative de 24.435 lei/an/persoană. Deprivare severă și excluziune socială: niveluri încă ridicate Rata de deprivare materială și socială severă s-a situat la 16,8% (minus 0,4 puncte procentuale), afectând aproximativ 3,16 milioane de persoane. Femeile reprezintă 55,9% din totalul celor afectați, iar incidența este mai ridicată la: copii: 21,1%; persoane de 65+ ani: 19,2%. În paralel, riscul de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,4%, echivalentul a 5,2 milioane de persoane, în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de 2024. Unde se vede cel mai mult diferența: gospodării și regiuni Cea mai mare incidență AROPE s-a înregistrat la: gospodăriile cu doi adulți și trei sau mai mulți copii dependenți: 50,2%; gospodăriile monoparentale: 45,7%. Regional, București-Ilfov a avut cea mai scăzută rată (13,6%), în timp ce Sud-Est (38%) și Sud-Vest Oltenia (36%) au raportat cele mai ridicate niveluri. Datele INS mai arată că 16% dintre persoanele ocupate au fost expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, față de 36,5% în rândul persoanelor fără ocupație. Informațiile sunt preluate de Economedia din Agerpres , pe baza comunicării INS ( Agerpres ). [...]

Creditarea neguvernamentală a accelerat pe componenta în valută , în timp ce împrumuturile în lei au avut un avans modest, potrivit datelor prezentate de Profit , pe baza unui comunicat al Băncii Naționale a României . În luna mai 2026, creditul în lei (66,9% din totalul creditului neguvernamental) s-a majorat cu 0,3%, iar creditul în valută exprimat în lei (33,% din total) a urcat cu 4,1% — respectiv cu 2% dacă indicatorul este exprimat în euro. Pe comparația anuală (mai 2026 față de mai 2025), creditul neguvernamental a crescut cu 7,7% (dar este în scădere cu 2,8% în termeni reali, adică după ajustarea cu inflația), pe fondul: unei creșteri de 3,2% a componentei în lei (minus 6,9% în termeni reali); unui avans de 18,1% a componentei în valută exprimată în lei (14% dacă este exprimată în euro), conform Agerpres , citată de publicație. Creditul guvernamental și masa monetară: creșteri lunare Soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a consemnat în mai 2026, față de aprilie 2026, un avans de 1,7%, până la aproape 283,309 miliarde lei. Comparativ cu mai 2025, acesta s-a majorat cu 8,8% (minus 1,9% în termeni reali). Masa monetară în sens larg (M3) a ajuns la sfârșitul lunii mai 2026 la 806,089 miliarde lei, în creștere cu 1,6% față de aprilie (1% în termeni reali). Față de mai 2025, M3 s-a majorat cu 7,5% (minus 3% în termeni reali). Depozitele: avans lunar, dar scăderi punctuale la populație în lei Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în mai 2026 cu 1,6% față de luna anterioară, până la aproape 683,366 miliarde lei. În ritm anual, creșterea este de 7,7% (minus 2,8% în termeni reali), potrivit BNR. Structura depozitelor arată evoluții diferite între lei și valută: Depozite în lei (67,7% din total): +0,8% față de aprilie, până la 462,534 miliarde lei; +7,8% față de mai 2025 (minus 2,7% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populației: -0,3% lunar, până la 268,245 miliarde lei; +7,5% anual (minus 3% în termeni reali). Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare): +2,3% lunar, până la 194,289 miliarde lei; +8,3% anual (minus 2,3% în termeni reali). Depozite în valută (32,3% din total), exprimate în lei: +3,3% lunar, până la 220,832 miliarde lei; în euro, +1,2% până la 42,072 miliarde euro. În ritm anual: +7,5% în lei (3,7% în euro). Depozitele în valută ale populației: +2,7% lunar, până la 150,644 miliarde lei; în euro, +0,6% până la 28,700 miliarde euro. Anual: +8,9% în lei (5,1% în euro). Depozitele în valută ale altor sectoare: +4,9% lunar, până la 70,187 miliarde lei; în euro, +2,7% până la 13,372 miliarde euro. Anual: +4,5% în lei (0,8% în euro). [...]

