Știri
Știri din categoria Statistici
Sibiul devine reperul creșterilor salariale, fiind singurul județ care a trecut de pragul de 10% avans anual al salariului mediu net în aprilie 2026, într-un context în care județele cu cele mai mari salarii (București și Cluj) au avut majorări mult mai lente, potrivit Mediafax.
Salariul mediu net din județul Sibiu a fost cu 10,2% mai mare în aprilie 2026 față de aprilie 2025. Conform datelor citate de publicație din Ziarul Financiar, este singurul județ cu o creștere anuală de peste 10%, în condițiile în care media națională a fost de 3,5%.
După Sibiu, cele mai mari creșteri ale salariului mediu net au fost raportate în:
Datele arată că un nivel salarial ridicat nu se traduce automat în cele mai mari majorări de la un an la altul. Bucureștiul rămâne lider la salariul mediu net, cu 7.631 de lei în aprilie 2026, însă creșterea anuală a fost de 3,9%, apropiată de media națională.
Clujul, al doilea județ după nivelul salariilor, a avut una dintre cele mai reduse creșteri din țară: 2%. În schimb, Timișul, aflat pe locul al treilea în clasamentul salariilor, a raportat un avans de 6,7%, aproape dublu față de media națională.
Față de începutul anului, când patru județe (Giurgiu, Bacău, Hunedoara și Olt) aveau încă salarii medii nete sub nivelul din ianuarie 2025, datele pentru aprilie arată că toate județele au revenit pe creștere. Totuși, diferențele de ritm rămân semnificative, iar tendința sugerată de date este că recuperarea se face mai rapid în unele județe din afara polilor tradiționali de venituri.
Recomandate
Ritmul creșterilor salariale încetinește, dar se stabilizează în teritoriu , cu mai puține județe care intră pe scădere și cu tot mai multe care trec pragul de 1.000 de euro net (aprox. 5.341 lei) pe lună, potrivit unei analize din Ziarul Financiar , bazată pe datele Institutului Național de Statistică . La jumătatea lui 2026, semnalul principal este că „frânarea” salariilor începe să se atenueze: în iunie 2026, nouă județe au avut salariul mediu net mai mic decât în iunie 2025, în scădere de la 12 județe aflate pe minus în aprilie, conform calculelor ZF. Mai puține județe pe minus, mai multe peste pragul de 1.000 de euro net În iunie 2026, 11 județe au ajuns la un salariu mediu net de 1.000 de euro sau mai mult. În același timp, cele mai mari salarii rămân concentrate în centrele economice mari: București, Cluj, Timiș și Sibiu. Pe dinamica anuală, Sibiul rămâne județul cu cea mai puternică creștere: +11,5% în iunie 2026 față de iunie 2025, singurul avans „cu două cifre” la nivel județean. În aprilie, tot Sibiul era lider, dar cu o creștere mai mică, de 10,2%. Context național: salariul mediu net, +3,5% în iunie La nivel național, salariul mediu net a ajuns în iunie 2026 la 5.734 de lei, în creștere cu 3,5% față de iunie 2025. Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de resurse umane BPI România , pune evoluțiile din 2026 în legătură cu incertitudinile legate de inflație și cu efectul creșterii salariului minim. „Unii au mărit chiar în două tranşe salariile ca să se ajusteze mai bine cu inflaţia. Nu aşteptăm creşteri suplimentare, odată ce şi creşterea salariului minim va fi fost absorbită.“ În acest context, angajatorii ar fi folosit ca reper procentul de 6,7% al majorării salariului minim, aplicată de la 1 iulie, mai notează analiza. [...]
