Știri
Știri din categoria Societate
Percepția românilor despre partenerii externi se consolidează în jurul Occidentului, cu Germania, Republica Moldova și Franța în fruntea încrederii, în timp ce Rusia rămâne la coada clasamentului, potrivit unui sondaj INSCOP citat de Mediafax. Datele sunt relevante pentru modul în care se conturează sprijinul public față de direcțiile de politică externă și de securitate ale României, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina.
Sondajul, realizat în cadrul Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, indică faptul că percepțiile despre statele partenere sunt influențate „într-o mare măsură” de factori geopolitici, dar și de afinități culturale și politice. Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, spune că diferențele de percepție se văd inclusiv între segmente sociale și electorale, cu o linie de separație mai pronunțată în jurul temelor europene și al războiului din proximitate.
Germania este țara percepută cel mai pozitiv: 71,8% dintre respondenți o consideră „prietenoasă” (17,9% „foarte prietenoasă”, 53,9% „destul de prietenoasă”). Urmează Republica Moldova (71,1%) și Franța (70,8%), cu niveluri apropiate de încredere.
În același timp, Uniunea Europeană are o imagine pozitivă pentru 68,9% dintre respondenți, Turcia pentru 67,3%, iar Statele Unite pentru 61,9%, ceea ce conturează un nucleu de încredere predominant pro-occidental.
China este percepută ca prietenoasă de 52,7% dintre români, iar Ungaria de 51,1%. Ucraina are o percepție mai echilibrată: 48,3% opinii favorabile, cu un procent important de respondenți care o văd negativ.
Ștefureac descrie Ucraina drept „cea mai mare falie de opinie” din societatea românească, cu percepții „aproape împărțite între susținere și ostilitate”, pe fondul „războiului cognitiv și propagandei specifice”.
Rusia se află pe ultimul loc: doar 19,3% dintre respondenți o consideră prietenoasă. Potrivit lui Ștefureac, respingerea este „cea mai puternică” dintre actorii externi măsurați, dar datele ar indica și existența „unui nucleu de toleranță sau de relativă simpatie” concentrat în zona electoratului AUR, în mediul rural și în rândul persoanelor cu nivel educațional mai redus. El notează totuși că „doar o treime din electoratul AUR simpatizează Rusia”, în timp ce „două treimi” o consideră neprietenoasă.
Sondajul a fost realizat în perioada 14–21 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Recomandate
Românii au mai multă încredere în propriul „filtru” decât în al societății , iar această diferență poate reduce vigilența față de dezinformare, mai ales pe teme sensibile precum securitatea și războiul, potrivit unui barometru Informat.ro – INSCOP Research citat de Agerpres . Datele arată că 22,3% dintre respondenți se declară „foarte siguri” că pot diferenția informațiile reale de cele false în astfel de știri, iar 32,2% „mai degrabă siguri”. În schimb, când e vorba despre capacitatea populației, doar 8,3% sunt „foarte siguri” și 15,7% „mai degrabă siguri”, în timp ce 41,8% sunt „mai degrabă nesiguri” și 24,9% „deloc siguri”. Diferența de percepție: „eu pot, ceilalți nu” Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, pune această discrepanță pe seama unei „iluzii de control informațional”, în care dezinformarea este văzută mai degrabă ca problema „celorlalți”, nu una personală. „Românii au mult mai multă încredere în propria capacitate de a detecta informațiile false decât în capacitatea celorlalți, semn al unei puternice iluzii de control informațional.” Cine se declară mai sigur pe sine și cine are mai puțină încredere Sondajul indică diferențe între grupuri socio-demografice și electorale în ceea ce privește încrederea în propria capacitate de a identifica informații false: Peste medie la încrederea în sine: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul privat. Cea mai puțină încredere în propria capacitate: votanții AUR, femeile, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară. La întrebarea despre capacitatea „oamenilor, în general”, cei mai încrezători peste medie sunt votanții PSD, bărbații, persoanele cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Cei mai sceptici față de public sunt, într-un procent mai ridicat decât restul populației, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, precum și angajații din sectorul public. Metodologie Datele au fost culese în perioada 2–8 iunie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
