Știri
Știri din categoria Societate

Cazul relatat de Horia Constantinescu arată cât de ușor pot fi păcăliți consumatorii pe piața biletelor revândute, inclusiv când cumpără de pe platforme „cunoscute”, potrivit Mediafax.
Horia Constantinescu, fost președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), a spus într-o postare pe rețelele sociale că nu a reușit să intre la concertul Metallica de la București cu biletul pe care îl achiziționase, deși plecase de acasă convins că este valid. El afirmă că a aflat problema abia la ultimul filtru de acces, după ce a stat la coadă.
Într-un video publicat pe Facebook, Constantinescu descrie situația astfel:
„Am stat la coadă, am mers la pas și când m-am apropiat de ultimul filtru, am aflat că biletul meu nu era ceea ce trebuie. Se întâmplă și la case mai mari. Biletele la concertul celor de la Metallica s-au dovedit a fi o țeapă.”
Fostul șef al ANPC spune că a cumpărat biletele de pe o pagină de internet pe care o considerase credibilă, menționând explicit Viagogo, și că în jurul lui erau și alte persoane aflate în aceeași situație.
„Le cumpărasem de pe o pagină de internet aparent ultra-para, cunoscută Viagogo. Lângă mine mai erau și alții care și-au luat țeapă. Nu mă satisface deloc acest lucru, chiar îmi pare rău.”
Mediafax notează că „țepele” cu bilete sunt frecvente la concertele de anvergură, mecanismul tipic fiind vânzarea aceluiași bilet – de regulă fals – către mai multe persoane. În plus, și alți români s-au plâns pe rețelele sociale de situații similare.
Constantinescu a mai spus că regretă că nu îi poate vedea pe cei de la Metallica și că va urmări concertul doar din materiale video.
Recomandate

ANPC a aplicat amenzi de peste 3,4 milioane de lei și a suspendat 17 activități comerciale , după controale la nivel național derulate între 4 și 8 mai 2026, potrivit Mediafax . Miza pentru companii este dublă: costul sancțiunilor și riscul de blocaj operațional până la remedierea deficiențelor. În total, comisarii ANPC au verificat peste 1.300 de operatori economici, cu obiectivul de a evalua siguranța produselor comercializate și condițiile de prestare a serviciilor către consumatori. Instituția precizează că au fost incluse controale și în zona comercializării de jucării, respectiv în prestarea serviciilor auto. În urma neregulilor constatate, ANPC a aplicat 826 de amenzi contravenționale, în valoare de peste 3,4 milioane de lei, și 619 avertismente. Totodată, activitatea a 17 operatori economici a fost suspendată până la remedierea deficiențelor. Impact economic: produse scoase de la vânzare și stocuri blocate Pe lângă amenzi, controalele au generat și măsuri care pot afecta direct vânzările și fluxurile de stoc: valoarea produselor controlate a depășit 21 de milioane de lei; oprirea definitivă de la comercializare a unor produse neconforme în valoare de peste 140.000 de lei; oprirea temporară a altor produse în valoare de peste 270.000 de lei. Ce nereguli au găsit comisarii ANPC indică o listă extinsă de probleme, în special în servicii auto și în zona de jucării. Printre cele mai importante: servicii prestate în spații neautorizate sau care nu respectă condițiile legale; depozitare necorespunzătoare (anvelope, piese, ustensile); neacordarea garanției pentru manoperă și pentru piesele înlocuite; contracte incomplete și practici comerciale înșelătoare; lipsa devizelor sau devize incomplete (fără toate informațiile despre lucrări și costuri); lipsa notelor de comandă pentru autoturismele aflate în service; lipsa afișării prețurilor și a informațiilor pentru consumatori (inclusiv durata lucrării); nerespectarea condițiilor igienico-sanitare și proceduri nesigure în activitatea de service; paviment cu acumulări de ulei și murdărie; neafișarea plachetei privind Soluționarea Alternativă a Litigiilor (SAL) și a informației „Telefonul Consumatorului”; jucării fără marcajul de conformitate CE; lipsa datelor de identificare ale producătorului/importatorului; lipsa traducerilor în limba română pe ambalaje, a compoziției materialelor și a instrucțiunilor/avertismentelor în română; deficiențe de informare privind perioadele promoționale. Ce urmează pentru firmele sancționate Conform informațiilor transmise, suspendările rămân în vigoare până la remedierea deficiențelor constatate. Materialul nu precizează câte dintre sancțiuni vizează fiecare sector sau câți operatori au fost găsiți neconformi pe tipuri de activitate. [...]

