Știri
Știri din categoria Societate
Un conflict între creatori de conținut a ajuns în instanță, pe fondul acuzațiilor că materiale video au rămas online și au generat venituri în ciuda unor semnale de abuz asupra unor copii. Potrivit Adevărul, bloggerul Vali Petcu (Zoso) spune că a primit joi, 27 august, o notificare de dare în judecată din partea Andreei și a lui Ionuț Chiperi, vloggerii din proiectul „HaiHui în Doi”.
Miza disputei, așa cum este descrisă în relatare, ține de responsabilitatea publicării și monetizării conținutului atunci când apar indicii că persoanele filmate – în acest caz, copii – ar putea fi în situații vulnerabile. Petcu susține că i-a criticat pe cei doi pentru modul în care ar fi gestionat comentariile care semnalau probleme și pentru faptul că videoclipurile au rămas disponibile și au continuat să strângă vizualizări.
Conflictul a pornit de la două materiale realizate în 2021, după ce Andreea și Ionuț Chiperi au vizitat o familie care trăia într-o zonă izolată din Apuseni. Conform lui Petcu, în comentarii au apărut încă de atunci mesaje care atrăgeau atenția asupra unor posibile semne de abuz asupra copiilor, însă acestea ar fi fost ignorate „foarte mult timp”.
Bloggerul afirmă că a abordat public subiectul în 2024, când videoclipurile erau încă online și acumulau în continuare audiență. În versiunea sa, după ce a ridicat problema, vloggerii ar fi început să șteargă unele comentarii, dar ar fi păstrat materialele care aduceau vizualizări și bani.
Scandalul a reizbucnit în 2026, după sinuciderea la 15 ani a lui Alice, fata prezentată în materialele din 2021. Petcu a revenit asupra subiectului și a publicat un clip în care îi acuză pe cei de la „HaiHui în Doi” că au ignorat semnale de alarmă și că ar fi preferat să păstreze conținutul care genera audiență.
În același context, vloggerii au transmis, potrivit relatării, că „monetizarea video-urilor a fost dezactivată acum ceva timp”, că regretă situația și că nu ar fi știut despre realitatea copiilor.
În text sunt menționate cifre atribuite lui Vali Petcu privind performanța celor două videoclipuri publicate în iulie 2021:
Aceste valori sunt relevante în discuția despre stimulentele economice din spatele menținerii conținutului online, în condițiile în care, potrivit acuzațiilor, existau comentarii care semnalau probleme.
Din informațiile prezentate reiese că demersul a intrat într-o etapă juridică, după notificarea primită de Petcu prin avocat. Detalii despre capetele de cerere sau despre termenele din instanță nu sunt precizate în materialul citat.
Recomandate
Închiderea „Săptămânii Protecției Civile” și lansarea noului site al Departamentului pentru Situații de Urgență au fost marcate la București printr-o conferință la care a participat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila , potrivit Agerpres . Evenimentul pune accent pe componenta operațională a comunicării publice în situații de urgență, printr-o platformă online actualizată. Conform descrierii fotografiei publicate de Agerpres, Cseke Attila a fost prezent la „conferința de închidere a Săptămânii Protecției Civile” și la lansarea noului site al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) . Materialul indică drept loc al evenimentului București, iar data realizării fotografiei este 4 martie 2025. În lipsa altor detalii în materialul disponibil (fiind o pagină de fotografie), nu sunt precizate elemente despre funcționalitățile noului site, calendarul de implementare sau impactul concret asupra procedurilor DSU. [...]
