Știri
Știri din categoria Societate
Garda de Mediu a aplicat amenzi de 795.000 de lei după episoadele de miros puternic din București și Ilfov, indicând drept surse probabile depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina, potrivit Adevărul. Operatorul stației de la Glina, Apa Nova, contestă concluziile și spune că nu există dovezi tehnice care să lege activitatea stației de disconfortul olfactiv reclamat de locuitori.
Mirosul a fost resimțit în nopțile de 17 și 18 august, iar autoritățile au primit peste 1.300 de sesizări, o parte importantă venind din sudul și sud-estul Capitalei, inclusiv din Sectorul 4. În urma reclamațiilor, Garda Națională de Mediu a făcut 55 de controale în București și Ilfov.
Pe lângă amenzile totale de 795.000 de lei, inspectorii au dispus trei sistări de activitate, au formulat o sesizare penală și au confiscat un utilaj. Pentru cele două obiective considerate „cele mai probabile surse” ale mirosului – depozitul de la Vidra și stația de la Glina – au fost stabilite 22 de măsuri de conformare, care ar urma să fie verificate ulterior de inspectori.
Publicația notează că Garda de Mediu nu vorbește despre o sursă identificată cu certitudine, ci despre două obiective indicate ca fiind cele mai probabile, pe baza sesizărilor și a constatărilor din teren.
Apa Nova respinge asocierea stației de epurare Glina cu mirosul din 17–18 august și califică drept „nefundamentate tehnic” concluziile autorității. Compania susține că nu există măsurători care să demonstreze o legătură de cauzalitate și afirmă că analizele pentru apa epurată și pentru apa din râul Dâmbovița ar fi indicat valori în limitele legislației europene.
„Apa Nova consideră că atribuirea episodului de disconfort olfactiv Stației de Epurare Glina nu este susținută de datele tehnice și de rezultatele analizelor disponibile (...). Prin urmare, compania respinge ferm asocierea stației de epurare cu sursa de proveniență a disconfortului olfactiv.”
Operatorul anunță că va contesta în instanță, în termenul legal, procesul-verbal de contravenție și că va pune la dispoziția autorităților date și argumente tehnice, inclusiv buletine de analiză și „determinări de noxe profesionale” (măsurători ale concentrațiilor de substanțe nocive în aer, în mediul de lucru).
Recomandate
Închiderea „Săptămânii Protecției Civile” și lansarea noului site al Departamentului pentru Situații de Urgență au fost marcate la București printr-o conferință la care a participat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila , potrivit Agerpres . Evenimentul pune accent pe componenta operațională a comunicării publice în situații de urgență, printr-o platformă online actualizată. Conform descrierii fotografiei publicate de Agerpres, Cseke Attila a fost prezent la „conferința de închidere a Săptămânii Protecției Civile” și la lansarea noului site al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) . Materialul indică drept loc al evenimentului București, iar data realizării fotografiei este 4 martie 2025. În lipsa altor detalii în materialul disponibil (fiind o pagină de fotografie), nu sunt precizate elemente despre funcționalitățile noului site, calendarul de implementare sau impactul concret asupra procedurilor DSU. [...]
