Știri
Știri din categoria Societate
Ucraina a început efectiv distribuirea de medicamente pe bază de cannabis medical, după finalizarea procedurilor de reglementare necesare funcționării programului, potrivit Kyiv Post. Prima eliberare legală a avut loc pe 11 iunie, în orașul Vînniția, unde trei pacienți au primit tratament pe bază de cannabis.
Autoritățile sanitare au precizat că beneficiarii au fost o pacientă cu scleroză multiplă și doi veterani de război care suferă de durere neuropată cronică și durere de „membru fantomă” după amputări. Toți trei au primit capsule tari care conțin delta-9-tetrahidrocanabinol (THC), cu o doză inițială de 5 miligrame, urmând ca ajustarea să fie făcută ulterior de medici.
În acest moment, produsele pot fi obținute din șase farmacii operate de o companie licențiată, în următoarele orașe: Vînniția, Dnipro, Liov, Ivano-Frankivsk, Ternopil și Hmelnițkîi. Alte 17 farmacii ar urma să înceapă eliberarea „în viitorul apropiat”, conform aceleiași surse.
Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Medicamente și Controlul Drogurilor estimează că aproximativ 66 de entități publice și private dețin licențele necesare, acoperind 180 de locații.
Accesul pacienților este condiționat de rețetă electronică, emisă de medicul de familie sau de un specialist, iar rețeta este valabilă 10 zile.
Ministerul Sănătății a aprobat o listă de indicații, care include, între altele:
Medicii pot prescrie aceste medicamente atunci când tratamentele convenționale nu oferă suficientă ameliorare sau produc efecte adverse.
Ucraina a legalizat cannabisul medical prin Legea nr. 3528-IX, intrată în vigoare la 16 august 2024, care a creat cadrul pentru producția reglementată, importul, eliberarea și controlul medicamentelor pe bază de cannabis. Prima eliberare din iunie 2026 marchează, practic, trecerea de la lege la funcționarea efectivă a sistemului.
Recomandate
Familia din Galați al cărei apartament a fost distrus în proporție de peste 75% după prăbușirea unei drone rusești primește 27.000 lei de la Guvern , potrivit Adevărul . Sprijinul financiar vine pe o schemă stabilită prin hotărâre de guvern, în timp ce la nivel local decizia privind un ajutor concret rămâne, deocamdată, la stadiul de promisiune. Ajutorul guvernamental este acordat în baza Hotărârii de Guvern nr. 417 din 3 iunie 2026 . Conform regulilor din actul normativ, familia cu locuința avariată în proporție de peste 75% primește 25.000 lei (aprox. 4.800 euro), iar fiecare persoană evacuată mai mult de 24 de ore primește 1.000 lei. Prefectura Galați a confirmat pentru Libertatea că totalul pentru această familie ajunge la 27.000 lei (aprox. 5.200 euro). Incidentul a avut loc în noaptea de 28 spre 29 mai, când o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc cu zece etaje. O mamă și fiul ei de 14 ani au suferit arsuri de gradele I și II și au fost internați în spitalele din oraș, potrivit unui material anterior din Adevărul. Evaluarea pagubelor: zeci de fișe, fără estimare financiară Într-un răspuns transmis către Libertatea, Prefectura Galați a precizat că o comisie mixtă (Consiliul Județean, Inspectoratul de Stat în Construcții, ISU, Primăria și Prefectura) a întocmit 51 de fișe de evaluare: 39 pentru persoane fizice, una pentru o persoană juridică și 11 pentru asociații de proprietari. Instituția a subliniat că evaluarea „nu a avut ca obiect stabilirea unei valori financiare a pagubelor”, ci doar gradul de afectare a imobilelor. Primăria: promisiune de reparații, dar fără proiect pe ordinea de zi Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, a declarat pentru monitoruldegalati.ro că municipalitatea își asumă costurile reparațiilor, însă „așteptăm expertiza finală”. În același timp, articolul notează că pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local din 23 iunie nu apare o hotărâre privind sprijinirea familiei afectate; în schimb, sunt incluse proiecte pentru finanțarea cluburilor sportive și reparații la biserici. Prefectura a transmis Guvernului o situație completă a pagubelor și a cerut identificarea unor forme suplimentare de sprijin, precum și proceduri mai clare de intervenție în astfel de cazuri. Sprijin privat: oferta Rominei Gingașu În paralel, primarul a mulțumit public Rominei Gingașu (soția lui Piero Ferrari), după ce aceasta a anunțat că dorește să ofere familiei un apartament complet mobilat, potrivit relatării. [...]
