Știri
Știri din categoria Societate
Majoritatea românilor resping acțiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului, potrivit unui sondaj realizat de AGERPRES, care indică o percepție critică asupra intervențiilor externe. Datele arată că 55% dintre respondenți consideră aceste acțiuni mai degrabă nejustificate, în timp ce 32% le văd ca fiind justificate, iar 13% nu au o opinie clară.
Rezultatul sondajului, realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), evidențiază o tendință de rezervă în rândul populației față de implicarea militară în conflicte internaționale. Percepția dominantă este una prudentă, indicând o reticență față de escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu și față de rolul marilor puteri în astfel de intervenții.
Pentru o imagine mai clară, distribuția răspunsurilor este următoarea:
Sondajul a fost realizat în perioada 23–27 martie 2026, pe un eșantion de 1.517 persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Metoda de colectare a datelor a fost CATI (interviuri telefonice), iar marja de eroare este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcție de regiune și mediul de rezidență.
Interpretarea acestor rezultate sugerează că opinia publică din România rămâne precaută în fața conflictelor externe și nu susține în mod majoritar intervențiile militare, chiar atunci când acestea implică aliați occidentali. Această poziționare poate reflecta atât îngrijorări legate de stabilitatea regională, cât și o preferință pentru soluții diplomatice în locul celor militare.
Recomandate
România intră într-o presiune structurală pe servicii sociale și sănătate, pe fondul lipsei de personal pentru îngrijirea vârstnicilor , arată datele citate de Adevărul : există aproximativ un lucrător formal în îngrijirea de lungă durată la 100 de persoane de peste 65 de ani, față de circa cinci la 100, media statelor OECD. România avea aproape 3,9 milioane de persoane de cel puțin 65 de ani la începutul lui 2026, adică 20,5% din populația rezidentă, potrivit Barometrului „Bătrânii singuri. Drama nevăzută a României”, realizat de Alianța Binelui Comun (ABC) și publicat de Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice (1 octombrie). Estimările citate în barometru indică o creștere a ponderii acestei grupe de vârstă până la aproximativ 31% în 2050. Personal puțin și finanțare redusă: decalaj față de OECD Diferența față de statele OECD nu este doar de resursă umană, ci și de bani. România alocă aproximativ 0,3% din PIB pentru îngrijirea de lungă durată, comparativ cu 1,7% în medie în OECD, conform datelor citate în barometru. În acest context, familia rămâne principala sursă de sprijin pentru seniori, însă modelul devine fragil când copiii adulți sunt plecați în alt oraș sau în străinătate. Îmbătrânire „pe cont propriu”: seniori singuri și copii departe Aproximativ 1,35 milioane de persoane de peste 65 de ani locuiau singure în 2025. Barometrul notează că locuirea singură nu înseamnă automat nevoie de îngrijire, dar schimbarea structurii gospodăriilor și distanța dintre generații modifică felul în care se asigură sprijinul atunci când autonomia scade. În mediul urban, aproape 29% dintre seniori nu își au copiii în apropiere. Transferurile de bani și comunicarea la distanță pot menține legătura, dar nu pot înlocui sprijinul care presupune prezență fizică (însoțire la medic, cumpărături, ajutor în gospodărie). Singurătatea, un risc social măsurabil în orașe Cercetarea realizată pentru barometru indică faptul că, în mediul urban, trei din cinci seniori se confruntă cu singurătatea, iar aproape 310.000 sunt estimați cu un nivel foarte ridicat de singurătate. Autorii precizează că aceste date sunt reprezentative pentru populația vârstnică urbană și nu sunt extrapolate automat la întreaga populație de peste 65 de ani din România. Tot în urban, 59% dintre seniori spun că ar accepta programe de sprijin, potrivit cercetării. Ce măsuri sunt propuse și ce ar urma să schimbe Printre soluțiile avansate de Alianța Binelui Comun în barometru se află: extinderea serviciilor de îngrijire la domiciliu și a serviciilor mobile; dezvoltarea transportului social, în special în mediul rural; introducerea unui pachet minim garantat de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu nevoi reduse și moderate; dezvoltarea forței de muncă din îngrijirea de lungă durată; sprijin pentru membrii familiei care îngrijesc vârstnici, în condițiile în care aceștia acoperă deja o parte importantă din îngrijire. Analiza mai propune mecanisme de identificare timpurie a vulnerabilității (inclusiv screening prin medicina de familie și servicii sociale) și contactarea proactivă a vârstnicilor după evenimente care cresc riscul de izolare sau pierdere a autonomiei (decesul partenerului, externare din spital, cădere, diminuarea capacității de autoservire). Pe termen mai lung, barometrul avansează ideea unei evidențe anuale, printr-un indice național și județean, care să urmărească indicatori precum locuirea singură, izolarea, autonomia și accesul la servicii. [...]