Un val de solidaritate online a transformat Patiseria Amzei într-un punct de presiune operațională , cu timpi de așteptare de peste o oră și cozi formate încă de dimineață, potrivit Antena 3 . Episodul vine după „scandalul merdenelelor” din ultimele zile, care a amplificat vizibilitatea patiseriei în mediul online. Patiseria a devenit, pentru o parte dintre clienți, un simbol al „micilor afaceri de familie”, iar unii dintre cei prezenți au spus că au venit explicit ca reacție la valul de comentarii apărute pe rețelele sociale. În paralel, proprietarul, cunoscut ca „Nea Mihai”, a transmis primul mesaj de la începutul controverselor, afirmând că nu își dorește „războaie, rivalități sau polemici”. Cozi de peste o oră și cumpărături „de susținere” Antena 3 relatează că unii clienți au așteptat aproape o oră pentru a cumpăra produse, iar alții au indicat timpi de așteptare de aproximativ o jumătate de oră. Într-un caz, un cuplu a spus că a stat circa o oră și jumătate la coadă pentru două merdenele. Printre cei prezenți s-a aflat și influencerul Backpack Your Life, care a cumpărat 15 merdenele, explicând că le duce cadou la o petrecere. Un copil venit cu mama lui a spus că a văzut clipurile de pe TikTok și a vrut să își formeze singur o părere, considerând „urât” ce s-a spus despre patiserie în materialul care a declanșat scandalul. Reacții publice: scuze și intervenții în spațiul public În același context, reprezentantul restaurantului care a generat polemica pe rețelele sociale și-a cerut scuze, spunând că nu se aștepta ca videoclipul să aibă o asemenea turnură. Patiseria a câștigat rapid tracțiune în online, iar, potrivit aceleiași surse, numărul urmăritorilor s-a dublat. Mesajul Loredanei Groza și ecoul politic Cântăreața Loredana Groza a publicat pe Instagram un mesaj de susținere pentru „Nea Mihai”, evocând relația ei de lungă durată cu locul și apreciind rezistența afacerii în timp. Artista i-a transmis și un mesaj direct patronului, spunând că abia așteaptă să treacă din nou prin Amzei „la o merdenea”. În discuție a intervenit și primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, care a apreciat scuzele lui Edmond Niculușcă, administratorul și co-fondatorul localului La Mița Biciclista , comentând că „nu îmi imaginez Bucureștiul fără merdenele, dar e loc și pentru croissant”. Pentru Patiseria Amzei, efectul imediat al controversei pare să fie o creștere bruscă a cererii, care se vede direct în timpii de așteptare și în aglomerația de la punctul de vânzare, pe fondul unei popularități accelerate în mediul online. [...]
Într-un an și opt luni, Poliția a sancționat 1.912 șoferi pentru agresivitate în trafic pe baza sesizărilor cetățenilor , transmise prin aplicația e-SAR , potrivit datelor IGPR prezentate de Economica . Miza practică a mecanismului introdus prin OUG 84/2024 este că probele video încărcate de participanții la trafic pot duce la amendă și la suspendarea permisului, fără ca polițistul să fi fost prezent la fața locului. În intervalul 27 octombrie 2024 – 30 iunie 2026, Poliția Rutieră a primit 2.292 de sesizări „corecte și complete” prin e-SAR privind abateri încadrate ca agresivitate în trafic. Dintre acestea, 1.569 au fost înregistrate între 27 octombrie 2024 și 31 decembrie 2025, iar 723 în prima jumătate din 2026. Unde s-au dat cele mai multe sancțiuni Cele mai multe sancțiuni aplicate ca urmare a sesizărilor din e-SAR au fost raportate în: București: 424 sancțiuni Brigada Autostrăzi: 275 Iași: 180 Timiș: 121 Ilfov: 95 Constanța: 84 Cluj: 65 Brașov: 62 Sibiu: 56 Prahova: 51 Argeș: 42 Bacău: 39 Buzău: 34 Dolj: 31 Vâlcea: 27 Neamț: 26 Giurgiu: 26 Galați: 24 Maramureș: 23 Dâmbovița: 22 Ce înseamnă „comportament agresiv” și ce sancțiuni se aplică Lista de comportamente considerate agresive include, între altele: schimbarea repetată a benzilor pentru a depăși un șir de vehicule, „lipirea” de un alt vehicul pentru intimidare, frânarea bruscă fără motiv, folosirea repetată a claxonului sau a luminilor pentru a forța eliberarea benzii, mersul cu spatele pentru intimidare ori derapajul controlat intenționat. Pentru agresivitate în trafic, sancțiunea este de 4–5 puncte de amendă și reținerea permisului pentru 30 de zile , conform OUG 195/2002 (Codul rutier), în forma citată în articol. Economica notează că punctul de amendă a ajuns la 216,25 lei de la 1 iulie 2026 , ca urmare a majorării salariului minim brut; astfel, amenda pentru această abatere se traduce printr-un cost mai mare decât în perioadele anterioare. Cum funcționează e-SAR și ce obligații are cel care reclamă Sesizarea se face online, după crearea unui cont pe platforma MAI, iar utilizatorul completează un formular și încarcă o înregistrare audio-video sau video. În sesizare sunt cerute obligatoriu date de identificare (inclusiv CNP), date de contact, data/ora/locul faptei, declarație pe propria răspundere privind veridicitatea și semnătura, plus un număr de înmatriculare într-un format valid, potrivit ordinului MAI menționat. Un element important al procedurii: după trimitere, sesizarea nu poate fi anulată sau actualizată , iar stadiul soluționării poate fi urmărit în aplicație. Verificarea este făcută de poliția rutieră. Contextul legal: OUG 84/2024 a fost oficializată la 29 iunie 2024 și a creat cadrul prin care șoferii pot fi sancționați pentru agresivitate în trafic pe baza înregistrărilor transmise de alți participanți la trafic; aplicația e-SAR a fost operaționalizată la 27 octombrie 2024. [...]
