Știri
Știri din categoria Societate
Primăria Capitalei reia controalele în Centrul Vechi sâmbătă seara, după ce o parte dintre localuri ar fi continuat să difuzeze muzică la volum ridicat în pofida avertismentelor și a amenzilor, potrivit Adevărul. Miza anunțului este una de reglementare și aplicare: autoritățile transmit că sancțiunile nu se opresc la avertismente, iar verificările vor fi repetate.
Primăria susține că angajații a 7 dintre cele 50 de localuri verificate „au decis să nu respecte avertismentul” Poliției Locale „nici după amenzi repetate” și că „au bubuit în continuare muzica”. Reprezentanții instituției afirmă că „contravențiile au continuat” și în seara precedentă, când echipajele au revenit în zonă.
„Au ignorat și au bubuit în continuare muzica. Dar și contravențiile au continuat aseară, când echipajele au revenit.”
În același mesaj, Primăria le-a mulțumit celor care au respectat legea și „i-au respectat pe locuitori”, dar a avertizat că „în seara aceasta, vor fi din nou controale”.
La începutul lunii mai, polițiștii locali au făcut controale în Centrul Vechi, iar în urma acestora „au fost eliminate boxele amplasate în exteriorul teraselor și restaurantelor”, conform unei relatări anterioare din Adevărul.
Separat, pe 25 aprilie, primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a spus că programul „Străzi deschise” va continua, însă „mai liniștit, cu mai puțini decibeli”, potrivit Adevărul.
„Nu vom mai aviza concertele privaților care fac bani mulți pe timpanele oamenilor din zona Kiseleff (acum mai avem două deja avizate, până să mă interesez eu de procesul de avizare)”
Primăria anunță că verificările vor fi reluate sâmbătă seara în Centrul Vechi. Articolul nu precizează intervalul orar al controalelor și nici tipul exact al sancțiunilor care ar putea fi aplicate de această dată.
Recomandate
Restricțiile de trafic din București se extind după furtuna din noaptea trecută , cu impact direct asupra mobilității pe artere importante, după ce pe Bulevardul Basarabia s-a surpat o porțiune de carosabil și există risc de prăbușire, potrivit Adevărul . Începând cu ora 12:00, circulația este restricționată pe sensul dinspre strada Câmpia Libertății către Bulevardul Nicolae Grigorescu, din cauza degradării unei galerii de termoficare. Primăria Capitalei a transmis: „De la ora 12.00, vor fi restricții de circulație pe Bd. Basarabia, între Str. Câmpia Libertății și Grigorescu, din cauza degradării unei galerii de termoficare” Traficul este deviat pe strada Câmpia Libertății, iar durata restricțiilor urmează să fie stabilită după evaluarea pagubelor și începerea lucrărilor de remediere. Brigada Rutieră recomandă șoferilor să evite zona, să respecte semnalizarea temporară și indicațiile polițiștilor din teren. Efectele furtunii: pagube și blocaje în trafic Primăria Capitalei a prezentat un bilanț intermediar al intervențiilor: în București ar fi căzut aproximativ 70 de litri de apă pe metru pătrat în 10 ore, echivalentul cantității de precipitații dintr-o lună. Furtuna a provocat copaci smulși din rădăcini, acoperișuri desprinse, stâlpi prăbușiți, cabluri electrice avariate și blocaje în trafic. La ora 12:00, restricții erau încă în vigoare și pe Bulevardul Magheru, unde un acoperiș desprins de pe Hotelul Ambasador riscă să cadă pe carosabil. Urmează un nou episod de vreme severă Autoritățile avertizează că riscurile continuă: Administrația Națională de Meteorologie a emis cod portocaliu pentru București, valabil miercuri între orele 15:00 și 06:00. Prognoza indică averse torențiale de 20–40 l/mp (izolat peste 50 l/mp), vijelii cu rafale de 60–80 km/h, descărcări electrice și grindină, iar recomandarea este evitarea deplasărilor neesențiale și prudență în zone cu copaci sau elemente de construcție ce pot fi doborâte de vânt. [...]
