Știri
Știri din categoria Societate
Judecata rapidă după aparențe rămâne un reflex social cu efecte directe asupra încrederii și comportamentului, arată un sondaj prezentat de Economica: 40% dintre respondenți spun că, în România, oamenii sunt evaluați „rapid” în primul rând după aspectul fizic, iar 36% afirmă că au purtat mult timp o etichetă impusă de ceilalți.
În același timp, mai bine de jumătate dintre respondenți (56%) consideră că oamenii sunt definiți „destul de des” sau „foarte des” de o singură decizie — un tip de percepție care poate amplifica stigmatizarea și poate influența relațiile sociale și profesionale.
În percepția respondenților, criteriile după care oamenii sunt judecați rapid în România sunt, în ordine:
Separat, când vine vorba de semnalele care influențează prima impresie, 67% indică felul în care vorbește o persoană, înaintea hainelor (14%), a locului de muncă (10%) sau a mașinii (4%). Cu alte cuvinte, dincolo de aparențe, exprimarea rămâne principalul „filtru” social, potrivit datelor din sondaj.
Sondajul indică și zonele în care teama de a fi judecat îi face pe oameni să se autocenzureze. Respondenții spun că sunt ascunse cel mai des:
În plus, 17% afirmă că oamenii evită să recunoască atunci când au nevoie de ajutor, ceea ce sugerează un cost social al etichetării: reticență în a cere sprijin, chiar și în situații dificile.
Printre stereotipurile considerate cele mai răspândite se numără ideea că „tinerii nu vor să muncească” (35%). Alte prejudecăți menționate: că femeile ar trebui să se ocupe de bucătărie (23%) și că persoanele în vârstă nu țin pasul cu tehnologia (16%).
Totuși, datele arată și o disponibilitate de a revizui judecățile: 65% dintre respondenți spun că încearcă să înțeleagă mai bine contextul unei persoane atunci când realizează că au greșit, iar 17% afirmă că își schimbă complet părerea.
Sondajul este legat de campania #DincoloDeEtichete, prin care Provident marchează 20 de ani de activitate în România. Campania, desfășurată pe parcursul întregului an, își propune să aducă în prim-plan situații în care oamenii sunt definiți prea repede de o singură alegere.
„De multe ori, o singură decizie ajunge să definească un om în ochii celorlalți. (…) De aici a apărut această campanie aniversară. Din lucrurile reale pe care le-am înțeles, văzut și trăit în 20 de ani”, spune Florin Bâlcan, Director General Provident.
Recomandate
Unul din trei bucureșteni ia în calcul să plece din oraș din cauza poluării și aglomerației , deși 8 din 10 se declară atașați de București, potrivit unui sondaj citat de Euronews . Miza economică și operațională pentru Capitală este riscul de pierdere de populație activă, într-un context în care calitatea vieții începe să cântărească mai mult decât avantajele clasice ale orașului. Sondajul aparține Fundației Comunitare București și indică un contrast: oamenii apreciază oferta de joburi, cultura și opțiunile de petrecere a timpului liber, dar problemele de mediu și mobilitate îi împing pe unii să se gândească la mutare, fie în alte orașe din România, fie în străinătate. Ce îi ține în București Din relatările incluse în material, atașamentul față de oraș este alimentat în principal de: viața culturală și evenimentele (muzicale, culturale); socializarea și varietatea locurilor de ieșit; oportunitățile de carieră și piața muncii; conectivitatea prin zboruri către multe destinații. Ce îi împinge să plece: poluarea, traficul și costurile „1 din 3” bucureșteni se gândește să se mute din cauza mai multor probleme, iar „cea mai gravă este poluarea”, potrivit materialului. Pe lângă aceasta, apar recurent: aglomerația și traficul; mizeria; percepția privind administrația („administrație coruptă”, într-unul dintre exemple); viața mai scumpă decât „în provincie”. În exemplele din articol sunt menționate ca alternative posibile orașe precum Timișoara, Oradea sau Cluj, descrise ca fiind „mai curate” și „mai liniștite”. De ce contează: calitatea vieții devine criteriu de decizie Experții citați de Euronews susțin că bucureștenii „nu se mai mulțumesc cu siguranța unui job” și cu opțiuni diverse de recreere, ci își doresc „o calitate a vieții mai ridicată”. În același timp, este indicată o problemă de coeziune: deși orașul oferă oportunități, mulți nu simt că fac parte dintr-o comunitate, iar comunitățile tind să se formeze „în jurul unor interese comune”. În concluzie, presiunea pe administrație rămâne una practică: fără reducerea poluării și a timpului pierdut în trafic, avantajele economice ale Capitalei pot fi contrabalansate de decizia unei părți din locuitori de a-și muta viața și munca în orașe percepute ca mai respirabile și mai funcționale. [...]