Presiunea pe venit îi împinge pe tineri să accepte joburi în afara studiilor , arată datele citate de Economedia dintr-un sondaj eJobs România : majoritatea celor între 18 și 24 de ani spun că ar face acest compromis pentru a-și asigura un venit lunar, pe fondul unei piețe mai competitive și al nemulțumirilor legate de salariile de început. Potrivit sondajului, 51,2% dintre respondenți afirmă că independența financiară este prioritatea lor și ar accepta un loc de muncă fără legătură cu studiile. Alți 36,6% ar lucra temporar într-un domeniu diferit, în timp ce continuă să caute un job potrivit pregătirii, iar 10,6% preferă să aștepte până găsesc un post în domeniul pentru care s-au pregătit. Piață mai dificilă: experiență cerută și competiție în creștere Aproximativ trei sferturi dintre participanții la sondaj spun că le este mai greu decât anul trecut să își găsească un job. Principala barieră indicată este cerința de experiență anterioară, inclusiv pentru pozițiile de junior, menționată de 58,6% dintre respondenți. În topul problemelor mai apar salariile considerate prea mici în raport cu costul vieții și lipsa feedback-ului din partea angajatorilor. Chiar dacă joburile entry-level (de început de carieră) reprezintă în continuare mai mult de jumătate din pozițiile disponibile, competiția s-a intensificat: numărul aplicărilor a fost cu 28% mai mare în perioada ianuarie–august 2026 față de același interval din 2025, potrivit Anei Călugăru, Head of Communications la eJobs România. Salariile de început, sub presiunea costului vieții În același timp, 58,6% dintre tineri consideră că salariile oferite candidaților aflați la început de carieră nu acoperă nevoile de bază. Conform Salario, comparatorul salarial al eJobs, salariul mediu net pentru pozițiile entry-level este de aproximativ 4.000 de lei. Sondajul eJobs a fost realizat în iulie–august 2026, pe un eșantion de 1.100 de candidați cu vârste între 18 și 24 de ani. [...]
Reapariția urșilor în zone locuite din Baia Mare obligă autoritățile să repete intervenții de urgență , cu mobilizare de jandarmi și avertizări RO-ALERT , pe fondul unor semnalări la mai puțin de două luni distanță, potrivit Agronet . Cel mai recent caz a fost raportat pe strada Colonia Topitorilor, după o sesizare la 112. Conform relatării, autoritățile au trimis în zonă jandarmi, au transmis un mesaj RO-ALERT și au mobilizat un echipaj EPA-SMURD. Informația a fost relatată într-o postare publicată de Andrei Buda, după semnalarea prezenței animalului. Pentru persoanele aflate în zonă, recomandările transmise au vizat reducerea riscului imediat: păstrarea distanței față de urs, evitarea perimetrului, interdicția de a hrăni animalul și renunțarea la fotografii sau filmări de aproape. Două alerte în mai puțin de două luni, în zone diferite Incidentul de pe Colonia Topitorilor vine după un alt episod consemnat în municipiu la 12 iulie 2026, când a fost semnalat un urs pe Valea Usturoiului, în zona „Izvor”, frecventată de localnici și turiști. Și atunci, sesizarea a fost făcută prin 112, au intervenit jandarmii, iar ISU Maramureș a transmis RO-ALERT; un echipaj EPA-SMURD a fost mobilizat preventiv, fără persoane rănite raportate la momentul publicării. Impact operațional: intervenții repetate, aceeași schemă de urgență În ambele situații, succesiunea măsurilor a fost similară: apel la 112, mobilizarea jandarmilor, avertizarea populației și prezența preventivă a echipajelor medicale. Miza imediată este îndepărtarea oamenilor din perimetru și evitarea contactului direct cu animalul, însă articolul indică o problemă de fond: frecvența cu care astfel de intervenții devin necesare. Pe termen scurt, recomandarea rămâne apelarea numărului 112 dacă ursul reapare într-o zonă locuită sau reprezintă un pericol. Pe termen mai lung, următoarele semnalări vor indica dacă episoadele din această vară au fost izolate sau dacă situația va necesita măsuri de prevenție mai stabile, dincolo de avertizările punctuale. [...]
