Știri
Știri din categoria Statistici
Creșterea șomajului la 3,26% în august indică o presiune persistentă pe piața muncii, în condițiile în care numărul total al șomerilor a urcat la 260.919 de persoane, potrivit Economedia, care citează date ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
Rata șomajului înregistrat la nivel național a crescut cu 0,01 puncte procentuale față de luna precedentă, până la 3,26%. Din totalul șomerilor, 61.718 au fost șomeri indemnizați și 199.201 neindemnizați.
Pe componente, dinamica este mixtă: numărul șomerilor indemnizați a crescut cu 3.960 de persoane față de luna anterioară, în timp ce șomerii neindemnizați au scăzut cu 2.930 de persoane, conform ANOFM.
Distribuția pe medii de rezidență arată o concentrare puternică în mediul rural: 188.421 de șomeri provin din rural, față de 72.498 din urban.
La 31 august 2026, ANOFM raportează 127.510 șomeri femei și 133.409 șomeri bărbați.
Pe grupe de vârstă, cei mai mulți șomeri aveau peste 55 de ani (65.981), urmați de categoria 40–49 de ani (61.052). La polul opus se află persoanele între 25 și 29 de ani (14.675).
ANOFM indică o pondere ridicată a șomerilor cu nivel educațional scăzut: șomerii fără studii și cei cu educație primară reprezintă 28,48% din total, iar cei cu educație gimnazială 33,17%. Șomerii cu studii universitare au o pondere de 5,09%.
„Referitor la structura şomajului după nivelul de educaţie, şomerii fără studii şi cei cu nivel de educaţie primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (28,48%). Şomerii cu nivel de educaţie gimnazial reprezintă 33,17% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 5,09%.”
În lipsa altor detalii în comunicatul citat, datele descriu mai ales compoziția șomajului înregistrat, cu o concentrare în rural și în rândul persoanelor mai în vârstă și cu educație redusă—categorii care, de regulă, se reintegrează mai greu pe piața muncii.
Recomandate
Peste jumătate dintre români spun că vor reduce cheltuielile în următoarele șase luni , pe fondul unor așteptări aproape unanime de scumpiri și al unui sentiment economic care rămâne puternic negativ, potrivit datelor din Indexul Sentimentului Economic Newmoney.ro – INSCOP prezentate de Economedia . Mesajul dominant pentru economie este unul de prudență: gospodăriile își ajustează bugetele și își calibrează deciziile pentru „rezistență”, nu pentru o revenire rapidă. Indexul Sentimentului Economic a urcat marginal, de la -39,5 puncte în iunie la -38,1 puncte, dar fără să indice o schimbare de climat. În același timp, 86,1% dintre respondenți se așteaptă ca prețurile să crească în următoarele șase luni, iar 51,2% nu cred că situația economică se va îmbunătăți în viitorul previzibil. Semnalul cu impact direct: intenția de a cheltui mai puțin Sondajul arată o înclinație netă spre restrângerea consumului: 56,4% dintre români declară că intenționează să cheltuiască mai puțin în următoarele șase luni (30,7% „ceva mai puțin” și 25,7% „mult mai puțin”). Doar 9,4% spun că vor cheltui mai mult, iar 33% estimează cheltuieli „aproximativ la fel”. Această tendință este relevantă economic pentru că sugerează presiune asupra cererii interne, într-un context în care inflația „percepută” rămâne, în evaluarea INSCOP, „nucleul dur” al pesimismului. De ce persistă prudența: scumpiri așteptate și redresare împinsă în viitor Pe lângă așteptările de creștere a prețurilor (86,1%), percepția asupra redresării rămâne slabă: 4,3% cred că oamenii vor simți o îmbunătățire clară în următoarele 6 luni, 6% în 6–12 luni, 15,9% peste 1–2 ani, iar 17,1% peste mai mult de 2 ani. Majoritatea relativă (51,2%) nu vede o îmbunătățire în viitorul previzibil. Directorul INSCOP Research , Remus Ștefureac, descrie această evoluție ca o „normalizare a incertitudinii economice”, în sensul adaptării deciziilor la ipoteza că dificultățile vor persista: „Nu asistăm la o schimbare de climat, ci la o stabilizare a unei stări de neîncredere în economie deja instalată.” Venituri: experiență încă slabă, așteptări ușor mai bune În ultimele 12 luni, 12,2% dintre respondenți spun că veniturile le-au crescut, 44,5% că au rămas la fel, iar 42,3% că s-au diminuat. Pentru următoarele șase luni, așteptările se îmbunătățesc față de iunie: 16,3% anticipează creșterea veniturilor familiei, 45,1% se așteaptă să rămână la fel, iar 34,7% prevăd o scădere. Totuși, această ușoară îmbunătățire a anticipațiilor nu se traduce într-o relaxare a temerilor legate de puterea de cumpărare, în condițiile în care scumpirile sunt văzute ca aproape inevitabile. „Paradoxul” din date: pesimism, dar mai multe intenții de acțiune Deși tabloul general rămâne negativ, sondajul indică o creștere a intențiilor de economisire și a unor achiziții, interpretată ca adaptare, nu ca revenire a optimismului. Printre intențiile declarate pentru următoarele șase luni: economisire în depozit bancar: 27,4% (de la 20,6% în iunie); cumpărare de euro: 24,1% (de la 17%); cumpărare de electrocasnice/mobilier: 34,1% (de la 23,6%); cumpărare de mașină: 15,4% (de la 9,5%); cumpărare de locuință: 11,3% (de la 8,7%); cumpărare de titluri de stat: 7,3% (de la 5,2%). Metodologie Datele au fost culese în perioada 1–7 septembrie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
Valul de insolvențe din Germania se adâncește, iar presiunea se vede deja în sectoare-cheie , cu transportul și depozitarea, hotelăria și construcțiile în topul domeniilor afectate, potrivit datelor preliminare citate de Economica . În iunie, tribunalele locale au înregistrat 2.266 de solicitări de insolvență ale companiilor, în creștere cu 15,8% față de aceeași lună din 2025. Destatis (Oficiul federal de statistică) notează că „ușoara redresare din mai nu a continuat”, semnalând că deteriorarea nu este un episod izolat, ci o tendință care persistă în prima parte a anului. Unde se concentrează riscul: sectoarele cu cele mai multe insolvențe În perioada ianuarie–iunie 2026, Germania a avut 36,2 insolvențe la 10.000 de companii. Cele mai afectate domenii au fost: transport și depozitare: 71,6 cazuri la 10.000 de companii; industria hotelieră: 59,6; construcții: 53,4. În paralel, insolvențele consumatorilor au crescut cu 5,1%, la 6.839 de cazuri, ceea ce indică o presiune mai largă asupra economiei, dincolo de mediul corporativ. Impact financiar: creanțe mai mici, dar volum ridicat de cazuri Creanțele creditorilor înregistrate în instanțele locale în primul semestru din 2026 au totalizat aproximativ 18,5 miliarde de euro (aprox. 92,5 miliarde lei), în scădere de la 28,2 miliarde de euro (aprox. 141 miliarde lei) în primul semestru din 2025. Datele sugerează că, deși numărul cazurilor urcă, mărimea medie a expunerilor raportate poate fi mai redusă decât anul trecut (fără ca sursa să detalieze distribuția pe companii). Ce urmează: tendința ar putea continua până în 2027 Pe fondul unei scăderi prelungite a activității economice, agenția de credit Creditreform nu se așteaptă la o schimbare semnificativă a tendinței până în 2027. Analiștii avertizează că numărul insolvențelor ar putea crește și mai mult în 2026 față de 2025, pe măsură ce mai multe sectoare se confruntă cu „provocări majore”, fiind menționate explicit industria auto și cea medicală. [...]
