Românii au mai multă încredere în propriul „filtru” decât în al societății, iar această diferență poate reduce vigilența față de dezinformare, mai ales pe teme sensibile precum securitatea și războiul, potrivit unui barometru Informat.ro – INSCOP Research citat de Agerpres.

Datele arată că 22,3% dintre respondenți se declară „foarte siguri” că pot diferenția informațiile reale de cele false în astfel de știri, iar 32,2% „mai degrabă siguri”. În schimb, când e vorba despre capacitatea populației, doar 8,3% sunt „foarte siguri” și 15,7% „mai degrabă siguri”, în timp ce 41,8% sunt „mai degrabă nesiguri” și 24,9% „deloc siguri”.

Diferența de percepție: „eu pot, ceilalți nu”

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, pune această discrepanță pe seama unei „iluzii de control informațional”, în care dezinformarea este văzută mai degrabă ca problema „celorlalți”, nu una personală.

„Românii au mult mai multă încredere în propria capacitate de a detecta informațiile false decât în capacitatea celorlalți, semn al unei puternice iluzii de control informațional.”

Cine se declară mai sigur pe sine și cine are mai puțină încredere

Sondajul indică diferențe între grupuri socio-demografice și electorale în ceea ce privește încrederea în propria capacitate de a identifica informații false:

• Peste medie la încrederea în sine: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul privat.
• Cea mai puțină încredere în propria capacitate: votanții AUR, femeile, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară.

La întrebarea despre capacitatea „oamenilor, în general”, cei mai încrezători peste medie sunt votanții PSD, bărbații, persoanele cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Cei mai sceptici față de public sunt, într-un procent mai ridicat decât restul populației, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, precum și angajații din sectorul public.

Metodologie

Datele au fost culese în perioada 2–8 iunie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.