Sindicatul „Mureșul” din Apele Române anunță proteste naționale și ia în calcul greva generală , pe fondul unui conflict de muncă care, dacă escaladează, poate afecta funcționarea unei instituții-cheie pentru administrarea resurselor de apă și a infrastructurii hidrotehnice, potrivit Agerpres . Reprezentanții Sindicatului „Mureșul” din cadrul Administrației Naționale „Apele Române ” vor picheta, timp de două ore, toate administrațiile bazinale de apă din țară, în perioada 4-8 mai 2026. Conform comunicatului organizației, protestele sunt programate zilnic între orele 10:00 și 12:00. Calendarul acțiunilor anunțate Pe lângă pichetările din teritoriu, sindicaliștii au programat pentru 14 mai 2026 un miting de protest în București, în fața sediilor Administrației Naționale „Apele Române” și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor . Pentru organizare, sindicatul spune că va solicita sprijinul Blocului Național Sindical (BNS) , confederație din care face parte. Liderii sindicali afirmă că iau în calcul inclusiv declanșarea unei greve generale, dacă revendicările angajaților nu vor fi soluționate. Miza invocată de sindicat: subfinanțare și riscuri pentru siguranță Reprezentanții sindicali acuză autoritățile de „distrugerea constantă” a sistemului de gospodărire a apelor și avertizează că subfinanțarea sectorului și lipsa de respect față de angajați pot pune în pericol siguranța cetățenilor și protecția infrastructurii hidrotehnice. „Vom protesta în perioada care urmează cu și pentru fiecare angajat în parte, până când cei care conduc domeniul gospodăririi apelor din România vor înțelege că acțiunile constante și continue de distrugere a acestui domeniu strategic pun în pericol viața și bunurile cetățenilor acestei țări. Distrugerea structurilor din Apele Române și umilirea zilnică a angajaților acestei instituții publice de interes național trebuie să înceteze.” Sindicaliștii mai susțin că au încercat anterior să semnaleze problemele prin „memorii, petiții și luări publice de poziție”, fără rezultat, iar decizia privind acțiunile de protest a fost luată într-o ședință extraordinară a biroului executiv, în contextul declanșării conflictului de muncă. [...]

