Știri
Știri din categoria Statistici
Economia României rămâne în recesiune, după ce PIB-ul a stagnat în trimestrul II din 2026 față de începutul anului, dar a înregistrat o scădere anuală semnificativă, potrivit datelor citate de Biziday dintr-un comunicat al INSSE.
Pe seria brută (neajustată), statistica oficială indică o contracție de -0,4% în trimestrul II (aprilie–iunie 2026) față de același trimestru din 2025. Când se ține cont de numărul efectiv de zile lucrate (seria ajustată sezonier), scăderea este mai amplă, de -2%.
Din perspectivă trimestrială, PIB-ul din T2 2026 a fost nemodificat față de T1 2026 pe seria ajustată sezonier. Totuși, această stagnare vine după două trimestre consecutive de scădere, ceea ce menține economia în recesiune.
În semestrul I din 2026, economia a scăzut comparativ cu aceeași perioadă din 2025:
Datele provin din comunicatul INSSE citat de Biziday.
Recomandate
Deși PIB-ul a urcat cu 2,1% în T3 față de T2, economia rămâne în contracție pe primele nouă luni , potrivit datelor INS citate de Mediafax . Imaginea de ansamblu indică o revenire trimestrială, dar insuficientă pentru a compensa scăderea acumulată față de 2025. Pe comparația anuală, în trimestrul III din 2026 PIB-ul a înregistrat o creștere de 0,1% față de același trimestru din 2025 pe seria brută și de 0,3% pe seria ajustată sezonier (adică după eliminarea variațiilor sezoniere). Față de trimestrul anterior, avansul a fost de 2,1%. De ce contează: creșterea din T3 nu schimbă încă trendul din 2026 În perioada 1 ianuarie–30 septembrie 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,3% comparativ cu aceeași perioadă din 2025 pe seria brută și cu 1,0% pe seria ajustată sezonier, conform INS. Asta înseamnă că, în pofida accelerării din trimestrul III, economia rămâne pe minus la nivelul întregului an, până la acest moment. Revizuiri statistice: INS a recalculat seria ajustată sezonier INS precizează că seria ajustată sezonier a PIB-ului trimestrial a fost recalculată după includerea estimărilor pentru trimestrul III 2026, ceea ce a dus la revizuiri față de varianta publicată în octombrie 2026. Publicația nu detaliază amplitudinea revizuirilor, ci doar faptul că acestea au avut loc. Context bugetar: așteptări pentru 2027 În același context, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat că prognozele bugetare pentru 2027 indică o creștere economică de 1,7–1,8 și că se aștepta ca trimestrul III să fie unul „de revenire”, potrivit informațiilor citate. [...]
Veniturile medii ale gospodăriilor au urcat în T2 2026, dar cheltuielile continuă să crească ușor mai repede , ceea ce indică o presiune persistentă asupra bugetelor, în pofida unei reveniri susținute de salariile din mediul privat, potrivit Biziday , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INSSE). INS a calculat pentru trimestrul al doilea din 2026 un venit mediu lunar pe gospodărie de 10.204 lei . Față de trimestrul I 2026, creșterea este de 8% , iar comparativ cu aceeași perioadă din 2025, veniturile sunt mai mari cu 7,4% . Publicația notează că dinamica sugerează o revenire a veniturilor, „în special din salarii”, după scăderile din toamnă și iarnă. Cheltuielile rămân la un nivel ridicat în raport cu veniturile Cheltuielile totale medii lunare ale unei gospodării au fost de 8.650 lei în T2 2026, adică 84,8% din venituri . Comparativ cu trimestrul I 2026, cheltuielile au crescut cu 635 lei pe gospodărie (echivalentul a +8,2% ), iar față de T2 2025 sunt mai mari cu 7,6% . Biziday subliniază că variațiile trimestriale pot fi influențate de sezonalitate (Paște, concedii), în timp ce comparațiile anuale sunt mai relevante statistic. Inflația și taxele împing gospodăriile spre ajustarea consumului În contextul unei inflații „foarte mari, de peste 10% ” în a doua parte a anului 2026, publicația arată că impactul se vede în cheltuielile nominale, dar „numai parțial”, ceea ce ar indica o redimensionare a consumului , inclusiv la nivelul cheltuielilor de întreținere. În același timp, gospodăriile ar fi nevoite să aloce un procent mai mare pentru taxe și impozite . Pe partea de venituri, în condițiile tăierilor salariale din sectorul bugetar, evoluția din T2 ar sugera o creștere a salariilor în mediul privat , menționată ca fiind reflectată și în statistica INSSE. [...]
