BNS cere reforme rapide ale legislației muncii și protecției sociale, pe fondul riscului ridicat de sărăcie în România, în contextul primei Strategii a Uniunii Europene pentru combaterea și prevenirea sărăciei, potrivit Economica.

Confederația sindicală spune că strategia europeană „confirmă” o problemă semnalată de ani: în multe state membre, inclusiv România, salariile nu mai țin pasul cu costul real al vieții. BNS leagă scăderea puterii de cumpărare de inflația persistentă și de extinderea formelor atipice de muncă, precum contractele pe durată determinată și munca part-time involuntară, care ar alimenta „sărăcia în muncă”.

Un punct central al documentului european, potrivit BNS, este rolul negocierilor colective: statele cu acoperire ridicată a contractelor colective de muncă ar avea niveluri mai reduse ale sărăciei în rândul persoanelor ocupate. În acest context, confederația cere accelerarea consolidării dialogului social și un rol „real” pentru partenerii sociali în definirea politicilor salariale și sociale.

Ce reforme consideră BNS prioritare

BNS enumeră un set de măsuri pe care le consideră urgente, cu impact direct asupra pieței muncii și a politicilor sociale:

• aplicarea efectivă a principiului salariului minim adecvat, astfel încât să acopere costurile reale ale unui trai decent;
• modificarea legislației privind dialogul social, pentru extinderea negocierilor colective și creșterea gradului de acoperire a contractelor colective de muncă;
• reformarea sistemului de asistență socială prin digitalizarea și automatizarea acordării beneficiilor pentru persoanele eligibile;
• extinderea fondului de locuințe sociale și dezvoltarea unor programe de sprijin pentru familiile vulnerabile;
• transformarea Garanției pentru Copii într-o prioritate bugetară, pentru acces la hrană, educație și servicii medicale de calitate.

Amendamente propuse: de la internshipuri neplătite la pensii multipilon

Confederația afirmă că a elaborat și va transmite amendamente la proiectul de strategie, inclusiv:

• recunoașterea explicită a sindicatelor ca furnizori de servicii sociale, nu doar actori ai dialogului social;
• introducerea unor criterii de calitate pentru locurile de muncă create prin programe finanțate din fonduri europene;
• evaluarea efectivă a participării sindicatelor în elaborarea strategiilor naționale antisărăcie;
• eliminarea stagiilor și internshipurilor neplătite;
• implicarea obligatorie a partenerilor sociali în dezvoltarea viitoarelor sisteme de pensii multipilon.

În comunicatul citat, BNS susține că pentru România impactul noii strategii va fi „major”, în condițiile în care țara continuă să aibă unele dintre cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană, iar atingerea obiectivelor europene ar impune reforme „profunde” legislative și instituționale.

„Combaterea sărăciei nu poate fi redusă la acordarea unor beneficii sociale. Este nevoie de salarii decente, locuri de muncă de calitate, locuințe accesibile și servicii publice eficiente. (…) România nu își mai poate permite amânarea acestor schimbări”, a declarat președintele BNS, Dumitru Costin, citat în comunicat.