Locuitorii și agenți economici din Cetatea Sighișoara cer reguli mai stricte pentru festivaluri, după ce reclamă depășiri ale limitelor legale de zgomot și riscuri pentru situl UNESCO , potrivit G4Media , care citează o sesizare transmisă Consiliului Local. Semnatarii – mai mulți locuitori, o serie de agenți economici și Parohia Romano-Catolică – susțin că arhitectura istorică amplifică poluarea fonică în timpul manifestărilor, prin efectul de „canion urban” (străzi înguste, clădiri înalte și lipite), care împiedică dispersia sunetului și produce ecou. În sesizare se afirmă că, la evenimente din ultimii ani, nivelul de sunet ar fi fost „mult peste limita legală”, fiind indicat un interval de 100–110 dB, cu potențial de a afecta integritatea sitului. De ce contează: presiune de reglementare pentru organizatori și autorități Miza sesizării este introducerea unor măsuri verificabile și sancționabile, care ar schimba modul de organizare a festivalurilor în cetate: controlul avizelor, monitorizarea nivelului de decibeli și respectarea orelor de liniște. Petiționarii cer ca autoritățile locale să verifice dacă organizatorii au toate aprobările legale și dacă respectă nivelul maxim de decibeli stabilit prin protocol, iar în caz contrar să aplice sancțiuni. În plus, solicită impunerea unor măsuri tehnice pentru limitarea volumului, inclusiv limitatoare electronice de decibeli, și respectarea strictă a programului de liniște după ora 23:00. Argumentele invocate: „bass-ul” și materialele clădirilor istorice În document sunt descrise mecanisme prin care zgomotul ar fi amplificat de specificul construcțiilor medievale: materiale rigide și reflective (piatră, cărămidă masivă, tencuieli fragilizate), care ar reflecta undele sonore în proporție ridicată, și pavajul de piatră cubică. Un punct distinct îl reprezintă frecvențele joase din muzica modernă, despre care semnatarii spun că pot induce vibrații în structurile masive ale clădirilor: „Chiar dacă geamurile sunt închise, bass-ul pătrunde prin structura clădirii, generând acea vibrație deranjantă în pereți și mobilier (…)” Totodată, petiționarii invocă faptul că unele clădiri din situri UNESCO păstrează tâmplărie din lemn care nu asigură o etanșare perfectă, ceea ce ar permite pătrunderea sunetului în interior. Ce urmează Sesizarea a fost adresată Consiliului Local Sighișoara . În materialul citat nu apar, deocamdată, un răspuns al autorităților sau o decizie privind introducerea limitatoarelor de decibeli ori modificarea condițiilor pentru avizarea evenimentelor. [...]
Sindicatul Național Meridian respinge actuala formă a proiectului Legii salarizării , avertizând că noua variantă ar reduce veniturile și ar introduce diferențieri între aparatul central și structurile teritoriale din ANAF și Vamă, potrivit Economica . Miza, dincolo de disputa sindicală, este una operațională și de funcționare a administrației fiscale și vamale: proiectul ar combina o bază de calcul mai mică pentru salarii cu un mecanism de evaluare care poate tăia până la 10% din venituri, într-un context în care instituțiilor li se cer rezultate mai bune la colectare și control. Bază de calcul mai mică și diferențiere între central și teritoriu Sindicatul susține că noua variantă pornește de la o valoare de referință de 4.000 de lei, sub 4.100 de lei din forma anterioară, ceea ce ar însemna că „fiecare coeficient” ar valora cu 100 de lei mai puțin față de proiectul precedent, conform informațiilor transmise de Agerpres. Pentru ANAF și Vamă, organizația sindicală reclamă și introducerea unor niveluri de salarizare mai reduse pentru structurile teritoriale, deși în prezent există un nivel de referință comun, indiferent dacă personalul lucrează în aparatul central sau în teritoriu. Meridian consideră „profund nedreaptă” această diferențiere și spune că responsabilitatea, complexitatea și riscurile funcțiilor ar trebui reflectate „în mod echitabil” în salarizare. Evaluarea de performanță, risc de presiune și venituri mai puțin predictibile Sindicatul critică și mecanismul de recompensare și evaluare din proiect, argumentând că, dacă veniturile pot fi influențate semnificativ de criterii de performanță, acestea trebuie să fie „clar, obiectiv, verificabil și transparent”. În comunicat se atrage atenția că prevederea privind reducerea veniturilor cu până la 10% în cazul neîndeplinirii criteriilor stabilite ar putea transforma evaluarea într-un instrument de presiune asupra angajaților, în timp ce administrației fiscale și vamale i se cer „colectare mai eficientă”, combaterea evaziunii și intensificarea controalelor. Ce cere sindicatul și pe cine reprezintă Meridian spune că respinge actuala formă a proiectului și solicită reluarea „dialogului real” cu organizațiile sindicale reprezentative. Președintele sindicatului, Voinea Negoiță, afirmă că o lege a salarizării ar trebui să asigure „echitate, predictibilitate, transparență” și să evite „noi discriminări”. Sindicatul Național Meridian este reprezentativ în cadrul Autorității Vamale Române și al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București și este afiliat la Federația Sindicatelor Democratice din România, entitate reprezentativă la nivelul Ministerului Finanțelor. [...]