Via Transilvanica a ajuns să traverseze 400 de comunități și, odată cu recunoașterea ca traseu pedestru de interes național, capătă un cadru legal care protejează accesul și marcajele , un pas cu efect direct asupra siguranței turiștilor și a funcționării rutei, potrivit Ziarul Financiar . Alin Ușeriu, fondatorul Asociației Tășuleasa Social, spune că nu există comunități care să considere proiectul dăunător și descrie traseul drept „drumul care unește”. La Via Transilvanica Business Fest , inițiativă a fundației Deloitte și a asociației Tășuleasa Social, Ușeriu a insistat că proiectele sociale funcționează doar dacă sunt conectate la „cadrul larg al societății”, de la educație la mediul în care trăiesc oamenii. „Sunt 400 de comunităţi pe Via Transilvanica, nu există nicio comunitate care să zică că Via Transilvanica face rău. Via Transilvanica este ceea ce uneşte, drumul care uneşte.“ Ce înseamnă statutul de „interes național” pentru traseu Via Transilvanica este un traseu montan de 1.600 de kilometri, care poate fi parcurs în aproximativ 60 de zile. Proiectul a fost inițiat în 2018, iar în acest an a devenit traseu pedestru de interes național, ceea ce aduce, conform informațiilor din articol, un plus de siguranță pentru turiști. În practică, cadrul legal menționat în material prevede că este interzisă blocarea accesului sau distrugerea marcajelor, elemente esențiale pentru utilizarea rutei. „Orice primar putea să oprească proiectul acesta. Să zică: «Gata, nu mai vreau pe aici».“ Extinderea: ținta de 5.000 km și zonele vizate Fondatorul Tășuleasa Social afirmă că organizația vrea să ducă proiectul și în alte zone istorice ale României și că există deja „scouting” (evaluări preliminare pe teren) în: Țara Oașului Maramureșul istoric Valea Jiului Ușeriu spune că o rețea de 5.000 de kilometri „ar fi excelent” și că România ar putea concura cu rute mari din SUA, argumentând că, deși nu are teritorii la fel de întinse, are un teritoriu „foarte interesant” și „foarte bogat”. Context: Tășuleasa Social și miza comunitară Alin Ușeriu și fratele său, Tibi Ușeriu, au fondat Asociația Tășuleasa Social în 2000, într-o perioadă în care voluntariatul era perceput ca un concept „străin”, potrivit articolului. Ușeriu leagă evoluția proiectelor sociale de acceptarea comunității și de capacitatea de a opri sau ajusta inițiativele dacă nu funcționează local. „Noi, de la bun început, am ştiut că socialul nu poate să fie închistat undeva ca singurul lucru care trebuie rezolvat.“ [...]