Scăderea consumului gospodăriilor a tras în jos PIB-ul , în ciuda unui avans puternic al investițiilor, potrivit datelor provizorii ale INS prezentate de Adevărul . Economia României a scăzut cu 0,7% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025 (serie brută), pe fondul unei contracții de 2,5% a consumului populației, componentă care reprezintă 61,2% din PIB. În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul a fost cu 0,4% sub nivelul din trimestrul II 2025 în termeni reali (serie brută). Pe seria ajustată sezonier și în funcție de numărul de zile lucrătoare, scăderea anuală a fost de 2%, iar față de trimestrul I 2026 PIB-ul ajustat sezonier a rămas nemodificat. Consumul, principalul factor negativ: minus 1,5 puncte procentuale la PIB Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a scăzut cu 2,5% în primul semestru (în termeni reali), având o contribuție negativă de 1,5 puncte procentuale la modificarea PIB. În trimestrul al doilea, consumul gospodăriilor a coborât cu 1,9% față de aceeași perioadă din 2025. În valori nominale, cheltuielile de consum ale gospodăriilor au ajuns la 290,1 miliarde de lei, însă creșterea nominală a venit în condițiile unei scăderi reale a volumului consumului (indice de preț 110,7% și indice de volum 96,9%). Investițiile au compensat parțial: plus 2,4 puncte procentuale Formarea brută de capital fix (indicator folosit pentru a aproxima investițiile) a crescut cu 10,9% în primul semestru, având cea mai importantă contribuție pozitivă la PIB: 2,4 puncte procentuale. În trimestrul al doilea, avansul a fost și mai ridicat, de 16,5% față de trimestrul II 2025. Formarea brută de capital (care include și variația stocurilor) a crescut cu 0,9% în primul semestru și cu 8,5% în trimestrul al doilea. Pe sectoare: construcțiile au urcat, industria și comerțul au coborât Pe partea de resurse, construcțiile au avut o contribuție pozitivă, cu un volum al activității în creștere cu 12,3% în primul semestru și o contribuție de 0,7 puncte procentuale (pondere de 6,2% în formarea PIB). În trimestrul al doilea, construcțiile au fost cu 15,3% peste nivelul din perioada similară din 2025. În schimb, industria a scăzut cu 2,9% în primul semestru (contribuție negativă de 0,5 puncte procentuale, la o pondere de 16% în PIB), iar comerțul, transportul, hotelurile și restaurantele au coborât cu 3,9%, sectorul având cea mai mare contribuție negativă dintre activitățile economice: -0,9 puncte procentuale (pondere 21,6%). Comerțul exterior și statul: exporturi în creștere, dar importuri mai rapide În primul semestru, exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 1,3%, iar importurile cu 1,6%, ceea ce a dus la o contribuție negativă a exportului net la PIB, de 0,1 puncte procentuale. În termeni nominali, exporturile au însumat 349,4 miliarde de lei, iar importurile 399,4 miliarde de lei. Pe partea de cerere publică, consumul final individual al administrațiilor publice a crescut cu 1,7% (contribuție pozitivă de 0,1 puncte procentuale), iar consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice a urcat cu 6% (contribuție de 0,6 puncte procentuale). De ce contează Datele indică o economie în care motorul tradițional – consumul populației – rămâne în recul și apasă direct asupra creșterii, în timp ce investițiile au rol de amortizor, fără să poată compensa integral scăderile din consum și din sectoare mari precum industria și comerțul. În acest context, diferențele dintre seria brută și cea ajustată sezonier (inclusiv scăderea anuală de 2% în trimestrul II pe seria ajustată) sugerează o dinamică mai slabă a activității decât arată strict comparația „brută” an la an. [...]
