Știri
Știri din categoria Societate
Alertele RO-Alert din zona de graniță descurajează turiștii să vină în Tulcea, iar primarul municipiului cere ca mesajele să fie transmise mai „prietenos” și mai bine delimitate geografic, pentru a reduce efectul economic asupra operatorilor locali din turism, potrivit Mediafax.
Primarul Ștefan Ilie spune că operatorii HoReCa din zonă i-au transmis că alertele și imaginile cu drone îi fac pe turiști să fie reticenți să vină la Tulcea, mai ales în cazul străinilor. Edilul a descris un mecanism de propagare rapidă a temerilor: turistul primește avertizarea pe telefon, o trimite mai departe pe WhatsApp și se consolidează percepția că zona este periculoasă.
„Normal că ne afectează”, a spus Ștefan Ilie, explicând că un localnic s-a obișnuit cu alertele, dar un turist, mai ales unul străin, reacționează diferit.
Ștefan Ilie a precizat că Organizația de Management a Destinației (OMD) Tulcea, împreună cu Primăria, a transmis o solicitare către instituțiile responsabile de situațiile de urgență, pentru a analiza dacă alertele pot fi trimise într-un mod mai bine delimitat geografic.
Ca exemple, primarul a indicat situații în care:
Edilul afirmă că autoritățile au explicat că, în condiții de război, traiectoria unei drone nu poate fi anticipată complet. În același timp, primarul susține că mesajul care ar trebui transmis turiștilor este că România, ca stat membru NATO, nu se află în pericolul unui conflict armat pe teritoriul său.
În județele Tulcea și Galați au fost transmise în ultimii ani numeroase mesaje RO-Alert, după atacurile rusești asupra porturilor ucrainene din apropierea graniței cu România. În aceste județe au căzut de mai multe ori fragmente de drone rusești.
Recomandate
Nicușor Dan cere delimitare publică de extremismul religios și de folosirea religiei ca instrument politic într-un mesaj transmis de Ziua Națională a Libertății Religioase , potrivit G4Media . Miza intervenției este una de coeziune socială și de prevenire a radicalizării, într-un context pe care președintele îl descrie ca fiind marcat de „resurgența extremismelor” și de proliferarea conflictelor. În mesajul său, președintele afirmă că instituirea acestei zile naționale urmărește să pună în valoare contribuția cultelor la „dezvoltarea societății”, la „echilibru și coeziune”, precum și la solidaritate și reziliență, prin valorile tradițiilor religioase care „conviețuiesc armonios” în România. Avertisment: religia, folosită pentru manipulare și ură Nicușor Dan leagă explicit libertatea religioasă de riscurile actuale generate de extremisme și de conflicte și cere o reacție fermă față de derapaje: „Cu atât mai mult, cu prilejul acestei Zile suntem datori să denunțăm extremismul religios, să ne opunem instrumentalizării religiei și transformării ei în mijloc de manipulare, de instigare la violență și ură, sau de stigmatizare.” În aceeași linie, președintele îndeamnă ca valorile religioase să nu fie folosite „ca pretexte pentru diviziuni artificiale sau confruntări sterile”, ci asumate ca sursă de echilibru și apropiere. Ce le cere cultelor: dialog și susținerea valorilor europene Șeful statului încurajează cultele și comunitățile credincioșilor să continue „dialogul constructiv”, să susțină „valorile europene și democratice” și să caute noi forme de colaborare „în beneficiul întregii societăți”. În final, Nicușor Dan leagă această direcție de un obiectiv general de țară, afirmând că astfel poate fi construită „o Românie prosperă, stabilă și sigură” pentru generațiile viitoare. [...]