Consumul de servicii al populației s-a contractat puternic în aprilie , iar scăderea de două cifre indică o frânare a cererii interne care lovește direct HoReCa, divertismentul și serviciile „amânabile”, potrivit HotNews , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) . INS arată că volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 10,3% în aprilie 2026 față de aprilie 2025. Ajustat în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate, declinul este de 9,5%. Tendința nu este una izolată: pe primele patru luni din 2026, scăderea cumulată este de 9,8% (date brute), respectiv 7,9% (ajustat). Unde se vede retragerea consumatorului Datele pe sectoare conturează o comprimare a cheltuielilor discreționare (cele care pot fi tăiate rapid din buget): Hoteluri și restaurante: -12,9% față de aprilie 2025 Jocuri de noroc și activități recreative: -19,1% (cel mai mare declin dintre categoriile monitorizate) Coafură și activități de înfrumusețare: -13,7% În definiția statistică, „serviciile de piață prestate populației” includ, între altele, cazare și alimentație publică, turism, reparații, recreere, sănătate, învățământ și alte servicii pentru persoane fizice. Excepția: turismul vândut prin agenții Singura categorie pe plus în aprilie a fost cea a agențiilor turistice și tur-operatorilor , cu o creștere de 23,3% față de aprilie 2025. Interpretarea din articol este că acest tip de consum poate fi mai ușor planificat și uneori finanțat în rate, ceea ce îl face mai rezistent decât cheltuielile curente. De ce contează: scăderea e „reală”, nu doar efect de preț Seria INS este exprimată în termeni reali (deflatată cu indici de preț), ceea ce înseamnă că vorbim despre o reducere efectivă a volumului de servicii consumate , nu doar despre o dinamică nominală influențată de inflație. În contextul descris de HotNews , tabloul macro rămâne dificil: salariile reale sunt prezentate ca stagnante, piața muncii dă semne de răcire, iar politica fiscală este în consolidare. Articolul mai notează și intrarea tehnică în recesiune în primul trimestru, cu două trimestre consecutive de contracție a PIB. Ce semnal dă pentru companii Pentru operatorii din servicii orientate către populație, scăderile de volum se traduc, în practică, în cerere mai slabă și presiune pe utilizarea capacităților (de la mese libere în restaurante până la programări mai rare în servicii personale). În același timp, creșterea agențiilor de turism sugerează o polarizare a consumului , între segmente care își permit cheltuieli planificate și cele care reduc cheltuielile de zi cu zi. [...]

Comerțul auto a crescut pe ansamblu în 2026, dar aprilie a adus o frânare puternică față de martie , cu o scădere lunară de 9,5% a cifrei de afaceri (serie brută), potrivit datelor INS citate de Agerpres . În primele patru luni ale anului (1 ianuarie – 30 aprilie 2026), volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a urcat cu 0,7% ca serie brută și cu 1,9% ca serie ajustată (corectată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate), față de aceeași perioadă din 2025. Ce a tras în sus piața în primele patru luni Creșterea din intervalul ianuarie–aprilie a fost susținută de: comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule: +1,3% ; comerțul cu autovehicule: +0,8% . În același timp, activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor au rămas la același nivel, iar segmentul de motociclete (inclusiv piese, accesorii, întreținere și reparații) a scăzut puternic, cu -16,4% . Aprilie: scădere lunară, dar creștere față de anul trecut Comparativ cu luna martie 2026, în aprilie volumul cifrei de afaceri (serie brută) a scăzut cu 9,5% , pe fondul reducerilor din: piese și accesorii auto: -11,9% ; întreținere și reparare auto: -9,5% ; comerț cu autovehicule: -8,6% . Singura creștere lunară a fost la segmentul motociclete (inclusiv piese, accesorii, întreținere și reparații): +3,5% . Ca serie ajustată, scăderea din aprilie față de martie a fost de -2,9% . În schimb, raportat la aprilie 2025, aprilie 2026 a consemnat o creștere de +1,4% (serie brută), susținută de: comerțul cu autovehicule: +3,3% ; piese și accesorii auto: +0,4% . Au scăzut: segmentul motociclete: -25,9% ; întreținere și reparare auto: -3,2% . Ca serie ajustată, aprilie 2026 a fost +2,1% peste aprilie 2025. De ce contează Datele INS indică o piață care rămâne pe plus la nivelul primelor patru luni, însă cu o volatilitate ridicată în aprilie: reculul față de luna anterioară sugerează o încetinire pe termen scurt, în special în zona de piese și service, în timp ce comparația anuală rămâne pozitivă pentru vânzările de autovehicule. [...]