Încrederea ridicată în 112 indică un serviciu public folosit pe scară largă , cu potențial direct de a susține funcționarea operațională a intervențiilor de urgență, potrivit datelor prezentate de Digi24 . Un sondaj INSCOP Research arată că peste 80% dintre români declară că au încredere în serviciul 112, iar aproape șase din zece spun că au apelat cel puțin o dată numărul unic de urgență. Ce arată cifrele despre utilizare și încredere Conform cercetării realizate la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group, 81,2% dintre respondenți au declarat că au foarte multă sau destul de multă încredere în serviciul 112. Structura răspunsurilor indică: 38,2%: „foarte multă” încredere 43,1%: „destul de multă” încredere La polul opus, 16,6% spun că au „destul de puțină” sau „foarte puțină” încredere (12,1% respectiv 4,5%), iar 2,2% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Pe partea de utilizare, 58,3% dintre respondenți afirmă că au apelat cel puțin o dată 112 pentru a semnala o urgență. În același timp, 40,9% spun că nu au folosit niciodată serviciul, iar 0,8% nu au răspuns. De ce contează operațional: încrederea se leagă de experiența directă Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , pune nivelul ridicat de încredere pe seama utilității percepute a serviciului și a accesibilității lui, într-un context mai larg de neîncredere în instituții. „Într-un climat social marcat de neîncredere în numeroase instituții ale statului, nivelul foarte ridicat de încredere în serviciul 112 arată că românii apreciază serviciile publice operate de stat atunci când le percep ca fiind utile, accesibile și capabile să răspundă unor nevoi concrete.” Acesta mai arată că folosirea repetată poate consolida încrederea prin contact direct cu serviciul. „Faptul că majoritatea românilor au apelat cel puțin o dată la serviciul 112 arată cât de prezent este acesta în viața de zi cu zi și sugerează că încrederea ridicată nu se bazează doar pe imaginea publică a serviciului 112, ci poate fi susținută și de experiența directă a cetățenilor.” În același context, Ștefureac amintește că, potrivit datelor statistice publice, în ultimii 20 de ani serviciul 112 a fost apelat de peste 300 de milioane de ori. Cum a fost realizat sondajul Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, prin metoda „mixed-mode secvențial” (CATI–CAWI, adică interviuri telefonice asistate de calculator și chestionare online). Eșantionul a inclus 1.197 persoane (1.081 CATI și 116 CATI to CAWI), reprezentativ pentru populația neinstituționalizată din România de 18 ani și peste, iar eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Detaliile metodologice sunt disponibile în documentul INSCOP: sondajului . [...]
Șase industrii au trecut de pragul de 10.000 lei net, semn că presiunea pe costurile cu forța de muncă se extinde dincolo de IT , potrivit unei analize din Ziarul Financiar , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) pentru august 2026. Datele arată că sectoarele cel mai bine plătite rămân un „grup distinct” față de restul economiei: în IT salariul mediu net a ajuns la 13.010 lei pe lună în august, în timp ce alte șase domenii au depășit 10.000 lei net. Unde se concentrează salariile mari și de ce contează În fruntea clasamentului rămân activitățile din IT, urmate de două ramuri din zona petrol și gaze, ceea ce indică o competiție puternică pentru specialiști în industrii cu cerere ridicată și bazin relativ limitat de candidați. În topul menționat de analiză, primele trei poziții sunt: programare și consultanță în tehnologia informației: 13.010 lei net/lună (august 2026); extracția petrolului și gazelor : 11.760 lei net/lună ; fabricarea produselor de cocserie și din prelucrarea țițeiului: 11.478 lei net/lună . În același timp, transporturile aeriene „vin din urmă”, cu un nivel care a trecut de 10.000 lei net. Domeniile care au intrat în „clubul” de peste 10.000 lei net Pe lângă IT și segmentele din oil&gas, analiza mai indică mai multe activități care au depășit pragul de 10.000 lei net în august: transporturi aeriene: 10.732 lei net/lună ; activități de editare: 10.698 lei net/lună ; activitățile centralelor, birourilor administrative, managementului și consultanței: 10.413 lei net/lună ; industria tutunului: 10.285 lei net/lună . Ritmul din IT: creștere anuală de 7,9% Pentru IT, Ziarul Financiar notează că salariul mediu net din august este cu 7,9% peste nivelul de anul trecut și o descrie drept „una dintre cele mai mari creșteri din IT din ultimii ani”. În interpretarea citată în articol, explicația ține de raportul cerere–ofertă pe piața muncii: „Sunt domenii care sunt mai «hot» şi acolo numărul de candidaţi nu este atât de mare. Deci totul ţine de cerere şi de ofertă.” Pentru companii, extinderea numărului de industrii cu salarii medii nete de peste 10.000 lei sugerează o presiune mai largă pe bugetele de personal, nu doar în tehnologie, ci și în energie și servicii specializate. [...]