Guvernul alocă 1.723.000 de lei pentru ajutoare de urgență , bani care vor ajunge la 397 de familii și persoane singure aflate în situații considerate grave, potrivit Libertatea . Decizia a fost aprobată vineri, 12 iunie, iar fondurile vin din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Unde se duc cei mai mulți bani Cea mai mare parte a sumei, 1.158.000 de lei , este destinată pentru 305 familii și persoane singure care se confruntă cu situații deosebite legate de starea de sănătate sau cu alte probleme care le pot agrava situația socială și pot crește riscul de excluziune socială. Beneficiarii sunt dintr-o listă extinsă de județe, inclusiv municipiul București, între care: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Olt, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea. Sprijin separat pentru incendii și vreme extremă Guvernul a alocat și 492.000 de lei pentru 74 de familii și persoane singure ale căror locuințe sau bunuri au fost afectate de incendii. În acest caz, beneficiarii sunt din județe precum Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Mureș, Neamț, Olt, Sălaj, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vâlcea și Vrancea. Pentru fenomene meteorologice periculoase produse în 2025, a fost aprobată suma de 68.000 de lei pentru 17 familii și persoane singure din județele Botoșani și Constanța. Separat, o familie din județul Hunedoara va primi 5.000 de lei după un accident rutier, încadrat ca situație de necesitate. Cum se acordă ajutorul: cerere, acte și verificări în teren Ajutorul de urgență nu se acordă automat . Propunerile se bazează pe: cererea solicitantului; declarația pe propria răspundere ; documente justificative care dovedesc situația invocată. Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială centralizează propunerile la nivel național și le transmite Ministerului Muncii. Înainte de aprobare, autoritățile fac verificări în teren , care trebuie să confirme existența situației de necesitate sau a situației deosebite pentru care se cere sprijinul. Măsura are un impact bugetar limitat ca volum, dar important operațional: banii sunt direcționați punctual, pe baza documentelor și a verificărilor, către cazuri considerate urgente (incendii, vreme extremă, accidente, probleme de sănătate și risc de excluziune socială). [...]
MAE pune în circulație publică documente diplomatice declasificate despre Mineriada din 1990 , într-o expoziție organizată la București, pe fondul unei decizii guvernamentale recente de declasificare a arhivei instituției pentru anul 1990, potrivit Agerpres . Expoziția este prezentată sâmbătă și duminică la sediul Biroului de Informare al MAE (BiMAE) și marchează 36 de ani de la evenimentele din 13–15 iunie 1990, cunoscute drept „Mineriada din iunie 1990”. De ce contează: declasificarea din 2026 deschide accesul la arhiva MAE pe 1990 Demersul are loc în contextul adoptării Hotărârii Guvernului nr. 404 din 21 mai 2026, prin care au fost declasificate documentele emise de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 1990, conform informațiilor publicate de instituție pe pagina sa de Facebook. În practică, publicul primește acces la o selecție de documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost reflectate și percepute internațional evenimentele din București. Ce include expoziția: instrucțiuni, telegrame și rapoarte din state occidentale Selecția expusă cuprinde, potrivit MAE: instrucțiuni transmise de „Centrala MAE” către misiunile diplomatice ale României din străinătate privind evoluțiile interne din acea perioadă; telegrame și rapoarte ale reprezentanțelor diplomatice românești din state occidentale, care indică preocupările exprimate de partenerii internaționali față de situația din România. Documentele evidențiază reacțiile comunității internaționale la violențele din București și preocuparea privind consolidarea procesului democratic într-un moment descris ca fragil al tranziției postcomuniste. În același context, MAE arată că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar imaginile difuzate au generat reacții puternice în mai multe capitale occidentale, inclusiv manifestații publice și acțiuni de solidaritate cu victimele violențelor. Declarația ministrului de Externe Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat că a studiat documentele în pregătirea expoziției. „Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere.” Unde și când poate fi vizitată Expoziția poate fi vizitată sâmbătă și duminică, între orele 11:30 și 19:30, la sediul Biroului de Informare al MAE, pe Calea Victoriei nr. 88, în București. [...]