Noul guvern de la Budapesta se distanțează de tabăra de la Băile Tușnad, iar organizatorii lansează o alternativă la Băile Homorod , cu un format declarat mai „civil” și cu accent pe artiști, potrivit G4Media . Miza, dincolo de simbolistica politică, este reconfigurarea unui spațiu de influență și dezbatere în comunitatea maghiară din Transilvania, după ani în care Băile Tușnad a fost asociată cu liderii Fidesz și guvernul ungar. O tabără nouă, cu promisiunea unui format „de jos în sus” Inițiativa se numește Tabăra de Dialog Comunitar și este programată între 28 iulie și 1 august. Organizatorii spun că vor să adune mii de participanți, iar accesul ar urma să fie gratuit. Evenimentul se va desfășura la Băile Homorod, unde organizatorii construiesc un nou centru lângă râul Tisa, cu obiectivul de a crea un spațiu comunitar alternativ și un forum politic și cultural deschis pentru maghiarii din Transilvania. În program, accentul ar urma să cadă pe artiști locali, cu o pondere de 70% din Transilvania, conform relatării Transtelex, citată de G4Media. „Apolitic”, dar cu invitații politice și temă româno-maghiară Deși organizatorii vorbesc despre o abordare „civilă” și „apolitică”, tabăra va include și o dimensiune politică: invitații ar fi fost adresate atât premierului ungar Péter Magyar, cât și unor reprezentanți ai guvernului român și ai partidelor politice din Transilvania și din Ungaria (Fidesz, UDMR, Uniunea Maghiarilor din Transilvania). Un accent separat este anunțat pe dialogul româno-maghiar și pe problemele comunitare ale primarilor maghiari. Revitalizarea zonei și reguli de transparență Árpád Gálfi , fost primar din Odorheiu Secuiesc și președinte de onoare al asociației susținătoare, a indicat și o miză locală: revitalizarea regiunii Homoródfürdő, descrisă ca degradată, dar cu potențial de dezvoltare, la care tabăra ar vrea să contribuie. Organizatorii mai spun că vor un eveniment „transparent”, cu acces liber pentru presă și fără înregistrare prealabilă, în ideea de a construi o „opinie publică alternativă” care să echilibreze influența culturală și politică în Transilvania. „Este permis să gândim altfel. Este permis să dezbatem. Un singur lucru nu este permis: să ne umilim unii pe alții”, a afirmat István Kátai. Potrivit organizatorilor, obiectivul taberei este să „umple golurile” din viața publică maghiară din Transilvania și să creeze un cadru de discuții pe care îl consideră insuficient în prezent. [...]
Cazul relatat de Horia Constantinescu arată cât de ușor pot fi păcăliți consumatorii pe piața biletelor revândute , inclusiv când cumpără de pe platforme „cunoscute”, potrivit Mediafax . Horia Constantinescu, fost președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), a spus într-o postare pe rețelele sociale că nu a reușit să intre la concertul Metallica de la București cu biletul pe care îl achiziționase, deși plecase de acasă convins că este valid. El afirmă că a aflat problema abia la ultimul filtru de acces, după ce a stat la coadă. Într-un video publicat pe Facebook, Constantinescu descrie situația astfel: „Am stat la coadă, am mers la pas și când m-am apropiat de ultimul filtru, am aflat că biletul meu nu era ceea ce trebuie. Se întâmplă și la case mai mari. Biletele la concertul celor de la Metallica s-au dovedit a fi o țeapă.” Fostul șef al ANPC spune că a cumpărat biletele de pe o pagină de internet pe care o considerase credibilă, menționând explicit Viagogo , și că în jurul lui erau și alte persoane aflate în aceeași situație. „Le cumpărasem de pe o pagină de internet aparent ultra-para, cunoscută Viagogo. Lângă mine mai erau și alții care și-au luat țeapă. Nu mă satisface deloc acest lucru, chiar îmi pare rău.” Un fenomen recurent la evenimente mari Mediafax notează că „țepele” cu bilete sunt frecvente la concertele de anvergură, mecanismul tipic fiind vânzarea aceluiași bilet – de regulă fals – către mai multe persoane. În plus, și alți români s-au plâns pe rețelele sociale de situații similare. Constantinescu a mai spus că regretă că nu îi poate vedea pe cei de la Metallica și că va urmări concertul doar din materiale video. [...]