Furtuna din București a generat peste 1.000 de intervenții, iar Primăria vorbește despre nevoia de investiții în preluarea apelor pluviale , pe fondul unor episoade meteo pe care primarul general Ciprian Ciucu le descrie drept „fără precedent”, potrivit Mediafax . Edilul a spus că a discutat „încă de dimineață” cu reprezentanții ISU și ai Poliției Locale, iar informațiile primite indică amploarea fenomenelor. În acest context, Ciucu a afirmat că intervențiile sunt în desfășurare la peste 1.000 de locuințe. „Vreau să vă spun că mi s-a transmis că este o situație fără precedent în București.” Mobilizare în teren și limitările infrastructurii la ploi extreme Primarul general susține că „toată lumea este mobilizată”, inclusiv primarii de sector, cu care afirmă că a discutat pentru coordonarea intervențiilor și limitarea efectelor vijeliei. Întrebat de ce astfel de situații par să se repete după fiecare furtună puternică, Ciucu a pus accent pe caracterul extrem al fenomenelor și pe faptul că niciun oraș nu poate elimina complet riscurile asociate. „Nu poți pune o umbrelă peste București să zici că ești pregătit și că nu mai plouă.” Miza: capacitate mai mare pentru apele pluviale Dincolo de intervențiile punctuale, primarul a indicat ca direcție de fond modernizarea infrastructurii, în special prin lucrări care să crească „ capacitatea de preluare a apelor pluviale ” (apele provenite din ploi). „Trebuie să avem inclusiv lucrări care să crească capacitatea de preluare a apelor pluviale. Este un subiect foarte important pentru noi, pentru că trebuie să avem un oraș care să reziste la astfel de situații.” În material nu sunt precizate termene, bugete sau proiecte concrete pentru aceste investiții, ci doar necesitatea lor, în contextul furtunii care a generat un volum ridicat de intervenții. [...]
Unul din trei bucureșteni ia în calcul să plece din oraș din cauza poluării și aglomerației , deși 8 din 10 se declară atașați de București, potrivit unui sondaj citat de Euronews . Miza economică și operațională pentru Capitală este riscul de pierdere de populație activă, într-un context în care calitatea vieții începe să cântărească mai mult decât avantajele clasice ale orașului. Sondajul aparține Fundației Comunitare București și indică un contrast: oamenii apreciază oferta de joburi, cultura și opțiunile de petrecere a timpului liber, dar problemele de mediu și mobilitate îi împing pe unii să se gândească la mutare, fie în alte orașe din România, fie în străinătate. Ce îi ține în București Din relatările incluse în material, atașamentul față de oraș este alimentat în principal de: viața culturală și evenimentele (muzicale, culturale); socializarea și varietatea locurilor de ieșit; oportunitățile de carieră și piața muncii; conectivitatea prin zboruri către multe destinații. Ce îi împinge să plece: poluarea, traficul și costurile „1 din 3” bucureșteni se gândește să se mute din cauza mai multor probleme, iar „cea mai gravă este poluarea”, potrivit materialului. Pe lângă aceasta, apar recurent: aglomerația și traficul; mizeria; percepția privind administrația („administrație coruptă”, într-unul dintre exemple); viața mai scumpă decât „în provincie”. În exemplele din articol sunt menționate ca alternative posibile orașe precum Timișoara, Oradea sau Cluj, descrise ca fiind „mai curate” și „mai liniștite”. De ce contează: calitatea vieții devine criteriu de decizie Experții citați de Euronews susțin că bucureștenii „nu se mai mulțumesc cu siguranța unui job” și cu opțiuni diverse de recreere, ci își doresc „o calitate a vieții mai ridicată”. În același timp, este indicată o problemă de coeziune: deși orașul oferă oportunități, mulți nu simt că fac parte dintr-o comunitate, iar comunitățile tind să se formeze „în jurul unor interese comune”. În concluzie, presiunea pe administrație rămâne una practică: fără reducerea poluării și a timpului pierdut în trafic, avantajele economice ale Capitalei pot fi contrabalansate de decizia unei părți din locuitori de a-și muta viața și munca în orașe percepute ca mai respirabile și mai funcționale. [...]
Guvernul alocă 1.723.000 de lei pentru ajutoare de urgență , bani care vor ajunge la 397 de familii și persoane singure aflate în situații considerate grave, potrivit Libertatea . Decizia a fost aprobată vineri, 12 iunie, iar fondurile vin din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Unde se duc cei mai mulți bani Cea mai mare parte a sumei, 1.158.000 de lei , este destinată pentru 305 familii și persoane singure care se confruntă cu situații deosebite legate de starea de sănătate sau cu alte probleme care le pot agrava situația socială și pot crește riscul de excluziune socială. Beneficiarii sunt dintr-o listă extinsă de județe, inclusiv municipiul București, între care: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Olt, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea. Sprijin separat pentru incendii și vreme extremă Guvernul a alocat și 492.000 de lei pentru 74 de familii și persoane singure ale căror locuințe sau bunuri au fost afectate de incendii. În acest caz, beneficiarii sunt din județe precum Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Mureș, Neamț, Olt, Sălaj, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vâlcea și Vrancea. Pentru fenomene meteorologice periculoase produse în 2025, a fost aprobată suma de 68.000 de lei pentru 17 familii și persoane singure din județele Botoșani și Constanța. Separat, o familie din județul Hunedoara va primi 5.000 de lei după un accident rutier, încadrat ca situație de necesitate. Cum se acordă ajutorul: cerere, acte și verificări în teren Ajutorul de urgență nu se acordă automat . Propunerile se bazează pe: cererea solicitantului; declarația pe propria răspundere ; documente justificative care dovedesc situația invocată. Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială centralizează propunerile la nivel național și le transmite Ministerului Muncii. Înainte de aprobare, autoritățile fac verificări în teren , care trebuie să confirme existența situației de necesitate sau a situației deosebite pentru care se cere sprijinul. Măsura are un impact bugetar limitat ca volum, dar important operațional: banii sunt direcționați punctual, pe baza documentelor și a verificărilor, către cazuri considerate urgente (incendii, vreme extremă, accidente, probleme de sănătate și risc de excluziune socială). [...]
