Mutarea la sat rămâne viabilă financiar mai ales cu venituri „hibride”, nu din agricultură exclusiv, arată povestea unui cuplu care s-a relocat lângă Iași, relatată de Adevărul. Ionuț și Nicoleta Teoderașcu spun că grădina le reduce cheltuielile cu mâncarea, dar nu le aduce profit, iar stabilitatea vine din munca la distanță și din activități online.

Cei doi au petrecut ani în Iași și Londra, apoi au revenit în România în perioada pandemiei, când au testat viața la sat și au început să cultive legume. Ulterior, au decis să facă pasul definitiv și au cumpărat o casă nouă în satul Ciurbești (comuna Miroslava), la circa 10 kilometri de Iași, la un preț „similar cu al unui apartament” din oraș, în jur de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei).

De ce contează: costul real al „visului rural” nu e doar casa

Dincolo de liniște și acces la natură, mutarea a venit cu nevoi concrete de investiții și adaptare. Cuplul descrie lipsuri de infrastructură chiar și aproape de un oraș mare: apă din fântână (cu riscul, cel puțin teoretic, de a seca vara), probleme inițiale cu internetul și dependența de soluții improvizate pentru lucru la distanță.

Pe componenta de siguranță, un furt (o bicicletă luată de pe terasă) i-a determinat să instaleze sisteme de alarmă și camere de supraveghere. În plus, ei avertizează că izolarea poate amplifica riscurile și costurile (garduri, securizare, dependență de vecini).

Grădina ca economie, nu ca afacere

Teoderașcu spun că nu sunt „săteni 100%” și că grădinăritul este, în principal, un hobby și o formă de a produce hrană pentru consum propriu. Grădina lor are 120 mp și, potrivit relatării, le asigură o „economie importantă” la bugetul de alimente; cultivă legume precum roșii, castraveți, ardei, salate, vinete și ceapă. Surplusul din sezon este oferit, nu vândut.

Totuși, au început să organizeze ateliere de grădinărit, pe fondul interesului în creștere al altor tineri pentru cultivarea unei grădini, cu accent pe învățare practică (inclusiv despre compost și vermicompost).

Agricultura „doar din pământ” și modelul de venit mixt

Din discuțiile lor cu producători, cuplul susține că este „extrem de dificil” să trăiești exclusiv din agricultură, din cauza riscurilor recurente (secetă, interdicții sanitare la animale) și a marjelor mici. Ei descriu drept mai realist un model hibrid, în care veniturile din agricultură sunt completate de o sursă stabilă: lucru la distanță, chirii sau activități turistice.

În același registru, articolul dă exemple de:

• tineri mutați într-un sat din Hunedoara care lucrează remote și închiriază turiștilor două căsuțe;
• un cuplu revenit din Anglia care combină activitățile agricole cu venituri din închirierea unui apartament în oraș.

Recomandarea lor: „Faceți un test” înainte de cumpărare

Pentru cei care iau în calcul o mutare similară, Nicoleta Teoderașcu recomandă o perioadă de probă: să petreacă timp în mediul rural nu ca turiști, ci implicându-se în munca fizică și în ritmul real al locului, pentru a înțelege neajunsurile (infrastructură, conectivitate, siguranță, relația cu vecinii).

În final, cei doi leagă calitatea vieții la sat nu doar de utilități, ci și de comunitate, susținând că solidaritatea locală – pe care o asociază cu practici tradiționale precum claca și șezătoarea – rămâne un diferențiator important față de viața urbană.