Percepția românilor despre partenerii externi se consolidează în jurul Occidentului , cu Germania, Republica Moldova și Franța în fruntea încrederii, în timp ce Rusia rămâne la coada clasamentului, potrivit unui sondaj INSCOP citat de Mediafax . Datele sunt relevante pentru modul în care se conturează sprijinul public față de direcțiile de politică externă și de securitate ale României, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina. Sondajul, realizat în cadrul Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, indică faptul că percepțiile despre statele partenere sunt influențate „într-o mare măsură” de factori geopolitici, dar și de afinități culturale și politice. Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , spune că diferențele de percepție se văd inclusiv între segmente sociale și electorale, cu o linie de separație mai pronunțată în jurul temelor europene și al războiului din proximitate. Cine conduce clasamentul încrederii Germania este țara percepută cel mai pozitiv: 71,8% dintre respondenți o consideră „prietenoasă” (17,9% „foarte prietenoasă”, 53,9% „destul de prietenoasă”). Urmează Republica Moldova (71,1%) și Franța (70,8%), cu niveluri apropiate de încredere. În același timp, Uniunea Europeană are o imagine pozitivă pentru 68,9% dintre respondenți, Turcia pentru 67,3%, iar Statele Unite pentru 61,9%, ceea ce conturează un nucleu de încredere predominant pro-occidental. Zona de mijloc și „falie” pe Ucraina China este percepută ca prietenoasă de 52,7% dintre români, iar Ungaria de 51,1%. Ucraina are o percepție mai echilibrată: 48,3% opinii favorabile, cu un procent important de respondenți care o văd negativ. Ștefureac descrie Ucraina drept „cea mai mare falie de opinie” din societatea românească, cu percepții „aproape împărțite între susținere și ostilitate”, pe fondul „războiului cognitiv și propagandei specifice”. Rusia, respingere dominantă, cu un nucleu de toleranță Rusia se află pe ultimul loc: doar 19,3% dintre respondenți o consideră prietenoasă. Potrivit lui Ștefureac, respingerea este „cea mai puternică” dintre actorii externi măsurați, dar datele ar indica și existența „unui nucleu de toleranță sau de relativă simpatie” concentrat în zona electoratului AUR, în mediul rural și în rândul persoanelor cu nivel educațional mai redus. El notează totuși că „doar o treime din electoratul AUR simpatizează Rusia”, în timp ce „două treimi” o consideră neprietenoasă. Metodologie Sondajul a fost realizat în perioada 14–21 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
Aproape unul din trei tineri de 15–24 de ani nu avea un loc de muncă în T4 2025 , un semnal care apasă direct pe companii și pe costurile de formare, într-o piață în care rolurile de început de carieră se restrâng pe fondul automatizării, potrivit Ziarul Financiar , care citează date ale Institutului Național de Statistică (INS) . În același timp, publicația descrie cum „joburile fantomă” și frustrările legate de practici precum munca nedeclarată, „salariile în plic”, contractele înregistrate târziu sau internshipurile neplătite au devenit teme recurente în conținutul de pe TikTok, pe fondul dificultății tot mai mari de a intra pe piața muncii. De ce se strâng pozițiile entry-level Articolul leagă scăderea oportunităților pentru pozițiile de început de carieră de două presiuni: contextul economic și avansul accelerat al inteligenței artificiale. În special sarcinile repetitive – de la documentare și administrativ până la suport operațional – sunt tot mai des preluate de instrumente bazate pe AI, ceea ce schimbă structura rolurilor junior și ridică pragul de intrare pentru tineri. În acest cadru, integrarea profesională devine mai dificilă, iar soluțiile „de avarie” (internshipuri fără plată sau forme de muncă la limita legalității) riscă să împingă o parte din tineri spre trasee instabile, cu efecte pe termen lung asupra calificării și veniturilor. Reacția din piață: „oportunități reale, nu promisiuni” Ziarul Financiar notează inițiativa unui târg