MAE pune în circulație publică documente diplomatice declasificate despre Mineriada din 1990 , într-o expoziție organizată la București, pe fondul unei decizii guvernamentale recente de declasificare a arhivei instituției pentru anul 1990, potrivit Agerpres . Expoziția este prezentată sâmbătă și duminică la sediul Biroului de Informare al MAE (BiMAE) și marchează 36 de ani de la evenimentele din 13–15 iunie 1990, cunoscute drept „Mineriada din iunie 1990”. De ce contează: declasificarea din 2026 deschide accesul la arhiva MAE pe 1990 Demersul are loc în contextul adoptării Hotărârii Guvernului nr. 404 din 21 mai 2026, prin care au fost declasificate documentele emise de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 1990, conform informațiilor publicate de instituție pe pagina sa de Facebook. În practică, publicul primește acces la o selecție de documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost reflectate și percepute internațional evenimentele din București. Ce include expoziția: instrucțiuni, telegrame și rapoarte din state occidentale Selecția expusă cuprinde, potrivit MAE: instrucțiuni transmise de „Centrala MAE” către misiunile diplomatice ale României din străinătate privind evoluțiile interne din acea perioadă; telegrame și rapoarte ale reprezentanțelor diplomatice românești din state occidentale, care indică preocupările exprimate de partenerii internaționali față de situația din România. Documentele evidențiază reacțiile comunității internaționale la violențele din București și preocuparea privind consolidarea procesului democratic într-un moment descris ca fragil al tranziției postcomuniste. În același context, MAE arată că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar imaginile difuzate au generat reacții puternice în mai multe capitale occidentale, inclusiv manifestații publice și acțiuni de solidaritate cu victimele violențelor. Declarația ministrului de Externe Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat că a studiat documentele în pregătirea expoziției. „Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere.” Unde și când poate fi vizitată Expoziția poate fi vizitată sâmbătă și duminică, între orele 11:30 și 19:30, la sediul Biroului de Informare al MAE, pe Calea Victoriei nr. 88, în București. [...]
Un nou incident cu urs la marginea stațiunii Băile Tușnad readuce în prim-plan presiunea operațională asupra comunității locale, într-un context în care autoritățile trimit frecvent alerte către populație , potrivit HotNews . Jurnalistul maghiar András Földes (HVG) a relatat că a fost urmărit de un urs în timp ce alerga la aproximativ 100 de metri de marginea stațiunii, în perioada Universității de Vară „Tusványos”. Földes, laureat al Premiului Memorial Pulitzer în Ungaria, a povestit pe Facebook – informație preluată de Mediafax – că plecase să alerge spre seară, după ce în cursul zilei realizase interviuri cu politicieni maghiari. El a renunțat la un drum pe care urcase inițial, amintindu-și că văzuse un urs traversând șoseaua în fața mașinii sale, și a ales o potecă mărginită de vegetație deasă, unde a auzit o mișcare puternică și a observat animalul. „În desiș se vedea deja corpul uriaș și brun, care pornise în fugă alături de mine”, a scris el. Cum a reușit să se îndepărteze de animal Jurnalistul spune că s-a întors de mai multe ori cu fața către urs, a strigat și a agitat brațele, făcând câțiva pași spre animal. Ursul s-ar fi retras de fiecare dată pentru scurt timp, însă a continuat să-l urmărească și s-a ridicat în mai multe rânduri pe membrele din spate. Când a crezut că urma să fie atacat, Földes a aruncat telefonul mobil spre urs și a strigat cât de tare a putut. Animalul s-a retras în vegetație, iar el a fugit spre localitate. Un câine ciobănesc care lătra ar fi contribuit la îndepărtarea ursului, potrivit relatării. Jurnalistul a ajuns apoi la o casă de la marginea localității, unde un grup de tineri organiza o petrecere; aceștia s-au înarmat cu bețe și l-au însoțit înapoi pe potecă, făcând zgomot, pentru a-i recupera telefonul. Aparatul a fost găsit intact, în mijlocul potecii. Context: alerte repetate în Harghita Incidentul se adaugă unei probleme recurente în zonă. Băile Tușnad se confruntă de mai mulți ani cu prezența frecventă a urșilor, iar situația este descrisă ca majoră la nivelul județului Harghita: în primele șase luni din 2026 au fost transmise 148 de mesaje RO-ALERT, conform informațiilor citate de HotNews. [...]