Bucureștiul și câteva județe mari concentrează din nou cele mai multe firme nou-înființate , în timp ce o parte din țară rămâne la coada clasamentului, potrivit datelor ONRC citate de Economica . Distribuția teritorială indică o polarizare a antreprenoriatului, cu efecte directe asupra bazei locale de taxe, a cererii de spații și a pieței muncii. În primele șapte luni din 2026, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în Municipiul București (20.276, +6,4% față de ianuarie–iulie 2025) și în județele Ilfov (5.561, +7,38%), Cluj (4.266, +5,91%), Timiș (4.256, +7,39%), Iași (3.435, -3,89%) și Constanța (4.266, +5,91%), conform informațiilor transmise de ONRC și preluate de Agerpres. Unde se înființează cel mai puțin și unde se vede reculul La polul opus, cele mai puține înmatriculări au fost consemnate în județele Covasna (459, -4,18%), Mehedinți (527, -7,71%), Tulcea (530, -14,52%), Teleorman (544, -10,67%), Ialomița (606, +9,19%) și Caraș-Severin (605, -7,21%). Din perspectiva dinamicii, cele mai mari creșteri ale numărului de înmatriculări au fost în Călărași (+28,29%), Constanța (+18,63) și Giurgiu (+16,71%), iar cele mai semnificative scăderi în Alba (-25,04%), Tulcea (-14,52%) și Dolj (-14,35%). Domeniile care trag înmatriculările Pe sectoare, ONRC indică drept principale motoare ale înmatriculărilor: transport și depozitare: 14.916 (+6,05% față de primele șapte luni din 2025); comerț cu ridicata și cu amănuntul: 12.238 (-13,9%); activități profesionale, științifice și tehnice: 9.098 (+9,46%). Ultima lună raportată: iulie 2026 În iulie 2026 au fost înmatriculate 11.035 de persoane fizice și juridice, cele mai multe în București (2.784), Ilfov (752), Timiș (599) și Cluj (577). În ansamblu, datele susțin o tendință de concentrare a noilor înregistrări în jurul marilor poli economici, în timp ce județele cu volume mici rămân vulnerabile la scăderi, ceea ce poate amplifica diferențele regionale de investiții și ocupare. [...]
Salariile din sănătate au stagnat practic într-un an , iar sectorul a rămas sub media economiei, potrivit datelor prezentate de Ziarul Financiar , pe baza statisticilor Institutului Național de Statistică (INS) . În iunie 2026, salariul mediu net din sănătate și asistență socială a fost de 5.402 lei (aprox. 1.031 euro), cu doar 9 lei peste nivelul din iunie 2025. În termeni anuali, creșterea este de numai 0,2%, mult sub ritmul de creștere al salariului mediu net din economie, arată datele INS citate în articol. În iunie 2025, salariul mediu net din sector era de 5.393 lei (aprox. 1.069 euro), diferența în euro fiind influențată de cursul de schimb. La nivelul întregii economii, salariul mediu net a ajuns în iunie 2026 la 5.734 lei (aprox. 1.094 euro), de la 5.539 lei (circa 1.098 euro) în iunie 2025. Astfel, salariul din sănătate și asistență socială este cu 332 de lei sub media economiei. Efect operațional: numărul de salariați a rămas neschimbat Dincolo de dinamica salarială, sectorul nu a adăugat personal: în iunie 2026, sănătatea și asistența socială aveau 456.600 de salariați , „exact același nivel ca în iunie 2025”, conform datelor INS preluate de publicație. Datele indică, astfel, o combinație de stagnare a câștigurilor și lipsă de creștere a forței de muncă într-un domeniu esențial, în timp ce media economiei rămâne peste nivelul din sănătate. [...]