de joburi dedicat industriei de marketing și comunicare, „PR&Ad Fair”, organizat de ONG-ul studențesc PRIME România, programat pe 14 mai. Sunt menționate companii precum Digitalee, Digital Distrikt, Puratos și woom bikes, care ar urma să vină cu opțiuni de la internshipuri plătite la poziții full-time. În material este citată Irina Mateescu (Active Founder, Digitalee), care pune accent pe rolul mediului privat în a oferi „joburi corecte” și pe adaptarea muncii de început de carieră la utilizarea tehnologiei: „AI şi presiunea economică redefinesc piaţa muncii din România pentru GenZ. (...) la PR & Ad Fair (...) ne angajăm să oferim oportunităţi reale, nu promisiuni, ajutând Gen Z să se orienteze cu încredere”. Ce urmează și ce mize are subiectul pentru economie Dincolo de dimensiunea socială, miza economică este legată de alimentarea „conductei” de talente: dacă intrarea tinerilor în piața muncii se blochează sau se face prin formule precare, companiile vor resimți mai greu lipsa de personal calificat și vor avea costuri mai mari de formare ulterior. În paralel, accelerarea automatizării împinge piața spre roluri junior mai puține, dar cu cerințe mai ridicate, ceea ce poate amplifica competiția pentru pozițiile corecte și plătite. [...]
ANPC a aplicat amenzi de peste 3,4 milioane de lei și a suspendat 17 activități comerciale , după controale la nivel național derulate între 4 și 8 mai 2026, potrivit Mediafax . Miza pentru companii este dublă: costul sancțiunilor și riscul de blocaj operațional până la remedierea deficiențelor. În total, comisarii ANPC au verificat peste 1.300 de operatori economici, cu obiectivul de a evalua siguranța produselor comercializate și condițiile de prestare a serviciilor către consumatori. Instituția precizează că au fost incluse controale și în zona comercializării de jucării, respectiv în prestarea serviciilor auto. În urma neregulilor constatate, ANPC a aplicat 826 de amenzi contravenționale, în valoare de peste 3,4 milioane de lei, și 619 avertismente. Totodată, activitatea a 17 operatori economici a fost suspendată până la remedierea deficiențelor. Impact economic: produse scoase de la vânzare și stocuri blocate Pe lângă amenzi, controalele au generat și măsuri care pot afecta direct vânzările și fluxurile de stoc: valoarea produselor controlate a depășit 21 de milioane de lei; oprirea definitivă de la comercializare a unor produse neconforme în valoare de peste 140.000 de lei; oprirea temporară a altor produse în valoare de peste 270.000 de lei. Ce nereguli au găsit comisarii ANPC indică o listă extinsă de probleme, în special în servicii auto și în zona de jucării. Printre cele mai importante: servicii prestate în spații neautorizate sau care nu respectă condițiile legale; depozitare necorespunzătoare (anvelope, piese, ustensile); neacordarea garanției pentru manoperă și pentru piesele înlocuite; contracte incomplete și practici comerciale înșelătoare; lipsa devizelor sau devize incomplete (fără toate informațiile despre lucrări și costuri); lipsa notelor de comandă pentru autoturismele aflate în service; lipsa afișării prețurilor și a informațiilor pentru consumatori (inclusiv durata lucrării); nerespectarea condițiilor igienico-sanitare și proceduri nesigure în activitatea de service; paviment cu acumulări de ulei și murdărie; neafișarea plachetei privind Soluționarea Alternativă a Litigiilor (SAL) și a informației „Telefonul Consumatorului”; jucării fără marcajul de conformitate CE; lipsa datelor de identificare ale producătorului/importatorului; lipsa traducerilor în limba română pe ambalaje, a compoziției materialelor și a instrucțiunilor/avertismentelor în română; deficiențe de informare privind perioadele promoționale. Ce urmează pentru firmele sancționate Conform informațiilor transmise, suspendările rămân în vigoare până la remedierea deficiențelor constatate. Materialul nu precizează câte dintre sancțiuni vizează fiecare sector sau câți operatori au fost găsiți neconformi pe tipuri de activitate. [...]