Mutarea la sat rămâne viabilă financiar mai ales cu venituri „hibride” , nu din agricultură exclusiv, arată povestea unui cuplu care s-a relocat lângă Iași, relatată de Adevărul . Ionuț și Nicoleta Teoderașcu spun că grădina le reduce cheltuielile cu mâncarea, dar nu le aduce profit, iar stabilitatea vine din munca la distanță și din activități online. Cei doi au petrecut ani în Iași și Londra, apoi au revenit în România în perioada pandemiei, când au testat viața la sat și au început să cultive legume. Ulterior, au decis să facă pasul definitiv și au cumpărat o casă nouă în satul Ciurbești (comuna Miroslava), la circa 10 kilometri de Iași, la un preț „similar cu al unui apartament” din oraș, în jur de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei). De ce contează: costul real al „visului rural” nu e doar casa Dincolo de liniște și acces la natură, mutarea a venit cu nevoi concrete de investiții și adaptare. Cuplul descrie lipsuri de infrastructură chiar și aproape de un oraș mare: apă din fântână (cu riscul, cel puțin teoretic, de a seca vara), probleme inițiale cu internetul și dependența de soluții improvizate pentru lucru la distanță. Pe componenta de siguranță, un furt (o bicicletă luată de pe terasă) i-a determinat să instaleze sisteme de alarmă și camere de supraveghere. În plus, ei avertizează că izolarea poate amplifica riscurile și costurile (garduri, securizare, dependență de vecini). Grădina ca economie, nu ca afacere Teoderașcu spun că nu sunt „săteni 100%” și că grădinăritul este, în principal, un hobby și o formă de a produce hrană pentru consum propriu. Grădina lor are 120 mp și, potrivit relatării, le asigură o „economie importantă” la bugetul de alimente; cultivă legume precum roșii, castraveți, ardei, salate, vinete și ceapă. Surplusul din sezon este oferit, nu vândut. Totuși, au început să organizeze ateliere de grădinărit, pe fondul interesului în creștere al altor tineri pentru cultivarea unei grădini, cu accent pe învățare practică (inclusiv despre compost și vermicompost). Agricultura „doar din pământ” și modelul de venit mixt Din discuțiile lor cu producători, cuplul susține că este „extrem de dificil” să trăiești exclusiv din agricultură, din cauza riscurilor recurente (secetă, interdicții sanitare la animale) și a marjelor mici. Ei descriu drept mai realist un model hibrid, în care veniturile din agricultură sunt completate de o sursă stabilă: lucru la distanță, chirii sau activități turistice. În același registru, articolul dă exemple de: tineri mutați într-un sat din Hunedoara care lucrează remote și închiriază turiștilor două căsuțe; un cuplu revenit din Anglia care combină activitățile agricole cu venituri din închirierea unui apartament în oraș. Recomandarea lor: „Faceți un test” înainte de cumpărare Pentru cei care iau în calcul o mutare similară, Nicoleta Teoderașcu recomandă o perioadă de probă: să petreacă timp în mediul rural nu ca turiști, ci implicându-se în munca fizică și în ritmul real al locului, pentru a înțelege neajunsurile (infrastructură, conectivitate, siguranță, relația cu vecinii). În final, cei doi leagă calitatea vieții la sat nu doar de utilități, ci și de comunitate, susținând că solidaritatea locală – pe care o asociază cu practici tradiționale precum claca și șezătoarea – rămâne un diferențiator important față de viața urbană. [...]