Un clip viral cu un muncitor nepalez readuce în discuție diferențele mari de venit dintre România și Nepal , dar și riscul de a trage concluzii despre salarii din imagini fără context, potrivit Adevărul . Bărbatul, care lucrează în România, a publicat pe TikTok un videoclip în care își numără banii câștigați, iar imaginile au fost preluate și pe Reddit . Acolo, postarea a circulat cu mesajul „În România se fac bani. Doar cine nu vrea nu face” și a strâns numeroase reacții. În filmare, muncitorul apare întins pe pat și numără o sumă pe care comentatorii au estimat-o la aproximativ 7.000 de lei. O parte dintre utilizatori au reacționat pozitiv, spunând că sunt „bani munciți” și comparând experiența lui cu cea a românilor plecați la muncă în străinătate în urmă cu circa două decenii. Au apărut și relatări despre interacțiuni directe cu muncitori nepalezi, inclusiv exemplul unui curier care a livrat mâncare și a urat „poftă bună”. Diferența de venit, dar fără concluzii despre salarii în România În contextul discuțiilor, articolul citează date potrivit cărora salariul mediu lunar brut în Nepal ar fi de aproximativ 32.000 de rupii nepaleze, echivalentul a circa 234 de dolari (aprox. 1.060 de lei). Raportat la acest reper, suma estimată la 7.000 de lei din videoclip ar însemna mai mult de șase salarii medii lunare din Nepal. Totuși, clipul nu precizează perioada în care au fost câștigați banii, ce meserie are bărbatul și nici dacă suma reprezintă salariul net. Din acest motiv, valoarea din imagini nu poate fi folosită pentru a estima venitul obișnuit al muncitorilor nepalezi din România. [...]
Franța se pregătește pentru proteste naționale care pot bloca activitatea și tensiona bugetul public , pe fondul extinderii manifestațiilor elevilor și al anunțatei alăturări a unor activiști „vestele galbene”, potrivit Al Jazeera . Miza imediată pentru guvern este dublă: gestionarea ordinii publice și evitarea unei escaladări sociale într-un moment în care executivul încearcă să reducă deficitul și să țină sub control datoria. Protestele au început la mijlocul lui septembrie, la un liceu din Creteil (suburbie a Parisului), unde elevii au reclamat clădiri degradate, clase supraaglomerate, lipsa profesorilor și un sistem educațional perceput ca profund inegal. Mobilizarea s-a extins între timp la mii de licee din țară, iar în stradă au intrat și profesori, sindicate și studenți. Extinderea mișcării și riscul de coordonare la nivel național Pentru sâmbătă, o parte dintre activiștii „vestelor galbene” – rămași din protestele din 2018 legate de costul vieții – au făcut apel să se alăture manifestațiilor elevilor. Jerome Rodrigues, un activist proeminent, a transmis într-un mesaj video că revendicările diferitelor categorii sociale „pot converge”. Autoritățile așteaptă să vadă dacă aceste apeluri se vor transforma într-o mobilizare amplă și coordonată. Ministrul de Interne Laurent Nunez a spus că se așteaptă la o prezență „destul de semnificativă”. Ordine publică: sute de răniți în rândul poliției și acuzații privind folosirea forței Guvernul descrie tulburările drept unele dintre cele mai violente din ultimele decenii și afirmă că peste 900 de polițiști au fost răniți de la începutul protestelor. Criticii susțin însă că violențele sunt comise de o minoritate și riscă să acopere revendicările majorității. În paralel, executivul este criticat pentru reacția față de proteste, inclusiv pentru reținerea a mii de minori și folosirea forței împotriva tinerilor. Potrivit unor relatări publicate în această săptămână, peste 6.700 de copii au fost duși în custodia poliției de la mijlocul lui septembrie. Avocați specializați în drepturile omului au vorbit despre „răni de tip militar” în cazul unor adolescenți, inclusiv un elev de 15 ani care și-a pierdut o mână după explozia unei grenade asurzitoare la Lens și un tânăr de 16 ani care și-a pierdut vederea la Tours, în urma unei răni provocate de un glonț de cauciuc. Deși Franța a suspendat folosirea grenadelor asurzitoare pentru demonstrațiile elevilor, Nunez a spus vineri că a autorizat utilizarea lor în cazul a ceea ce a numit „violență urbană”. Presiunea bugetară: educație, servicii publice și consolidare fiscală Dincolo de revendicările din educație, protestele încep să reflecte anxietăți mai largi într-o țară confruntată cu presiuni fiscale, stagnare economică și nemulțumire socială în creștere. Premierul