Știri
Știri din categoria Societate
Majoritatea românilor resping acțiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului, potrivit unui sondaj realizat de AGERPRES, care indică o percepție critică asupra intervențiilor externe. Datele arată că 55% dintre respondenți consideră aceste acțiuni mai degrabă nejustificate, în timp ce 32% le văd ca fiind justificate, iar 13% nu au o opinie clară.
Rezultatul sondajului, realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), evidențiază o tendință de rezervă în rândul populației față de implicarea militară în conflicte internaționale. Percepția dominantă este una prudentă, indicând o reticență față de escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu și față de rolul marilor puteri în astfel de intervenții.
Pentru o imagine mai clară, distribuția răspunsurilor este următoarea:
Sondajul a fost realizat în perioada 23–27 martie 2026, pe un eșantion de 1.517 persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Metoda de colectare a datelor a fost CATI (interviuri telefonice), iar marja de eroare este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcție de regiune și mediul de rezidență.
Interpretarea acestor rezultate sugerează că opinia publică din România rămâne precaută în fața conflictelor externe și nu susține în mod majoritar intervențiile militare, chiar atunci când acestea implică aliați occidentali. Această poziționare poate reflecta atât îngrijorări legate de stabilitatea regională, cât și o preferință pentru soluții diplomatice în locul celor militare.
Recomandate
Aproape unul din trei tineri de 15–24 de ani nu avea un loc de muncă în T4 2025 , un semnal care apasă direct pe companii și pe costurile de formare, într-o piață în care rolurile de început de carieră se restrâng pe fondul automatizării, potrivit Ziarul Financiar , care citează date ale Institutului Național de Statistică (INS) . În același timp, publicația descrie cum „joburile fantomă” și frustrările legate de practici precum munca nedeclarată, „salariile în plic”, contractele înregistrate târziu sau internshipurile neplătite au devenit teme recurente în conținutul de pe TikTok, pe fondul dificultății tot mai mari de a intra pe piața muncii. De ce se strâng pozițiile entry-level Articolul leagă scăderea oportunităților pentru pozițiile de început de carieră de două presiuni: contextul economic și avansul accelerat al inteligenței artificiale. În special sarcinile repetitive – de la documentare și administrativ până la suport operațional – sunt tot mai des preluate de instrumente bazate pe AI, ceea ce schimbă structura rolurilor junior și ridică pragul de intrare pentru tineri. În acest cadru, integrarea profesională devine mai dificilă, iar soluțiile „de avarie” (internshipuri fără plată sau forme de muncă la limita legalității) riscă să împingă o parte din tineri spre trasee instabile, cu efecte pe termen lung asupra calificării și veniturilor. Reacția din piață: „oportunități reale, nu promisiuni” Ziarul Financiar notează inițiativa unui târg de joburi dedicat industriei de marketing și comunicare, „PR&Ad Fair”, organizat de ONG-ul studențesc PRIME România, programat pe 14 mai. Sunt menționate companii precum Digitalee, Digital Distrikt, Puratos și woom bikes, care ar urma să vină cu opțiuni de la internshipuri plătite la poziții full-time. În material este citată Irina Mateescu (Active Founder, Digitalee), care pune accent pe rolul mediului privat în a oferi „joburi corecte” și pe adaptarea muncii de început de carieră la utilizarea tehnologiei: „AI şi presiunea economică redefinesc piaţa muncii din România pentru GenZ. (...) la PR & Ad Fair (...) ne angajăm să oferim oportunităţi reale, nu promisiuni, ajutând Gen Z să se orienteze cu încredere”. Ce urmează și ce mize are subiectul pentru economie Dincolo de dimensiunea socială, miza economică este legată de alimentarea „conductei” de talente: dacă intrarea tinerilor în piața muncii se blochează sau se face prin formule precare, companiile vor resimți mai greu lipsa de personal calificat și vor avea costuri mai mari de formare ulterior. În paralel, accelerarea automatizării împinge piața spre roluri junior mai puține, dar cu cerințe mai ridicate, ceea ce poate amplifica competiția pentru pozițiile corecte și plătite. [...]