Angajații din cadrul Autorității Vamale Române opresc activitatea timp de două ore , miercuri, între 12.00 și 14.00, într-o grevă de avertisment care poate afecta operarea din punctele de trecere a frontierei, potrivit Mediafax . Acțiunea este anunțată de Sindicatul Național Meridian , care invocă „probleme grave” legate de condițiile de muncă și de drepturile profesionale și salariale ale personalului vamal. Printre motivele principale se află neîncheierea acordului colectiv de muncă, pe care sindicatul îl consideră esențial pentru protejarea drepturilor angajaților. Nemulțumiri legate de salarizare și compensarea muncii Sindicatul critică și prevederile referitoare la personalul vamal din proiectul noii legi a salarizării. În plus, sindicaliștii reclamă: neacordarea unor drepturi salariale pentru angajații care lucrează în frontieră și pentru cei care au în dotare câini de serviciu; lipsa compensării muncii efectuate sâmbăta, duminica și în sărbătorile legale; lipsa sporului pentru radiații pentru personalul care lucrează cu aparate de control nedistructiv. Sindicatul acuză blocaj în conciliere Reprezentanții Meridian susțin că lipsa dialogului și neprezentarea instituției vamale la procedura de conciliere au blocat soluționarea conflictului de muncă. „Scopul acțiunii este atragerea atenției autorităților române asupra problemelor grave cu care se confruntă personalul vamal și rămase nerezolvate de ani de zile. Lipsa dialogului și neprezentarea la procedura de conciliere din partea instituției vamale a blocat soluționarea pașnică a acestui conflict de muncă, drept urmare facem apel la autorități să soluționeze urgent aceste probleme, să inițieze negocieri reale și transparente și să asigure respectarea tuturor drepturilor angajaților din vamă”, au transmis reprezentanții sindicatului. [...]
Unul din trei bucureșteni ia în calcul să plece din oraș din cauza poluării și aglomerației , deși 8 din 10 se declară atașați de București, potrivit unui sondaj citat de Euronews . Miza economică și operațională pentru Capitală este riscul de pierdere de populație activă, într-un context în care calitatea vieții începe să cântărească mai mult decât avantajele clasice ale orașului. Sondajul aparține Fundației Comunitare București și indică un contrast: oamenii apreciază oferta de joburi, cultura și opțiunile de petrecere a timpului liber, dar problemele de mediu și mobilitate îi împing pe unii să se gândească la mutare, fie în alte orașe din România, fie în străinătate. Ce îi ține în București Din relatările incluse în material, atașamentul față de oraș este alimentat în principal de: viața culturală și evenimentele (muzicale, culturale); socializarea și varietatea locurilor de ieșit; oportunitățile de carieră și piața muncii; conectivitatea prin zboruri către multe destinații. Ce îi împinge să plece: poluarea, traficul și costurile „1 din 3” bucureșteni se gândește să se mute din cauza mai multor probleme, iar „cea mai gravă este poluarea”, potrivit materialului. Pe lângă aceasta, apar recurent: aglomerația și traficul; mizeria; percepția privind administrația („administrație coruptă”, într-unul dintre exemple); viața mai scumpă decât „în provincie”. În exemplele din articol sunt menționate ca alternative posibile orașe precum Timișoara, Oradea sau Cluj, descrise ca fiind „mai curate” și „mai liniștite”. De ce contează: calitatea vieții devine criteriu de decizie Experții citați de Euronews susțin că bucureștenii „nu se mai mulțumesc cu siguranța unui job” și cu opțiuni diverse de recreere, ci își doresc „o calitate a vieții mai ridicată”. În același timp, este indicată o problemă de coeziune: deși orașul oferă oportunități, mulți nu simt că fac parte dintr-o comunitate, iar comunitățile tind să se formeze „în jurul unor interese comune”. În concluzie, presiunea pe administrație rămâne una practică: fără reducerea poluării și a timpului pierdut în trafic, avantajele economice ale Capitalei pot fi contrabalansate de decizia unei părți din locuitori de a-și muta viața și munca în orașe percepute ca mai respirabile și mai funcționale. [...]