Sebastian Lecornu a descris contextul drept unul de „perma-criză”, invocând războaie, inflație și probleme legate de puterea de cumpărare. Guvernul a încercat să reducă tensiunea prin: renunțarea la planuri de creștere a unor taxe de înscriere în învățământul superior; promisiunea de a trimite 3.000 de profesori suplinitori în licee; lansarea unui sondaj național online pentru elevi. Un profesor de literatură franceză, Mathieu Roger-Lacan, a spus că măsurile nu atacă problema de fond – un sistem care nu reușește să ofere șanse egale – și a avertizat că soluțiile structurale „costă bani”. El a indicat și distribuția resurselor: un raport guvernamental publicat săptămâna aceasta arată că 32% din bugetul ministerului educației pentru anul viitor ar urma să meargă către pensiile funcționarilor publici retrași. De ce contează: deficit mare, datorie ridicată și un buget politic exploziv Protestele vin într-un moment dificil pentru guvern, prins între cererile pentru servicii publice mai bine finanțate și nevoia de a reduce datoria. Deficitul a fost de 152,5 miliarde euro (aprox. 762,5 miliarde lei) anul trecut, echivalentul a 5,1% din PIB, peste media UE de 3,1%. Datoria publică a urcat la 115,6% din PIB, a treia cea mai mare din UE, după Grecia și Italia. Bugetul propus pentru 2027 urmărește reducerea deficitului prin limitarea cheltuielilor și măsuri fiscale, inclusiv înghețarea salariilor din sectorul public și limitarea creșterilor de pensii. Întrebarea, în acest context, este dacă economiile pot fi obținute fără a alimenta și mai mult furia publică. În plan politic, proiectul de buget urmează să fie dezbătut într-un parlament profund divizat, pe măsură ce partidele se poziționează pentru alegerile prezidențiale din 2027, care vor marca finalul mandatului lui Emmanuel Macron . [...]
Patru persoane au fost ucise într-un atac armat la o școală primară din Oregon, iar incidentul readuce în prim-plan presiunea asupra autorităților locale de a investi în pregătirea pentru „trăgător activ” și în măsuri de securitate în unitățile de învățământ , potrivit Agerpres , care citează Reuters. Atacul a avut loc joi, în orașul Bend (statul Oregon), la Școala Primară Silver Rail. Poliția a anunțat că atacatorul, în vârstă de 16 ani, a deschis focul și a omorât patru persoane — trei copii și un cadru didactic — înainte de a fi împușcat mortal de un membru înarmat al comunității, care l-a urmărit până în clădire. Potrivit șefului poliției din Bend, Mike Krantz, un elev de 7 ani și un profesor în vârstă de 54 de ani au fost transportați la spital cu răni grave. Victimele decedate includ copii de 5, 8 și 11 ani, precum și un cadru didactic. Securitatea operațională în școli și pregătirea forțelor de ordine Poliția a precizat că atacatorul a pătruns în școală trăgând asupra ușilor încuiate, fără a oferi alte detalii despre suspect. Krantz a mai spus că, în luna august, fiecare polițist din Bend a parcurs o zi întreagă de instruire pentru situații care implică un „trăgător activ” (intervenție rapidă în cazul unui atac armat în desfășurare). „Din păcate, acesta este un scenariu pentru care ne antrenăm în mod regulat, și este necesar să o facem”, a spus Krantz, adăugând că „va fi o anchetă de lungă durată”. Intervenția unui civil înarmat și reacția autorităților Guvernatoarea statului Oregon, Tina Kotek , prezentă la conferința de presă, i-a mulțumit persoanei din comunitate care a intervenit. Identitatea acesteia nu a fost făcută publică, iar poliția a spus că martorul l-a văzut pe suspect intrând în școală și a pornit pe urmele lui. „Niciun părinte nu ar trebui să treacă printr-o asemenea zi și nicio comunitate nu ar trebui să fie nevoită să trăiască o astfel de zi”, a declarat Kotek. Context: o dezbatere recurentă despre arme și protecția școlilor Materialul notează că atacurile armate în școli sunt recurente în SUA și reaprind dezbaterile privind legislația armelor de foc, într-o țară în care dreptul de a deține arme este protejat de Al Doilea Amendament. În acest context, susținătorii dreptului de a deține arme au pledat, între altele, pentru înarmarea cadrelor didactice ca măsură de apărare. Atacul a avut loc într-un oraș de aproximativ 100.000 de locuitori, situat la circa 280 km sud-est de Portland. Școala Primară Silver Rail are în jur de 450 de elevi și 40 de angajați, acoperind nivelurile de la grădiniță până la clasa a cincea. [...]