Pachetul social al Comisiei Europene pune presiune pe România să livreze politici anti-sărăcie , într-un context în care 27,4% dintre români sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, peste media UE de 20,9%, potrivit Adevărul . Miza pentru București nu este doar alinierea la o țintă europeană pe termen lung (2050), ci capacitatea administrativă de a transforma obiectivele în măsuri aplicabile, cu efect în special pentru copii și gospodăriile vulnerabile. Comisia Europeană a lansat un pachet social care include prima strategie europeană dedicată combaterii sărăciei, măsuri pentru prevenirea excluziunii locative, extinderea Garanției Europene pentru Copii și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități până în 2030. Inițiativa vine pe fondul tensiunilor sociale alimentate de creșterea costului vieții, care a devenit principala preocupare pentru mai mult de jumătate dintre europeni, în timp ce accesul la locuințe accesibile și servicii sociale se degradează. România: indicatori peste media UE și vulnerabilitate ridicată la copii Datele Eurostat citate în material arată că România rămâne printre cele mai afectate state membre. În 2025, aproximativ 27,4% dintre români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, România fiind depășită doar de Bulgaria și Grecia, în timp ce media UE este de aproximativ 20,9%. Situația este mai severă în rândul copiilor: aproape 33,8% dintre copiii din România sunt expuși aceluiași risc, una dintre cele mai ridicate valori din Uniune. În plus, România are cea mai mare pondere din UE a persoanelor afectate de lipsuri materiale și sociale severe: aproximativ 17% dintre români nu își permit cheltuieli considerate esențiale, precum încălzirea locuinței, plata utilităților, o alimentație adecvată sau înlocuirea unor bunuri de bază. Ținte europene și instrumente: locuri de muncă, servicii publice, sprijin financiar Strategia Comisiei stabilește ca obiectiv reducerea cu cel puțin 15 milioane a numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie până în 2030 și contribuția la eradicarea sărăciei până în 2050. Documentul pune accent pe trei direcții: crearea de locuri de muncă de calitate; acces mai bun la servicii publice; sprijin financiar adecvat pentru persoanele vulnerabile. Un punct central este sărăcia infantilă: Comisia vizează consolidarea Garanției Europene pentru Copii, astfel încât copiii vulnerabili să aibă acces gratuit la educație timpurie, servicii medicale, mese școlare și sprijin social. Este menționată și propunerea unui Card european pentru copii, pentru acces mai rapid la servicii esențiale. Locuințe și dizabilitate: două capitole cu impact direct în teren Problema locuirii este tratată ca prioritate majoră, în condițiile în care, la nivel european, prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 60% din 2013, iar aproximativ un milion de europeni sunt fără adăpost. În România, deși rata proprietății este ridicată, materialul notează că multe familii trăiesc în locuințe supraaglomerate sau fără condiții adecvate, iar accesul la locuințe sociale este redus. Pachetul include și măsuri pentru persoanele cu dizabilități: în UE, peste 90 de milioane de persoane trăiesc cu o formă de dizabilitate, iar rata de ocupare este mult mai scăzută decât în restul populației. Comisia propune extinderea Cardului European pentru Dizabilități, dezvoltarea serviciilor comunitare și investiții în tehnologii de asistență, inclusiv instrumente bazate pe inteligență artificială. Ce urmează: testul pentru România este implementarea Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a spus că sărăcia și excluziunea socială „pot și trebuie depășite”. În același timp, materialul subliniază că, pentru state precum România, succesul strategiei europene depinde în mare măsură de capacitatea autorităților naționale de a transforma obiectivele în politici concrete și eficiente — într-un peisaj intern marcat de diferențe mari între regiuni, cu București-Ilfov mult peste multe zone rurale din sud și est, unde accesul la servicii și infrastructură rămâne limitat. [...]