Salariile din sănătate au stagnat practic într-un an , iar sectorul a rămas sub media economiei, potrivit datelor prezentate de Ziarul Financiar , pe baza statisticilor Institutului Național de Statistică (INS) . În iunie 2026, salariul mediu net din sănătate și asistență socială a fost de 5.402 lei (aprox. 1.031 euro), cu doar 9 lei peste nivelul din iunie 2025. În termeni anuali, creșterea este de numai 0,2%, mult sub ritmul de creștere al salariului mediu net din economie, arată datele INS citate în articol. În iunie 2025, salariul mediu net din sector era de 5.393 lei (aprox. 1.069 euro), diferența în euro fiind influențată de cursul de schimb. La nivelul întregii economii, salariul mediu net a ajuns în iunie 2026 la 5.734 lei (aprox. 1.094 euro), de la 5.539 lei (circa 1.098 euro) în iunie 2025. Astfel, salariul din sănătate și asistență socială este cu 332 de lei sub media economiei. Efect operațional: numărul de salariați a rămas neschimbat Dincolo de dinamica salarială, sectorul nu a adăugat personal: în iunie 2026, sănătatea și asistența socială aveau 456.600 de salariați , „exact același nivel ca în iunie 2025”, conform datelor INS preluate de publicație. Datele indică, astfel, o combinație de stagnare a câștigurilor și lipsă de creștere a forței de muncă într-un domeniu esențial, în timp ce media economiei rămâne peste nivelul din sănătate. [...]
Costul orar al forței de muncă din România a ajuns la 14 euro în 2025 , menținând țara pe penultimul loc în Uniunea Europeană și consolidând, cel puțin pe termen scurt, avantajul competitiv bazat pe costuri pentru angajatori, potrivit Ziarul Financiar , care citează date Eurostat . România este depășită doar de Bulgaria în clasamentul UE al costului cu forța de muncă. Media Uniunii Europene este de 35 de euro pe oră, ceea ce plasează România semnificativ sub nivelul mediu european. Diferențe mari față de economiile vestice În vârful clasamentului, Luxemburg are cele mai ridicate costuri, cu 57 de euro pentru o oră de muncă, de peste patru ori mai mult decât România. În marile economii vest-europene, nivelurile rămân ridicate: Germania: 45 euro/oră Franța: 44 euro/oră Irlanda: 44 euro/oră Austria: 46 euro/oră România, sub aproape toată Europa Centrală și de Est Poziția României este sub nivelul aproape tuturor economiilor din Europa Centrală și de Est menționate în datele citate, inclusiv: Cehia și Slovacia: 20 euro/oră Polonia și Portugalia: 19 euro/oră Croația, Grecia și Lituania: 18 euro/oră Ungaria: 15 euro/oră În acest context, costul redus al forței de muncă rămâne principalul avantaj competitiv al României, inclusiv în raport cu statele din regiune, în condițiile în care diferențele dintre țări sunt încă foarte mari. [...]
Scăderea consumului gospodăriilor a tras în jos PIB-ul , în ciuda unui avans puternic al investițiilor, potrivit datelor provizorii ale INS prezentate de Adevărul . Economia României a scăzut cu 0,7% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025 (serie brută), pe fondul unei contracții de 2,5% a consumului populației, componentă care reprezintă 61,2% din PIB. În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul a fost cu 0,4% sub nivelul din trimestrul II 2025 în termeni reali (serie brută). Pe seria ajustată sezonier și în funcție de numărul de zile lucrătoare, scăderea anuală a fost de 2%, iar față de trimestrul I 2026 PIB-ul ajustat sezonier a rămas nemodificat. Consumul, principalul factor negativ: minus 1,5 puncte procentuale la PIB Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a scăzut cu 2,5% în primul semestru (în termeni reali), având o contribuție negativă de 1,5 puncte procentuale la modificarea PIB. În trimestrul al doilea, consumul gospodăriilor a coborât cu 1,9% față de aceeași perioadă din 2025. În valori nominale, cheltuielile de consum ale gospodăriilor au ajuns la 290,1 miliarde de lei, însă creșterea nominală a venit în condițiile unei scăderi reale a volumului consumului (indice de preț 110,7% și indice de volum 96,9%). Investițiile au compensat parțial: plus 2,4 puncte procentuale Formarea brută de capital fix (indicator folosit pentru a aproxima investițiile) a crescut cu 10,9% în primul semestru, având cea mai importantă contribuție pozitivă la PIB: 2,4 puncte procentuale. În trimestrul al doilea, avansul a fost și mai ridicat, de 16,5% față de trimestrul II 2025. Formarea