ANAP a trimis către instituțiile de control un raport despre utilizarea masivă de către Romsilva a negocierii fără publicare , după ce regia a derulat în 2025 nu mai puțin de 371 de astfel de proceduri, cu contracte atribuite de 28.254.307 lei, potrivit Economica . Documentul a fost transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și adus la cunoștința Curții de Conturi și Consiliului Concurenței, pentru analiză și eventuale măsuri în limitele competențelor legale. Procedura de „negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare” este o excepție de la achizițiile competitive și poate fi folosită doar în situații expres prevăzute de lege. ANAP spune că analiza urmărește să identifice evoluții, tipare de utilizare și riscuri asociate recurgerii la această procedură, în continuarea demersului de monitorizare pentru perioada 2020–2024. Cifrele-cheie: volum în scădere, dar pondere în creștere Deși numărul procedurilor a scăzut puternic față de anii anteriori, Romsilva rămâne un utilizator major al acestei excepții. În 2025, regia a publicat 371 de proceduri, față de 860 în 2024 și un maxim de 1.324 în 2023. La nivel național, Romsilva s-a situat pe locul al doilea ca volum de astfel de proceduri, fiind depășită doar de Spitalul Clinic Municipal de Urgență Moinești (418) și urmată de Spitalul Universitar de Urgență București (351). Valoarea totală atribuită de Romsilva prin această procedură a fost de 28.254.307 lei, reprezentând 0,46% din valoarea totală a negocierilor fără publicare (NFP) la nivel național în 2025, pondere în creștere de la 0,31% în 2024. „Extrema urgență”, principalul motiv invocat Din totalul procedurilor derulate de Romsilva în 2025: 82,75% au fost justificate prin „extremă urgență”; 17% au fost inițiate după ce nu a fost primită nicio ofertă la procedurile competitive inițiale. ANAP mai indică faptul că negocierea fără publicare este folosită frecvent pentru achiziții cu valori individuale reduse sau medii, în special în zona serviciilor silvice. Ce tip de achiziții și unde s-au concentrat Majoritatea covârșitoare a procedurilor (94,61%, adică 351 din 371) au fost încadrate în diviziunea CPV 77 („Servicii pentru agricultură, silvicultură, horticultură, acvacultură și apicultură”), preponderent servicii de exploatare forestieră. Teritorial, distribuția arată o concentrare puternică: Municipiul București: 215 proceduri; județul Suceava: 106 proceduri; Bihor: 30; Tulcea: 10; Arad: 5; Caraș-Severin: 3; Prahova: 2. Recomandarea ANAP: planificare și control intern mai puternice Președintele ANAP, Raluca Rogoz, arată că nivelul de utilizare identificat „justifică o monitorizare atentă și constantă” și recomandă întărirea planificării achizițiilor și a controlului intern, astfel încât procedura excepțională să rămână limitată la cazurile permise de lege. „Recomandăm consolidarea mecanismelor de planificare a achizițiilor și a sistemului de control intern la nivelul autorității contractante, astfel încât recurgerea la această procedură să rămână limitată la situațiile în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de cadrul legal.” ANAP precizează că va continua monitorizarea utilizării negocierii fără publicare și va analiza indicatorii de performanță la nivelul sistemului național de achiziții publice, pentru a identifica tendințe și eventuale riscuri sistemice. [...]
Salariul mediu net a crescut în iunie, dar puterea de cumpărare a scăzut față de anul trecut , pe fondul inflației: indicele câștigului salarial real a fost de 93,7% față de iunie 2025, potrivit datelor INS citate de Economedia . Câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.734 lei în iunie 2026, cu 50 lei (+0,9%) peste luna mai și cu 3,5% peste nivelul din iunie 2025. Câștigul salarial mediu brut a fost de 9.564 lei, în creștere cu 81 lei (+0,9%) față de luna precedentă. Puterea de cumpărare: ușor peste luna mai, sub iunie 2025 INS arată că indicele câștigului salarial real (care ține cont de evoluția prețurilor de consum) a fost: 100,8% în iunie 2026 față de mai 2026 (o creștere ușoară de la o lună la alta); 93,7% în iunie 2026 față de iunie 2025 (scădere în termeni reali, adică după inflație). Institutul precizează că pe parcursul anului apar