Micii au devenit un „brand” urban în mai puțin de un secol, iar povestea lor arată cum o improvizație din crâșmele Bucureștiului s-a transformat într-un produs de masă , cu rețete standardizate și consum sezonier puternic, mai ales de 1 Mai, potrivit Adevărul . Preparatul, astăzi asociat reflex cu grătarul și sărbătorile în aer liber, nu este prezentat ca „tradițional” în sens rural: în satele din Muntenia, Oltenia, Moldova sau Ardeal, grătarul cu mici nu era un obicei, iar mititeii sunt descriși mai degrabă ca un simbol al bucătăriei urbane, legat de hanuri și ospătării. De ce contează: de la influențe otomane la un produs local „scalabil” Textul plasează micii într-o familie mai largă de preparate balcanice inspirate de bucătăria otomană, în special de kebab și kofte (carne tocată condimentată, gătită la grătar). În Balcani există variante apropiate în Serbia, Bulgaria, Macedonia, Bosnia și Albania; în Bosnia, de exemplu, sunt menționați „ćevapčići”, serviți de regulă cu ceapă și lipie. În spațiul românesc, mititeii ar fi apărut abia în secolul al XIX-lea, iar originea exactă rămâne disputată în material: import otoman, filieră balcanică sau adaptare locală. Miza, însă, nu este „paternitatea”, ci faptul că produsul a fost rapid adoptat și multiplicat, cu variații regionale de carne și condimente. „Cârnatul fără maț”: episodul care explică nașterea mititeilor bucureșteni Un fir narativ central este povestea lui Iordache Ionescu , de pe strada Covaci nr. 3, în Bucureștiul de la finalul secolului al XIX-lea. Crâșma lui era căutată inițial pentru cârnați, dar, rămas fără mațe într-un moment de vârf, ar fi modelat carnea tocată în bucăți mai scurte și ar fi pus-o pe grătar. Clienții ar fi cerut apoi „cârnatul fără maț”, iar denumirea „mititei” ar fi venit tot din partea lor (Iordache i-ar fi numit „patricienii”). Materialul reproduce și un fragment dintr-un articol al ziarului „Adevărul” din 8 februarie 1903, care descrie popularitatea „renumiților mititei” ai lui Iordache și răspândirea lor. Rețeta „ Carul cu bere ”: ce intra în compoziție acum peste 100 de ani O altă piesă importantă este o rețetă atribuită începutului de secol XX, păstrată la „Carul cu bere” (restaurant deschis în 1879 pe Calea Victoriei nr. 2). Rețeta descrie un proces laborios, cu accent pe consistență și pe „pufoșenie”, obținută inclusiv prin bicarbonat stins cu zeamă de lămâie și prin folosirea unei supe concentrate din oase cu măduvă. Ingrediente și repere tehnice menționate în rețetă (pentru 1 kg de carne) includ: carne de vită de la gât, trecută de două ori prin mașină, fără îndepărtarea grăsimii; completare cu seu de vită sau, la nevoie, de oaie (100–150 g/kg) dacă amestecul e prea slab; zeamă din oase de vită cu măduvă, redusă (din 500 g oase/kg carne); condimente în gramaje: piper, cimbru, ienibahar, coriandru, chimion, anason stelat; bicarbonat de sodiu (8 g) și zeamă de lămâie, plus untdelemn; usturoi sub formă de mujdei strecurat, adăugat după perioade de maturare la rece. Rețeta insistă și pe execuția la jar iute și pe o regulă de lucru a grătaragiilor: întoarcerea fiecărui mic de doar trei ori, pentru a păstra suculența. În același material sunt menționate, ca lecturi conexe, articolele despre kebab și despre cum au devenit micii un simbol național . [...]

Aproximativ 50.000 de produse suspectate a fi contrafăcute, evaluate la 12,55 milioane lei, au fost ridicate în București , într-un dosar de criminalitate economică care vizează punerea în circulație de mărfuri cu mărci protejate, potrivit G4Media . Miza este una economică: astfel de rețele pot distorsiona concurența și pot produce pierderi comerciale prin vânzarea de produse prezentate ca „de marcă”. Perchezițiile au avut loc pe 24 aprilie 2026, când polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice Sector 2 au pus în aplicare 14 mandate de percheziție domiciliară și 14 mandate de aducere, într-un dosar penal deschis pentru infracțiunea de punere în circulație de produse contrafăcute, faptă prevăzută de Legea nr. 84/1998, conform unui comunicat transmis de Agerpres. Ce au găsit anchetatorii și unde Din materialul probator, anchetatorii susțin că, în aprilie 2026, mai mulți cetățeni străini ar fi expus spre vânzare, într-un complex comercial din Sectorul 2, produse de îmbrăcăminte și parfumerie purtând însemnele unor mărci protejate în România, existând suspiciunea că ar fi contrafăcute. În urma perchezițiilor, polițiștii au ridicat: aproximativ 50.000 de articole de îmbrăcăminte și produse de parfumerie; 62.000 de lei, identificați la un stand din complexul comercial. Valoarea bunurilor ridicate a fost estimată la aproximativ 12.550.000 de lei, dacă ar fi fost comercializate ca bunuri de marcă. Ce urmează în dosar Persoanele vizate au fost conduse la audieri pentru stabilirea situației de fapt și dispunerea măsurilor legale. Cercetările sunt continuate de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Sector 2, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 , sub aspectul săvârșirii infracțiunii de punere în circulație de produse contrafăcute. [...]