brută de capital (care include și variația stocurilor) a crescut cu 0,9% în primul semestru și cu 8,5% în trimestrul al doilea. Pe sectoare: construcțiile au urcat, industria și comerțul au coborât Pe partea de resurse, construcțiile au avut o contribuție pozitivă, cu un volum al activității în creștere cu 12,3% în primul semestru și o contribuție de 0,7 puncte procentuale (pondere de 6,2% în formarea PIB). În trimestrul al doilea, construcțiile au fost cu 15,3% peste nivelul din perioada similară din 2025. În schimb, industria a scăzut cu 2,9% în primul semestru (contribuție negativă de 0,5 puncte procentuale, la o pondere de 16% în PIB), iar comerțul, transportul, hotelurile și restaurantele au coborât cu 3,9%, sectorul având cea mai mare contribuție negativă dintre activitățile economice: -0,9 puncte procentuale (pondere 21,6%). Comerțul exterior și statul: exporturi în creștere, dar importuri mai rapide În primul semestru, exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 1,3%, iar importurile cu 1,6%, ceea ce a dus la o contribuție negativă a exportului net la PIB, de 0,1 puncte procentuale. În termeni nominali, exporturile au însumat 349,4 miliarde de lei, iar importurile 399,4 miliarde de lei. Pe partea de cerere publică, consumul final individual al administrațiilor publice a crescut cu 1,7% (contribuție pozitivă de 0,1 puncte procentuale), iar consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice a urcat cu 6% (contribuție de 0,6 puncte procentuale). De ce contează Datele indică o economie în care motorul tradițional – consumul populației – rămâne în recul și apasă direct asupra creșterii, în timp ce investițiile au rol de amortizor, fără să poată compensa integral scăderile din consum și din sectoare mari precum industria și comerțul. În acest context, diferențele dintre seria brută și cea ajustată sezonier (inclusiv scăderea anuală de 2% în trimestrul II pe seria ajustată) sugerează o dinamică mai slabă a activității decât arată strict comparația „brută” an la an. [...]
România rămâne „țară de imigrare”, dar populația rezidentă continuă să scadă , pe fondul unui spor natural puternic negativ, arată datele Institutului Național de Statistică , citate de G4Media . La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19,041 milioane de persoane, cu 1.829 mai puține decât la 1 ianuarie 2025. Scăderea vine „în principal” din sporul natural negativ (diferența dintre născuți-vii și decedați), de 104.100 persoane în 2025, în timp ce migrația internațională a avut un sold pozitiv de 102.200 persoane. Cu alte cuvinte, imigrația a crescut, dar nu a reușit să acopere declinul demografic generat de natalitate și mortalitate. Migrația: plus pe total, cu bărbații majoritari la intrări și ieșiri INS indică faptul că, în 2025, numărul imigranților l-a depășit pe cel al emigranților cu 102.200 persoane, ceea ce menține România în categoria țărilor de imigrare. Totuși, acest plus nu a compensat pierderea din sporul natural. În același an, bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (57,9%), cât și în rândul imigranților (58,6%). Îmbătrânirea demografică se accentuează Datele INS arată o continuare a îmbătrânirii populației: ponderea populației de 65 de ani și peste a urcat de la 20,3% (2025) la 20,5% (1 ianuarie 2026); ponderea populației de 0–14 ani a scăzut de la 15,4% (1 ianuarie 2025) la 15,1% (1 ianuarie 2026); indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 131,3 la 135,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere. Raportul de dependență demografică (numărul de persoane tinere și vârstnice raportat la 100 de persoane adulte) a scăzut ușor, de la 55,6 la 55,2. Structura populației: urban în creștere ușoară, femeile în scădere marginală La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă din mediul urban era de 9,792 milioane de persoane, în creștere cu 0,2% față de 1 ianuarie 2025. Populația feminină era de 9,744 milioane, în scădere cu 0,1% față de aceeași dată a anului precedent. INS precizează că populația rezidentă include persoanele (cu cetățenie română, străină sau fără cetățenie) cu reședința obișnuită în România de cel puțin 12 luni, iar în contextul conflictului din Ucraina sunt incluși și cetățenii ucraineni cu protecție temporară. Datele pentru 1 ianuarie 2026 sunt provizorii și urmează să fie revizuite în decembrie 2026. [...]