fluctuații determinate în principal de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, care pot amplifica temporar creșterile sau scăderile lunare. Diferențe mari între domenii: IT și editare, în top; servicii și pescuit, la coadă Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat în: activități de programare și consultanță IT : 13.474 lei ; activități de editare: 11.999 lei . Cele mai mici salarii medii nete au fost în: alte activități de servicii: 2.897 lei ; pescuit și acvacultură: 2.912 lei . Ce a împins salariile în sus și unde au apărut scăderi INS leagă creșterile din iunie, în majoritatea activităților economice, de acordarea de prime ocazionale (trimestriale, anuale, pentru performanță), drepturi în natură, ajutoare bănești, sume din profit și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de realizări de producție/încasări mai mari sau de reduceri de personal cu salarii sub medie. Cele mai semnificative creșteri ale câștigului mediu net, pe domenii, au fost: 9,0%–14,0% : telecomunicații, fabricarea altor mijloace de transport, industria farmaceutică, editare, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice; 5,5%–7,5% : tipărire, portaluri web, prelucrarea datelor și administrarea paginilor web, fabricarea de mașini/echipamente, textile; 4,0%–5,5% : echipamente electrice, colectarea și epurarea apelor uzate, cauciuc și mase plastice, cercetare-dezvoltare, publicitate și studierea pieței, chimie, tutun. Cele mai semnificative scăderi față de mai au fost puse pe seama primelor acordate în lunile precedente (inclusiv de Paște) și a unor nerealizări de producție/încasări mai mici: 11,5%–13,0% : extracția minereurilor metalifere, extracția petrolului și a gazelor; 5,0%–7,0% : depozitare și activități auxiliare pentru transporturi, activități auxiliare pentru intermedieri financiare, asigurări și fonduri de pensii, producția și furnizarea de energie; 2,0%–4,5% : difuzare și transmitere programe, agenții de știri și distribuție de conținut, intermedieri financiare (fără asigurări și fonduri de pensii), reparații/instalare mașini și echipamente, cocserie și rafinare, decontaminare. Sectorul bugetar: scăderi în educație și sănătate, ușor plus în administrație Comparativ cu luna precedentă, în sectorul bugetar câștigul salarial mediu net: a scăzut în învățământ ( -1,9% ) și în sănătate și asistență socială ( -0,3% ); a crescut ușor în administrația publică ( +0,8% ). [...]
Veniturile medii ale gospodăriilor au urcat în T2 2026, dar cheltuielile continuă să crească ușor mai repede , ceea ce indică o presiune persistentă asupra bugetelor, în pofida unei reveniri susținute de salariile din mediul privat, potrivit Biziday , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INSSE). INS a calculat pentru trimestrul al doilea din 2026 un venit mediu lunar pe gospodărie de 10.204 lei . Față de trimestrul I 2026, creșterea este de 8% , iar comparativ cu aceeași perioadă din 2025, veniturile sunt mai mari cu 7,4% . Publicația notează că dinamica sugerează o revenire a veniturilor, „în special din salarii”, după scăderile din toamnă și iarnă. Cheltuielile rămân la un nivel ridicat în raport cu veniturile Cheltuielile totale medii lunare ale unei gospodării au fost de 8.650 lei în T2 2026, adică 84,8% din venituri . Comparativ cu trimestrul I 2026, cheltuielile au crescut cu 635 lei pe gospodărie (echivalentul a +8,2% ), iar față de T2 2025 sunt mai mari cu 7,6% . Biziday subliniază că variațiile trimestriale pot fi influențate de sezonalitate (Paște, concedii), în timp ce comparațiile anuale sunt mai relevante statistic. Inflația și taxele împing gospodăriile spre ajustarea consumului În contextul unei inflații „foarte mari, de peste 10% ” în a doua parte a anului 2026, publicația arată că impactul se vede în cheltuielile nominale, dar „numai parțial”, ceea ce ar indica o redimensionare a consumului , inclusiv la nivelul cheltuielilor de întreținere. În același timp, gospodăriile ar fi nevoite să aloce un procent mai mare pentru taxe și impozite . Pe partea de venituri, în condițiile tăierilor salariale din sectorul bugetar, evoluția din T2 ar sugera o creștere a salariilor în mediul privat , menționată ca fiind reflectată și în statistica INSSE. [...]