Guvernul alocă 1.723.000 de lei pentru ajutoare de urgență , bani care vor ajunge la 397 de familii și persoane singure aflate în situații considerate grave, potrivit Libertatea . Decizia a fost aprobată vineri, 12 iunie, iar fondurile vin din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Unde se duc cei mai mulți bani Cea mai mare parte a sumei, 1.158.000 de lei , este destinată pentru 305 familii și persoane singure care se confruntă cu situații deosebite legate de starea de sănătate sau cu alte probleme care le pot agrava situația socială și pot crește riscul de excluziune socială. Beneficiarii sunt dintr-o listă extinsă de județe, inclusiv municipiul București, între care: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Olt, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea. Sprijin separat pentru incendii și vreme extremă Guvernul a alocat și 492.000 de lei pentru 74 de familii și persoane singure ale căror locuințe sau bunuri au fost afectate de incendii. În acest caz, beneficiarii sunt din județe precum Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Mureș, Neamț, Olt, Sălaj, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vâlcea și Vrancea. Pentru fenomene meteorologice periculoase produse în 2025, a fost aprobată suma de 68.000 de lei pentru 17 familii și persoane singure din județele Botoșani și Constanța. Separat, o familie din județul Hunedoara va primi 5.000 de lei după un accident rutier, încadrat ca situație de necesitate. Cum se acordă ajutorul: cerere, acte și verificări în teren Ajutorul de urgență nu se acordă automat . Propunerile se bazează pe: cererea solicitantului; declarația pe propria răspundere ; documente justificative care dovedesc situația invocată. Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială centralizează propunerile la nivel național și le transmite Ministerului Muncii. Înainte de aprobare, autoritățile fac verificări în teren , care trebuie să confirme existența situației de necesitate sau a situației deosebite pentru care se cere sprijinul. Măsura are un impact bugetar limitat ca volum, dar important operațional: banii sunt direcționați punctual, pe baza documentelor și a verificărilor, către cazuri considerate urgente (incendii, vreme extremă, accidente, probleme de sănătate și risc de excluziune socială). [...]
MAE pune în circulație publică documente diplomatice declasificate despre Mineriada din 1990 , într-o expoziție organizată la București, pe fondul unei decizii guvernamentale recente de declasificare a arhivei instituției pentru anul 1990, potrivit Agerpres . Expoziția este prezentată sâmbătă și duminică la sediul Biroului de Informare al MAE (BiMAE) și marchează 36 de ani de la evenimentele din 13–15 iunie 1990, cunoscute drept „Mineriada din iunie 1990”. De ce contează: declasificarea din 2026 deschide accesul la arhiva MAE pe 1990 Demersul are loc în contextul adoptării Hotărârii Guvernului nr. 404 din 21 mai 2026, prin care au fost declasificate documentele emise de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 1990, conform informațiilor publicate de instituție pe pagina sa de Facebook. În practică, publicul primește acces la o selecție de documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost reflectate și percepute internațional evenimentele din București. Ce include expoziția: instrucțiuni, telegrame și rapoarte din state occidentale Selecția expusă cuprinde, potrivit MAE: instrucțiuni transmise de „Centrala MAE” către misiunile diplomatice ale României din străinătate privind evoluțiile interne din acea perioadă; telegrame și rapoarte ale reprezentanțelor diplomatice românești din state occidentale, care indică preocupările exprimate de partenerii internaționali față de situația din România. Documentele evidențiază reacțiile comunității internaționale la violențele din București și preocuparea privind consolidarea procesului democratic într-un moment descris ca fragil al tranziției postcomuniste. În același context, MAE arată că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar imaginile difuzate au generat reacții puternice în mai multe capitale occidentale, inclusiv manifestații publice și acțiuni de solidaritate cu victimele violențelor. Declarația ministrului de Externe Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat că a studiat documentele în pregătirea expoziției. „Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere.” Unde și când poate fi vizitată Expoziția poate fi vizitată sâmbătă și duminică, între orele 11:30 și 19:30, la sediul Biroului de Informare al MAE, pe Calea Victoriei nr. 88, în București. [...]