Președintele Nicușor Dan a legat recunoașterea performanței de coeziunea comunităților și de un parcurs „european și democratic” al României , într-un mesaj transmis la „ Seara Valorilor ” organizată de Primăria Iași, potrivit Agerpres . Mesajul a fost prezentat prin consilierul de stat Mădălina Fătu și a pus accent pe rolul exemplului personal în dezvoltarea comunităților. În mesaj, șeful statului a susținut că recunoașterea valorilor depășește nivelul simbolic și funcționează ca o confirmare a modului în care „prin hotărâre, creativitate și devotament” se construiesc comunități și, la nivel național, „o țară demnă de potențialul său”. El a argumentat că răsplătirea contribuțiilor din „domenii vitale” poate încuraja „agregarea energiilor creatoare” pentru un parcurs strategic „european și democratic”, bazat pe diversitate și pe consolidarea valorilor comune. „Oamenii valoroși sunt cei care performează dând sens performanței, adică dăruind comunității.” Mesaj către tineri și rolul Iașului în „promovarea valorilor” Nicușor Dan a arătat că „România valorilor” se adresează în special tinerilor, cu angajamentul de a cultiva „cunoașterea, excelența și implicarea responsabilă în viața comunitară”. În același timp, a punctat semnificația specială a evenimentului pentru Iași, pe care l-a descris ca oraș „construit prin cultură, educație, credință și spirit comunitar”. Președintele a mai afirmat că promovarea și recunoașterea valorilor ieșene ar contribui la consolidarea prestigiului României și a indicat dialogul între administrație, mediul profesional și societatea civilă drept un semnal despre importanța solidarității și implicării în „construirea unui viitor comun”. Ce premii s-au acordat și cine a primit titlul de cetățean de onoare Evenimentul a avut loc în cadrul „Sărbătorii Iașului”, iar primarul Mihai Chirica a spus că se desfășoară într-un „context special”, invocând atât dimensiunea spirituală legată de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, cât și „ultimele statistici” care ar indica poziționarea Iașului ca „un oraș de top la nivel european” (fără a fi detaliate în material). În cadrul ediției au fost acordate premii pentru: Excelență în cultură; Excelență în educație și cercetare; Premiul „Pogor” (oferit de Academia Română – filiala Iași ); Premiul „Vanda Condurache” pentru jurnalism (oferit de academicianul Daniel Condurache); Excelență în mass-media; excelență în afaceri; excelență în sport; excelență pentru societatea civilă. Totodată, distincția de „Cetățean de onoare al municipiului Iași” a fost acordată lui Dan Covătaru (in memoriam), precum și prof. univ. dr. Simona Modreanu, prof. univ. dr. Vladislav Brașoveanu, Sorin Babii și Paul Costaș. [...]