În 2025, cheltuielile au înghițit 85,5% din veniturile gospodăriilor , deși venitul mediu lunar pe gospodărie a urcat cu 13,6% față de 2024, potrivit datelor INS citate de Agerpres . Veniturile totale medii au fost de 9.399 lei pe gospodărie, iar cheltuielile au ajuns la 8.037 lei. INS arată că veniturile bănești medii lunare au fost de 8.832 lei/gospodărie (3.554 lei/persoană), cu 14,7% peste 2024, în timp ce veniturile în natură au fost de 566 lei/gospodărie (228 lei/persoană), în scădere cu 6 lei față de anul anterior. Cea mai importantă sursă a veniturilor a rămas munca salariată: salariile brute și alte drepturi salariale au totalizat 6.438 lei/lună/gospodărie și au reprezentat 68,5% din veniturile totale, cu 1,3 puncte procentuale peste 2024. O contribuție relevantă au avut și prestațiile sociale, de 1.879 lei/lună/gospodărie, adică 20% din veniturile totale (față de 20,2% în 2024). Veniturile în natură au avut o pondere de 6% (de la 6,9% în 2024), incluzând atât beneficii în natură pentru salariați și beneficiari de prestații sociale, cât și consumul din resurse proprii, evaluat la 4,8% din total (față de 5,4% în 2024). Diferențe mari între urban și rural În mediul urban, venitul total mediu lunar pe gospodărie a fost de 10.732 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural; pe persoană, venitul a fost de 4.489 lei, de 1,5 ori peste rural. Structura veniturilor diferă: în urban, salariile au avut o pondere de 74,1% din veniturile totale, cu 14,3 puncte procentuale peste rural, în timp ce în rural a crescut ponderea prestațiilor sociale (cu 2,6 puncte procentuale). Tot în rural, veniturile în natură au cântărit 9,9%, de 2,8 ori mai mult decât în urban. Pe ce s-au dus banii: consum și taxe Cheltuielile bănești medii lunare au urcat la 7.582 lei/gospodărie (3.051 lei/persoană), în creștere cu 15,4% față de 2024 (și cu 16,4% la nivel de persoană). Separat, contravaloarea consumului din resurse proprii a fost de 456 lei/lună/gospodărie (183 lei/persoană), cu 2,1% mai mult decât în anul anterior. Principalele destinații ale cheltuielilor totale în 2025 au fost: consumul (cheltuieli bănești de consum plus consum din resurse proprii): 4.833 lei/lună/gospodărie (60,1%); transferurile către administrația publică și privată și către fondurile de asigurări sociale (impozite, contribuții, cotizații, taxe): 2.699 lei/gospodărie (33,6%); cheltuieli legate de producția gospodăriei : 150 lei/gospodărie (1,9%). Și la cheltuieli se vede diferența urban–rural: în urban, cheltuielile medii lunare au fost de 9.123 lei/gospodărie, de peste 1,3 ori mai mari decât în rural, iar pe persoană 3.816 lei/lună, de 1,5 ori peste rural. În urban, ponderea impozitelor și contribuțiilor a fost de 36,7% din cheltuielile totale, cu 7,8 puncte procentuale peste rural; în rural, consumul din resurse proprii a avut 10,2% din cheltuieli, de 3,8 ori mai mult decât în urban. Educația rămâne la coada cheltuielilor În structura cheltuielilor de consum (clasificarea COICOP), cele mai mari sume au mers către: alimente și băuturi nealcoolice : 1.553 lei/gospodărie (32,1% din cheltuielile totale de consum); locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili : 761 lei/gospodărie (15,7%); îmbrăcăminte și încălțăminte : 379 lei/gospodărie (7,8%); transport : 339 lei/gospodărie (7%). La polul opus, educația a înregistrat cel mai scăzut nivel: 27 lei/gospodărie, adică 0,6% din cheltuielile totale de consum medii lunare. [...]