România riscă să intre într-un vârf de presiune pe piața muncii în 2032–2034 , odată cu pensionarea „decrețeilor”, pe fondul unei rate de ocupare pe care ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , o numește „o catastrofă”, potrivit Wall-Street . Mesajul central: deficitul de forță de muncă nu mai poate fi tratat ca o problemă punctuală, pentru că devine structural și va lovi direct capacitatea economiei de a crește. Pîslaru afirmă că, la grupa de vârstă 20–64 de ani, rata de ocupare este de 69%, în timp ce România speră să ajungă la 74,7% în 2030, sub ținta UE de 78%. În același timp, el susține că „aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi”, iar migrația amplifică tensiunile. Presiune demografică și decalaj mare între bărbați și femei Ministrul indică un dezechilibru puternic între ratele de ocupare: 78,2% la bărbați și 59,5% la femei, ceea ce înseamnă un decalaj de gen de 18,7 puncte procentuale, „unul dintre cele mai mari din Europa”, potrivit declarațiilor citate de Agerpres. În acest context, Pîslaru avertizează că presiunea va crește în perioada 2032–2034, când o generație numeroasă va ieși la pensie, iar piața muncii „se va contracta și mai mult”. „Capcana veniturilor medii” și miza pe capitalul uman Pîslaru leagă problema ocupării de un blocaj economic mai larg, pe care îl descrie drept „capcana veniturilor medii” – situația în care o economie nu mai poate avansa doar prin consum, fără creșterea productivității. În viziunea sa, depășirea acestui prag depinde de două direcții: investiții în capitalul uman (competențe); investiții în inovație (modernizarea tehnologiei). El susține că „nu există nicio modalitate” ca România să evolueze fără investiții în capitalul uman și avertizează asupra „costului inacțiunii”. Sărăcia și lipsa unei politici integrate Ministrul mai spune că România are măsuri care folosesc oportunități și finanțări europene, dar nu și o politică „consecventă, integrată” care să lege economia, finanțele, munca, educația și sănătatea. În plus, el indică sărăcia ca factor care afectează direct piața muncii și afirmă că o parte mare a populației active rămâne „undeva la un milion, în jurul salariului minim”. Dincolo de fondurile UE: „trinitatea” resurselor Pîslaru argumentează că România nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe fondurile UE, ci pe un model în care resursele sunt împărțite între fonduri europene, buget național și investiții private. În acest cadru, el afirmă că ar putea exista „un buget de aproximativ 200 de miliarde de euro” disponibil pentru perioada 2028–2034, care să permită abordarea unor probleme „critice” pentru dezvoltare. Conferința la care a vorbit Pîslaru a avut loc la București, iar organizatorii (ELA și EURES ) au indicat, pe baza unui raport al Autorității Europene a Muncii, că deficitul de forță de muncă afectează aproape toate tipurile de ocupații în cel puțin o țară europeană, cu presiune ridicată în sănătate, construcții și ocupații tehnice. Raportul mai arată că problema devine structurală și cere măsuri pe termen lung, inclusiv condiții de muncă mai bune, formare profesională mai solidă și cooperare transfrontalieră. [...]