România a pornit elaborarea unei strategii naționale anti-sărăcie, cu finanțare de circa 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) pentru pregătirea documentului, într-un context în care aproape unul din cinci români trăiește la limita sărăciei , potrivit Știrile Pro TV . Miza, dincolo de componenta socială, este una economică: ministerul leagă reducerea sărăciei de participarea la piața muncii, costuri sociale și pierderea de capital uman. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus că demersul a fost declanșat „prin ordin de ministru”, iar în aceeași zi a fost depusă o fișă de proiect pentru obținerea finanțării din Programul de Asistență Tehnică 2021–2027 , bani destinați întregului parcurs de elaborare a strategiei. Ce presupune strategia și cine intră în implementare Pîslaru a subliniat că proiectul pregătit pentru finanțare vizează „creșterea capacității administrative a autorităților” și nu este un demers strict sectorial. Cu alte cuvinte, strategia nu ar urma să privească doar Ministerul Muncii și agențiile din subordine, ci și alte instituții cu atribuții în politici de combatere a sărăciei. În lista de pași menționați de ministru intră: evaluarea programelor de asistență socială și a proiectelor finanțate din fonduri europene; o analiză națională a nevoilor din domeniul excluziunii sociale; consultări cu partenerii sociali; un mecanism de monitorizare și un comitet de coordonare și monitorizare, înființat odată cu ordinul. De ce contează economic: piața muncii și „capitalul uman” Ministrul a legat direct sărăcia de efecte economice și sociale: participare redusă la piața muncii, probleme de sănătate, costuri sociale mari și pierdere de capital uman. În același context, a indicat că 19,2% dintre tineri nu sunt nici în educație formală, nici într-un loc de muncă, vorbind despre „tinerii invizibili” care nu sunt țintiți adecvat de politicile publice. Pîslaru a mai afirmat că România este prima țară membră a UE care a inițiat demersuri pentru o astfel de strategie, în cadrul apelului european pentru consolidarea incluziunii sociale. Ce urmează Potrivit ministrului, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ar urma să lanseze în luna iunie un apel legat de foaia de parcurs 2028–2034 (următorul cadru financiar multianual), iar pregătirea strategiilor ar trebui să ajute la definirea priorităților înainte de alocarea și cheltuirea fondurilor. În materialul citat nu sunt precizate termene pentru finalizarea strategiei anti-sărăcie sau măsuri concrete care vor rezulta din ea. [...]
Rata de returnare a ambalajelor SGR a trecut de 76% în martie , semn că sistemul începe să se apropie de echilibrul dintre ce intră pe piață și ce se întoarce în colectare, potrivit Wall-Street . RetuRO , administratorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), a raportat pentru martie 2026 colectarea a aproximativ 389 de milioane de ambalaje, din 509 milioane puse pe piață, ceea ce corespunde unei rate de returnare de peste 76%. La nivelul întregului trimestru I, românii au returnat peste 1 miliard de ambalaje de băuturi, comparativ cu 1,2 miliarde puse pe piață. În același interval, RetuRO a predat către reciclatori circa 90.000 de tone de materiale. Ce înseamnă operațional: flux mai stabil către reciclare Din perspectiva funcționării sistemului, apropierea dintre volumele puse pe piață și cele returnate reduce presiunea pe lanțul logistic al SGR și crește predictibilitatea cantităților care ajung la reciclare. Datele raportate indică o „evoluție constantă” în primele trei luni ale anului, conform RetuRO. Imaginea de ansamblu de la lansarea SGR De la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare în România, au fost colectate peste 9,6 miliarde de ambalaje, iar la reciclatori au ajuns peste 700.000 de tone de materiale. RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. funcționează pe principiul „not for profit” (fără distribuirea profitului către acționari), ceea ce înseamnă că eventualul profit este reinvestit exclusiv în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu cu acționariat mixt: trei acționari privați (Asociația Berarii României pentru Mediu – 30%, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate – 30%, Asociația Retailerilor pentru Mediu – 20%) și statul român, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%). [...]
