Tag: the bell

Știri despre „the bell”

Peisaj urban din Rusia, cu clădiri și oameni admirând orașul la apus.

Statistici02 iul. 2026

Rosstat: benzina s-a scumpit cu 1,6% într-o săptămână în Rusia - dieselul a urcat cu 2,2%, iar prețul mediu a ajuns la 72,38 ruble/litru

Benzina s-a scumpit cu 1,6% într-o săptămână în Rusia , iar dieselul cu 2,2%, potrivit datelor săptămânale publicate de Rosstat și citate de Meduza . Mișcarea contează în contextul unui „criză a combustibililor” și al discuțiilor recente despre transparența statisticilor oficiale privind prețurile la produse petroliere. În intervalul 23–29 iunie, creșterile au fost generalizate la nivel național, pe fondul tensiunilor din piață. Publicația The Bell a atras atenția asupra publicării acestor date, notează Meduza. Cât a ajuns să coste benzina La 29 iunie, prețul mediu de consum pentru benzină a fost de 72,38 ruble/litru. Pe sortimente, Rosstat indică: AI-92: 68,76 ruble/litru AI-95: 74,38 ruble/litru AI-98 și peste: 97,15 ruble/litru Diferențe mari între regiuni Cele mai mari scumpiri la benzină au fost raportate în Sevastopol (anexat), unde prețurile au urcat cu 30%. În schimb, în Moscova și regiunea Moscovei, benzina s-a ieftinit, cu 0,7%, respectiv 1,6%, potrivit datelor Rosstat. Context: criza combustibililor și disputa despre publicarea datelor Creșterea prețurilor apare pe fondul unei crize a combustibililor, pe care Meduza o leagă de atacuri cu drone ucrainene asupra unor obiective petroliere din regiuni ale Rusiei. Separat, cu o zi înainte, a devenit cunoscut faptul că guvernul a exclus din Planul federal al lucrărilor statistice publicarea informațiilor despre prețurile de consum la produse petroliere. Jurnaliștii The Bell au presupus că Rosstat ar putea să nu mai publice dinamica prețurilor la combustibili, însă instituția a transmis că va continua publicarea „în volum complet”, motivând că a eliminat poziții care se dublau. Meduza amintește că Rosstat a mai ascuns anterior din statisticile publicate și alte informații de interes public, inclusiv date despre inegalitate. [...]

Vladimir Putin neagă că ar fi cerut oligarhilor să finanțeze războiul din Ucraina - Kremlinul respinge acuzațiile pe fondul creșterii bugetului militar

Kremlinul neagă că Putin a cerut oligarhilor să finanțeze războiul din Ucraina , potrivit POLITICO , pe fondul presiunilor tot mai mari asupra bugetului Rusiei, după creșterea accelerată a cheltuielilor militare. Negarea a fost transmisă vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a respins informațiile potrivit cărora președintele Vladimir Putin le-ar fi cerut celor mai bogați oameni de afaceri ai Rusiei să susțină financiar efortul de război. Consemnează Reuters, citată de POLITICO, că Peskov a spus: „Nu este adevărat că Putin a făcut o astfel de solicitare”. „Acesta a fost în mod absolut inițiativa lui, și nu a președintelui Putin. Deși, desigur, șeful statului a salutat o astfel de inițiativă”, a adăugat Peskov, insistând că banii nu erau destinați războiului. Peskov a explicat că, la o întâlnire recentă cu lideri de afaceri, o persoană ar fi propus pe cont propriu să doneze o „sumă foarte mare” statului, ca inițiativă personală. Tot el a mai spus că mulți dintre cei prezenți și-au construit averile în anii 1990 datorită legăturilor cu statul și ar putea considera acum că au o datorie să contribuie. Dezmințirea vine după relatări publicate inițial de publicația rusă independentă The Bell, care, citând surse anonime, a susținut că Putin ar fi îndemnat antreprenori, cu ușile închise, să ajute la acoperirea unor goluri tot mai mari în finanțele de război și ar fi indicat că Moscova va continua conflictul până când va obține controlul deplin asupra regiunii Donbas din estul Ucrainei. În plan bugetar, POLITICO notează că presiunea crește pe măsură ce costurile invaziei la scară largă continuă să urce: bugetul apărării a crescut cu 42% în ultimul an, la 13,1 trilioane de ruble (130 miliarde de euro). În acest context, ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, a avansat posibilitatea unei noi taxe excepționale pe profiturile companiilor dacă rubla se depreciază, după ce statul a strâns deja circa 320 miliarde de ruble (3 miliarde de euro) dintr-o contribuție unică impusă marilor companii în 2023; guvernul a majorat și taxa pe valoarea adăugată la 22% în ianuarie, pentru venituri suplimentare. [...]