România riscă să intre într-un vârf de presiune pe piața muncii în 2032–2034 , odată cu pensionarea „decrețeilor”, pe fondul unei rate de ocupare pe care ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , o numește „o catastrofă”, potrivit Wall-Street . Mesajul central: deficitul de forță de muncă nu mai poate fi tratat ca o problemă punctuală, pentru că devine structural și va lovi direct capacitatea economiei de a crește. Pîslaru afirmă că, la grupa de vârstă 20–64 de ani, rata de ocupare este de 69%, în timp ce România speră să ajungă la 74,7% în 2030, sub ținta UE de 78%. În același timp, el susține că „aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi”, iar migrația amplifică tensiunile. Presiune demografică și decalaj mare între bărbați și femei Ministrul indică un dezechilibru puternic între ratele de ocupare: 78,2% la bărbați și 59,5% la femei, ceea ce înseamnă un decalaj de gen de 18,7 puncte procentuale, „unul dintre cele mai mari din Europa”, potrivit declarațiilor citate de Agerpres. În acest context, Pîslaru avertizează că presiunea va crește în perioada 2032–2034, când o generație numeroasă va ieși la pensie, iar piața muncii „se va contracta și mai mult”. „Capcana veniturilor medii” și miza pe capitalul uman Pîslaru leagă problema ocupării de un blocaj economic mai larg, pe care îl descrie drept „capcana veniturilor medii” – situația în care o economie nu mai poate avansa doar prin consum, fără creșterea productivității. În viziunea sa, depășirea acestui prag depinde de două direcții: investiții în capitalul uman (competențe); investiții în inovație (modernizarea tehnologiei). El susține că „nu există nicio modalitate” ca România să evolueze fără investiții în capitalul uman și avertizează asupra „costului inacțiunii”. Sărăcia și lipsa unei politici integrate Ministrul mai spune că România are măsuri care folosesc oportunități și finanțări europene, dar nu și o politică „consecventă, integrată” care să lege economia, finanțele, munca, educația și sănătatea. În plus, el indică sărăcia ca factor care afectează direct piața muncii și afirmă că o parte mare a populației active rămâne „undeva la un milion, în jurul salariului minim”. Dincolo de fondurile UE: „trinitatea” resurselor Pîslaru argumentează că România nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe fondurile UE, ci pe un model în care resursele sunt împărțite între fonduri europene, buget național și investiții private. În acest cadru, el afirmă că ar putea exista „un buget de aproximativ 200 de miliarde de euro” disponibil pentru perioada 2028–2034, care să permită abordarea unor probleme „critice” pentru dezvoltare. Conferința la care a vorbit Pîslaru a avut loc la București, iar organizatorii (ELA și EURES ) au indicat, pe baza unui raport al Autorității Europene a Muncii, că deficitul de forță de muncă afectează aproape toate tipurile de ocupații în cel puțin o țară europeană, cu presiune ridicată în sănătate, construcții și ocupații tehnice. Raportul mai arată că problema devine structurală și cere măsuri pe termen lung, inclusiv condiții de muncă mai bune, formare profesională mai solidă și cooperare transfrontalieră. [...]
Traficul de copii rămâne greu de stopat cât timp este profitabil , iar acesta este principalul obstacol în protecția minorilor, a spus ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , la dialogul anual privind Programul-cadru pentru protecția copilului derulat de România și Statele Unite, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută joi, în cadrul ceremoniei dedicate acestui program de cooperare România–SUA, în care tema traficului de copii a fost legată direct de logica economică a fenomenului: dacă activitatea rămâne rentabilă, presiunea de a o continua nu dispare. Articolul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că informațiile publice din material se limitează la contextul evenimentului și la ideea centrală transmisă de ministru. [...]
Românii au mai multă încredere în propriul „filtru” decât în al societății , iar această diferență poate reduce vigilența față de dezinformare, mai ales pe teme sensibile precum securitatea și războiul, potrivit unui barometru Informat.ro – INSCOP Research citat de Agerpres . Datele arată că 22,3% dintre respondenți se declară „foarte siguri” că pot diferenția informațiile reale de cele false în astfel de știri, iar 32,2% „mai degrabă siguri”. În schimb, când e vorba despre capacitatea populației, doar 8,3% sunt „foarte siguri” și 15,7% „mai degrabă siguri”, în timp ce 41,8% sunt „mai degrabă nesiguri” și 24,9% „deloc siguri”. Diferența de percepție: „eu pot, ceilalți nu” Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, pune această discrepanță pe seama unei „iluzii de control informațional”, în care dezinformarea este văzută mai degrabă ca problema „celorlalți”, nu una personală. „Românii au mult mai multă încredere în propria capacitate de a detecta informațiile false decât în capacitatea celorlalți, semn al unei puternice iluzii de control informațional.” Cine se declară mai sigur pe sine și cine are mai puțină încredere Sondajul indică diferențe între grupuri socio-demografice și electorale în ceea ce privește încrederea în propria capacitate de a identifica informații false: Peste medie la încrederea în sine: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul privat. Cea mai puțină încredere în propria capacitate: votanții AUR, femeile, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară. La întrebarea despre capacitatea „oamenilor, în general”, cei mai încrezători peste medie sunt votanții PSD, bărbații, persoanele cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Cei mai sceptici față de public sunt, într-un procent mai ridicat decât restul populației, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, precum și angajații din sectorul public. Metodologie Datele au fost culese în perioada 2–8 iunie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