Risc de blocaj în spitale dacă veniturile medicilor scad , avertizează fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete , pe fondul discuțiilor despre salarizare și plata gărzilor, potrivit Mediafax . Rogobete a spus duminică seară, la B1, că diminuarea veniturilor în sistemul medical „creează o stare de pericol” și poate împinge personalul medical să plece în străinătate, în condițiile în care există oferte mai atractive în Europa de Vest. El a dat ca exemplu o posibilă pierdere de „4.000 de lei pe lună” pentru un medic, pe care o consideră anormală. Miza: păstrarea personalului medical și funcționarea spitalelor În intervenția sa, Rogobete a legat riscul unui nou val de plecări de mai multe probleme pe care le enumeră în sistem: legea salarizării, veniturile, „neplata gărzilor” (orele suplimentare din turele de noapte și weekend), „neangajările în spital” și dificultăți structurale mai vechi. „Noi, dacă ne mai jucăm mult cu focul, cu doctorii și cu legea salarizării și cu veniturile lor și cu neplata gărzilor și cu neangajările în spital (...) vom avea al doilea cel mai mare exod al medicilor și revenim la perioada 2014-2015.” El a mai susținut că tensiunile din iulie au dus la declanșarea unei greve generale în sănătate , pe care o descrie ca semnal al unei nemulțumiri profunde, nu ca o revendicare minoră. Contextul invocat: precedentul 2014–2015 și presiunea ofertelor externe Fostul ministru a comparat situația actuală cu perioada 2014–2015, când, potrivit afirmațiilor sale, au existat plecări masive către spitale din străinătate. În argumentația lui, diferențele de venit și condiții de muncă din Vest pot accelera migrația medicilor dacă în România apar tăieri sau întârzieri la plată. Articolul nu oferă date oficiale despre numărul de medici care ar putea pleca sau despre o decizie concretă de reducere a veniturilor; avertismentul este formulat ca risc, în funcție de evoluția politicilor de salarizare și de gestionarea gărzilor și a angajărilor. [...]
Institutul de Lingvistică atrage atenția că forma corectă este „croasant”, nu „croissant” , pe fondul disputei online despre merdenele și patiserii, potrivit Adevărul . Instituția spune că, într-un „duel al patiseriilor”, miza nu ar trebui să devină ortografia și recomandă consultarea dicționarului atunci când apar îndoieli. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti ” a publicat pe Facebook un mesaj în care susține că, în limba română, produsul de patiserie se scrie „croasant”, iar pluralul este „croasante”, conform DOOM (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române). Lingviștii au insistat că împrumutul a fost adaptat și „a primit cetățenie română”, chiar dacă rețeta și referințele culturale rămân franțuzești. „În limba română, produsul cu pricina este croasant, nu croissant. Iar dacă foamea e mare, pluralul este croasante. Așa spune DOOM.” „Puteți ține cu cine vreți. Dar țineți și cu limba română.” Contextul: de la „unt vs. margarină” la reacții în lanț Intervenția lingviștilor vine după un val de reacții pornit de la ironiile lui Edmond Niculușcă , cofondator al proiectului La Mița Biciclista, la adresa merdenelelor de la patiseria din Piața Amzei și a celor care aleg acest produs. Discuția a escaladat după comparații între merdeneaua cu margarină și produse realizate cu unt, percepute de mulți internauți drept jignitoare. În urma reacțiilor, pe Facebook a fost creat un eveniment intitulat „Savurăm o merdenea în față la Mița Biciclista”, cu îndemnuri ca bucureștenii să cumpere o merdenea „de la Nea Mihai” și să o mănânce în fața clădirii cunoscute. Ulterior, reprezentanții La Mița Biciclista și-au cerut scuze public, admițând că modul de transmitere al mesajului dintr-un videoclip a fost greșit. Ce rămâne după „scandal”: o regulă de limbă, nu o tabără Institutul precizează că nu se pronunță în disputa „unt versus margarină” și nici nu „numără caloriile”, ci „literele”. Mesajul central: indiferent de preferințele culinare sau de tabăra aleasă în polemică, forma recomandată în română este „croasant”, iar pentru nelămuriri soluția este consultarea dicționarului. [...]