Minimele de până la -10,5°C cresc riscul de îngheț local și pot afecta operațiunile din transport și agricultură , după noaptea 7–8 noiembrie, când temperaturile au fost negative pe aproape întreg teritoriul țării, potrivit datelor ANM citate de Mediafax . Cele mai scăzute valori s-au înregistrat în estul Transilvaniei, în special în depresiunile intramontane, unde aerul rece s-a acumulat peste noapte. La Miercurea-Ciuc s-au măsurat -10,5°C, la Toplița -9,9°C, iar la Poiana Stampei -9,6°C. Temperaturile au coborât la -9,9°C și la Întorsura Buzăului, în timp ce la Predeal minima a fost de -8,6°C. Unde s-a resimțit cel mai puternic răcirea Harta ANM indică minime negative inclusiv în marile orașe: Cluj-Napoca: -4,9°C Brașov: -5,7°C Sibiu: -4,4°C Iași: -3,4°C În nord, s-au înregistrat -6,8°C la Satu Mare, -5,6°C la Botoșani și -5,8°C la Suceava. În vest, Timișoara a avut -2,6°C, iar Oradea -1°C. În sud, au fost -0,2°C la Alexandria, -2,1°C la Giurgiu și -2,4°C la Călărași, iar pe litoral Constanța a coborât la -1,6°C și Mangalia la -0,3°C. Excepțiile: câteva minime pozitive În vest și sud-vest au existat zone cu temperaturi peste zero: Șiria (Arad) a avut 4,1°C, Caransebeș 0,7°C, Drobeta-Turnu Severin 1,4°C, iar Pitești 1,9°C. Explicația ANM: inversiunea termică în depresiuni Mediafax arată că frigul accentuat din estul Transilvaniei este favorizat de relieful depresionar și de inversiunea termică: în nopți cu cer senin și vânt slab, solul pierde rapid căldură, aerul rece (mai dens) coboară și rămâne „blocat” în zonele joase, ceea ce duce la minime foarte scăzute în localități precum Miercurea-Ciuc și Întorsura Buzăului. Ce urmează: maxime de 7–13°C, dar nopți reci în continuare Pentru duminică, 8 noiembrie, prognoza indică maxime în general între 7 și 13°C, cu cer predominant senin, dar și posibilitatea apariției norilor joși; dimineața și noaptea, izolat, se poate forma ceață cu depuneri de chiciură. Noaptea următoare, minimele ar urma să fie între -7 și 4°C, iar în depresiunile din estul Transilvaniei pot ajunge din nou spre -12°C. Luni, 9 noiembrie, maximele sunt estimate între 6 și 13°C, cu cer temporar noros și ploi slabe posibile pe arii restrânse în vest și sud-vest. În București, maxima de duminică este de aproximativ 9–10°C, iar luni sunt așteptate 10–11°C. Pe termen de câteva săptămâni, estimările ANM (actualizate la 6 noiembrie) arată că în intervalul 9–15 noiembrie temperaturile medii vor fi ușor sub normal în regiunile extracarpatice, iar precipitațiile ar putea fi mai abundente în vest și local în centru. Pentru 16–22 noiembrie sunt estimate temperaturi medii ușor peste normal, iar spre finalul lunii regimul termic ar urma să revină aproape de mediile climatologice. [...]