Decizia de redenumire a viitorului stadion Dinamo în „Arena Mircea Lucescu” fixează de pe acum identitatea și poziționarea publică a proiectului , într-un moment în care infrastructura sportivă din București rămâne un subiect sensibil de interes public. Informația a fost anunțată de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , potrivit Agerpres . Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) , numele ales urmărește să celebreze „nu doar un antrenor, ci o instituție a fotbalului românesc, european și mondial”, iar Mircea Lucescu este prezentat drept un reper construit prin „cunoaștere și muncă neîntreruptă”, care a influențat modul în care se joacă fotbalul. În același comunicat, MAI descrie parcursul lui Mircea Lucescu de la jucător la antrenor, insistând pe ideea de „identitate de joc”, „model de organizare” și „cultură a performanței” asociate carierei sale, dincolo de trofee. Instituția îl caracterizează și ca „un mare pedagog”, cu rol de mentor pentru generații de sportivi. Mircea Lucescu a decedat pe 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani, la Spitalul Universitar de Urgență București, mai arată sursa citată. [...]

Percepția românilor despre partenerii externi se consolidează în jurul Occidentului , cu Germania, Republica Moldova și Franța în fruntea încrederii, în timp ce Rusia rămâne la coada clasamentului, potrivit unui sondaj INSCOP citat de Mediafax . Datele sunt relevante pentru modul în care se conturează sprijinul public față de direcțiile de politică externă și de securitate ale României, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina. Sondajul, realizat în cadrul Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, indică faptul că percepțiile despre statele partenere sunt influențate „într-o mare măsură” de factori geopolitici, dar și de afinități culturale și politice. Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , spune că diferențele de percepție se văd inclusiv între segmente sociale și electorale, cu o linie de separație mai pronunțată în jurul temelor europene și al războiului din proximitate. Cine conduce clasamentul încrederii Germania este țara percepută cel mai pozitiv: 71,8% dintre respondenți o consideră „prietenoasă” (17,9% „foarte prietenoasă”, 53,9% „destul de prietenoasă”). Urmează Republica Moldova (71,1%) și Franța (70,8%), cu niveluri apropiate de încredere. În același timp, Uniunea Europeană are o imagine pozitivă pentru 68,9% dintre respondenți, Turcia pentru 67,3%, iar Statele Unite pentru 61,9%, ceea ce conturează un nucleu de încredere predominant pro-occidental. Zona de mijloc și „falie” pe Ucraina China este percepută ca prietenoasă de 52,7% dintre români, iar Ungaria de 51,1%. Ucraina are o percepție mai echilibrată: 48,3% opinii favorabile, cu un procent important de respondenți care o văd negativ. Ștefureac descrie Ucraina drept „cea mai mare falie de opinie” din societatea românească, cu percepții „aproape împărțite între susținere și ostilitate”, pe fondul „războiului cognitiv și propagandei specifice”. Rusia, respingere dominantă, cu un nucleu de toleranță Rusia se află pe ultimul loc: doar 19,3% dintre respondenți o consideră prietenoasă. Potrivit lui Ștefureac, respingerea este „cea mai puternică” dintre actorii externi măsurați, dar datele ar indica și existența „unui nucleu de toleranță sau de relativă simpatie” concentrat în zona electoratului AUR, în mediul rural și în rândul persoanelor cu nivel educațional mai redus. El notează totuși că „doar o treime din electoratul AUR simpatizează Rusia”, în timp ce „două treimi” o consideră neprietenoasă. Metodologie Sondajul a fost realizat în perioada 14–21 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]