Un conflict de imagine declanșat online a readus în prim-plan o afacere locală veche din București , după ce un videoclip cu Nicușor Dan mâncând o merdenea la patiseria lui Nea Mihai din Piața Amzei a redevenit viral pe fondul scandalului recent, potrivit Adevărul . Episodul arată cât de repede se poate transforma o critică publică într-o mobilizare de susținere care influențează direct percepția asupra unui business. Patiseria din Piața Amzei funcționează din 1985 și este descrisă ca un loc cunoscut de mai multe generații de bucureșteni. În imaginile devenite virale, Nicușor Dan, pe atunci candidat la alegerile prezidențiale din 2025, este întrebat dacă merdeneaua e bună și răspunde nonverbal, dând din cap afirmativ, în timp ce continuă să mănânce. Cum a pornit controversa și de ce contează pentru un business local Scandalul a început după ce Edmond Niculușcă, administrator și cofondator al localului La Mița Biciclista , a publicat un videoclip cu comentarii critice la adresa merdenelelor de la Nea Mihai și a clienților care cumpără de acolo. Postarea a generat „sute de reacții”, multe critice la adresa lui Niculușcă, iar o parte dintre comentarii au apărat patiseria ca element de „tradiție culinară” a Bucureștiului. Ulterior, Niculușcă și-a cerut scuze public, afirmând că materialul „a rănit oameni, amintiri și cel mai cunoscut vecin din Piața Amzei” și că își asumă greșeala, cerându-i iertare lui Nea Mihai. Reacții publice: de la vedete la politicieni și branduri În spațiul public au apărut reacții din mai multe zone: Actorul Mihai Bendeac a postat o secvență dintr-un sketch mai vechi, legat de o patiserie, pe care a conectat-o ironic la subiect. Loredana Groza a scris că mănâncă merdenele la Nea Mihai „din 86” și a descris patiseria ca un reper care „a hrănit generații”. Dan Teodorescu (Taxi) i-a transmis lui Edmond Niculușcă un mesaj ironic, amestecând referințe în franceză cu subiectul merdenelei. Ciprian Ciucu a comentat că nu își imaginează Bucureștiul fără merdenele, dar că „e loc și pentru croissant”. Deputata PNL Alina Gorghiu a spus că a stat la coadă și a apreciat produsul, adăugând o observație despre „o oră la sală” după. AQUA Carpatica a intervenit cu un mesaj cu tentă ironică, făcând trimitere la disputa „merdenea vs. croissant”. Mesajul lui Nea Mihai: accent pe comunitate, nu pe conflict După valul de susținere, Nea Mihai a transmis un mesaj de mulțumire celor care i-au scris și l-au încurajat, insistând că pentru ei Piața Amzei înseamnă „familie, muncă, oameni și o comunitate” și că nu își doresc „războaie, rivalități sau polemici”, ci respect reciproc. În paralel, articolul trimite și la un material separat despre contextul disputei din Piața Amzei, respectiv patiseria din Piața Amzei , precum și la mesajul lui Nea Mihai după scandal . [...]
