Știri
Știri din categoria Societate

Constanța renunță la interdicția totală și trece la reguli de amplasare și taxe mai mari pentru sălile de jocuri , potrivit Antena 3 . Primarul Vergil Chițac spune că, după discuții cu partidele din Consiliul Local, municipalitatea a ales varianta menținerii activității „în anumite condiții”, printr-un regulament aflat în transparență decizională. Miza deciziei este una de reglementare locală: în locul unei interdicții, Primăria propune restricții de amplasare și o creștere a taxelor, cu obiectivul declarat de a limita efectele sociale și de a crește veniturile la bugetul local. Ce condiții propune Primăria Constanța Conform declarațiilor primarului, varianta pusă în consultare publică prevede, între altele: sălile de jocuri să nu fie amplasate la mai puțin de 200 de metri de biserici și școli; sălile de jocuri să nu funcționeze la parterul blocurilor; creșterea „foarte mult” a taxelor percepute de municipalitate pentru aceste activități (fără a fi indicat un nivel concret în material). De ce a fost abandonată interdicția Vergil Chițac afirmă că inițial a susținut interzicerea, invocând riscurile sociale asociate pierderilor financiare și dependenței, care pot afecta familiile. După consultările politice din Consiliul Local, administrația a optat pentru o soluție de compromis. „Am ajuns la concluzia ca să păstrăm aceste jocuri, dar în anumite condiții.” Calendarul consultării publice Regulamentul privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc în săli este în consultare publică timp de 30 de zile lucrătoare, începând cu 26 iunie, la sediul Primăriei și pe site-ul instituției, la secțiunea dedicată transparenței decizionale (Legea 52/2003). Cetățenii pot transmite în scris propuneri, sugestii sau opinii cu valoare de recomandare până la 14 iulie, conform anunțului citat. [...]

BNS cere reforme rapide ale legislației muncii și protecției sociale, pe fondul riscului ridicat de sărăcie în România, în contextul primei Strategii a Uniunii Europene pentru combaterea și prevenirea sărăciei, potrivit Economica . Confederația sindicală spune că strategia europeană „confirmă” o problemă semnalată de ani: în multe state membre, inclusiv România, salariile nu mai țin pasul cu costul real al vieții. BNS leagă scăderea puterii de cumpărare de inflația persistentă și de extinderea formelor atipice de muncă, precum contractele pe durată determinată și munca part-time involuntară, care ar alimenta „sărăcia în muncă”. Un punct central al documentului european, potrivit BNS, este rolul negocierilor colective: statele cu acoperire ridicată a contractelor colective de muncă ar avea niveluri mai reduse ale sărăciei în rândul persoanelor ocupate. În acest context, confederația cere accelerarea consolidării dialogului social și un rol „real” pentru partenerii sociali în definirea politicilor salariale și sociale. Ce reforme consideră BNS prioritare BNS enumeră un set de măsuri pe care le consideră urgente, cu impact direct asupra pieței muncii și a politicilor sociale: aplicarea efectivă a principiului salariului minim adecvat , astfel încât să acopere costurile reale ale unui trai decent; modificarea legislației privind dialogul social, pentru extinderea negocierilor colective și creșterea gradului de acoperire a contractelor colective de muncă; reformarea sistemului de asistență socială prin digitalizarea și automatizarea acordării beneficiilor pentru persoanele eligibile; extinderea fondului de locuințe sociale și dezvoltarea unor programe de sprijin pentru familiile vulnerabile; transformarea Garanției pentru Copii într-o prioritate bugetară, pentru acces la hrană, educație și servicii medicale de calitate. Amendamente propuse: de la internshipuri neplătite la pensii multipilon Confederația afirmă că a elaborat și va transmite amendamente la proiectul de strategie, inclusiv: recunoașterea explicită a sindicatelor ca furnizori de servicii sociale, nu doar actori ai dialogului social; introducerea unor criterii de calitate pentru locurile de muncă create prin programe finanțate din fonduri europene; evaluarea efectivă a participării sindicatelor în elaborarea strategiilor naționale antisărăcie; eliminarea stagiilor și internshipurilor neplătite; implicarea obligatorie a partenerilor sociali în dezvoltarea viitoarelor sisteme de pensii multipilon. În comunicatul citat, BNS susține că pentru România impactul noii strategii va fi „major”, în condițiile în care țara continuă să aibă unele dintre cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană, iar atingerea obiectivelor europene ar impune reforme „profunde” legislative și instituționale. „Combaterea sărăciei nu poate fi redusă la acordarea unor beneficii sociale. Este nevoie de salarii decente, locuri de muncă de calitate, locuințe accesibile și servicii publice eficiente. (…) România nu își mai poate permite amânarea acestor schimbări”, a declarat președintele BNS, Dumitru Costin , citat în comunicat. [...]