Primăria Capitalei reia controalele în Centrul Vechi sâmbătă seara , după ce o parte dintre localuri ar fi continuat să difuzeze muzică la volum ridicat în pofida avertismentelor și a amenzilor, potrivit Adevărul . Miza anunțului este una de reglementare și aplicare: autoritățile transmit că sancțiunile nu se opresc la avertismente, iar verificările vor fi repetate. Primăria susține că angajații a 7 dintre cele 50 de localuri verificate „au decis să nu respecte avertismentul” Poliției Locale „nici după amenzi repetate” și că „au bubuit în continuare muzica”. Reprezentanții instituției afirmă că „contravențiile au continuat” și în seara precedentă, când echipajele au revenit în zonă. „Au ignorat și au bubuit în continuare muzica. Dar și contravențiile au continuat aseară, când echipajele au revenit.” În același mesaj, Primăria le-a mulțumit celor care au respectat legea și „i-au respectat pe locuitori”, dar a avertizat că „în seara aceasta, vor fi din nou controale”. Context: măsuri recente privind zgomotul în zonele aglomerate La începutul lunii mai, polițiștii locali au făcut controale în Centrul Vechi, iar în urma acestora „au fost eliminate boxele amplasate în exteriorul teraselor și restaurantelor”, conform unei relatări anterioare din Adevărul . Separat, pe 25 aprilie, primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a spus că programul „Străzi deschise” va continua, însă „mai liniștit, cu mai puțini decibeli”, potrivit Adevărul . „Nu vom mai aviza concertele privaților care fac bani mulți pe timpanele oamenilor din zona Kiseleff (acum mai avem două deja avizate, până să mă interesez eu de procesul de avizare)” Ce urmează Primăria anunță că verificările vor fi reluate sâmbătă seara în Centrul Vechi. Articolul nu precizează intervalul orar al controalelor și nici tipul exact al sancțiunilor care ar putea fi aplicate de această dată. [...]
Alertele RO-Alert din zona de graniță descurajează turiștii să vină în Tulcea , iar primarul municipiului cere ca mesajele să fie transmise mai „prietenos” și mai bine delimitate geografic, pentru a reduce efectul economic asupra operatorilor locali din turism, potrivit Mediafax . Primarul Ștefan Ilie spune că operatorii HoReCa din zonă i-au transmis că alertele și imaginile cu drone îi fac pe turiști să fie reticenți să vină la Tulcea, mai ales în cazul străinilor. Edilul a descris un mecanism de propagare rapidă a temerilor: turistul primește avertizarea pe telefon, o trimite mai departe pe WhatsApp și se consolidează percepția că zona este periculoasă. „Normal că ne afectează”, a spus Ștefan Ilie, explicând că un localnic s-a obișnuit cu alertele, dar un turist, mai ales unul străin, reacționează diferit. Ce schimbare cere Primăria: alerte mai bine „țintite” pe hartă Ștefan Ilie a precizat că Organizația de Management a Destinației (OMD) Tulcea, împreună cu Primăria, a transmis o solicitare către instituțiile responsabile de situațiile de urgență, pentru a analiza dacă alertele pot fi trimise într-un mod mai bine delimitat geografic. Ca exemple, primarul a indicat situații în care: o alertă pentru zona Chilia ajunge și la Tulcea; o alertă pentru Tulcea ajunge până la Murghiol. Limitele tehnice și mesajul către turiști Edilul afirmă că autoritățile au explicat că, în condiții de război, traiectoria unei drone nu poate fi anticipată complet. În același timp, primarul susține că mesajul care ar trebui transmis turiștilor este că România, ca stat membru NATO, nu se află în pericolul unui conflict armat pe teritoriul său. În județele Tulcea și Galați au fost transmise în ultimii ani numeroase mesaje RO-Alert, după atacurile rusești asupra porturilor ucrainene din apropierea graniței cu România. În aceste județe au căzut de mai multe ori fragmente de drone rusești. [...]