BNS cere reforme rapide ale legislației muncii și protecției sociale, pe fondul riscului ridicat de sărăcie în România, în contextul primei Strategii a Uniunii Europene pentru combaterea și prevenirea sărăciei, potrivit Economica . Confederația sindicală spune că strategia europeană „confirmă” o problemă semnalată de ani: în multe state membre, inclusiv România, salariile nu mai țin pasul cu costul real al vieții. BNS leagă scăderea puterii de cumpărare de inflația persistentă și de extinderea formelor atipice de muncă, precum contractele pe durată determinată și munca part-time involuntară, care ar alimenta „sărăcia în muncă”. Un punct central al documentului european, potrivit BNS, este rolul negocierilor colective: statele cu acoperire ridicată a contractelor colective de muncă ar avea niveluri mai reduse ale sărăciei în rândul persoanelor ocupate. În acest context, confederația cere accelerarea consolidării dialogului social și un rol „real” pentru partenerii sociali în definirea politicilor salariale și sociale. Ce reforme consideră BNS prioritare BNS enumeră un set de măsuri pe care le consideră urgente, cu impact direct asupra pieței muncii și a politicilor sociale: aplicarea efectivă a principiului salariului minim adecvat , astfel încât să acopere costurile reale ale unui trai decent; modificarea legislației privind dialogul social, pentru extinderea negocierilor colective și creșterea gradului de acoperire a contractelor colective de muncă; reformarea sistemului de asistență socială prin digitalizarea și automatizarea acordării beneficiilor pentru persoanele eligibile; extinderea fondului de locuințe sociale și dezvoltarea unor programe de sprijin pentru familiile vulnerabile; transformarea Garanției pentru Copii într-o prioritate bugetară, pentru acces la hrană, educație și servicii medicale de calitate. Amendamente propuse: de la internshipuri neplătite la pensii multipilon Confederația afirmă că a elaborat și va transmite amendamente la proiectul de strategie, inclusiv: recunoașterea explicită a sindicatelor ca furnizori de servicii sociale, nu doar actori ai dialogului social; introducerea unor criterii de calitate pentru locurile de muncă create prin programe finanțate din fonduri europene; evaluarea efectivă a participării sindicatelor în elaborarea strategiilor naționale antisărăcie; eliminarea stagiilor și internshipurilor neplătite; implicarea obligatorie a partenerilor sociali în dezvoltarea viitoarelor sisteme de pensii multipilon. În comunicatul citat, BNS susține că pentru România impactul noii strategii va fi „major”, în condițiile în care țara continuă să aibă unele dintre cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană, iar atingerea obiectivelor europene ar impune reforme „profunde” legislative și instituționale. „Combaterea sărăciei nu poate fi redusă la acordarea unor beneficii sociale. Este nevoie de salarii decente, locuri de muncă de calitate, locuințe accesibile și servicii publice eficiente. (…) România nu își mai poate permite amânarea acestor schimbări”, a declarat președintele BNS, Dumitru Costin , citat în comunicat. [...]
Ucraina a început efectiv distribuirea de medicamente pe bază de cannabis medical , după finalizarea procedurilor de reglementare necesare funcționării programului, potrivit Kyiv Post . Prima eliberare legală a avut loc pe 11 iunie, în orașul Vînniția, unde trei pacienți au primit tratament pe bază de cannabis. Autoritățile sanitare au precizat că beneficiarii au fost o pacientă cu scleroză multiplă și doi veterani de război care suferă de durere neuropată cronică și durere de „membru fantomă” după amputări. Toți trei au primit capsule tari care conțin delta-9-tetrahidrocanabinol (THC), cu o doză inițială de 5 miligrame, urmând ca ajustarea să fie făcută ulterior de medici. Cum funcționează accesul: farmacii, licențe și rețetă electronică În acest moment, produsele pot fi obținute din șase farmacii operate de o companie licențiată, în următoarele orașe: Vînniția, Dnipro, Liov, Ivano-Frankivsk, Ternopil și Hmelnițkîi. Alte 17 farmacii ar urma să înceapă eliberarea „în viitorul apropiat”, conform aceleiași surse. Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Medicamente și Controlul Drogurilor estimează că aproximativ 66 de entități publice și private dețin licențele necesare, acoperind 180 de locații. Accesul pacienților este condiționat de rețetă electronică, emisă de medicul de familie sau de un specialist, iar rețeta este valabilă 10 zile. Pentru ce afecțiuni poate fi prescris cannabisul medical Ministerul Sănătății a aprobat o listă de indicații, care include, între altele: durere cronică și durere neuropată; spasticitate asociată sclerozei multiple; simptome asociate cancerului; greață și vărsături induse de chimioterapie; neuropatie diabetică; boala Parkinson. Medicii pot prescrie aceste medicamente atunci când tratamentele convenționale nu oferă suficientă ameliorare sau produc efecte adverse. Context legislativ Ucraina a legalizat cannabisul medical prin Legea nr. 3528-IX, intrată în vigoare la 16 august 2024, care a creat cadrul pentru producția reglementată, importul, eliberarea și controlul medicamentelor pe bază de cannabis. Prima eliberare din iunie 2026 marchează, practic, trecerea de la lege la funcționarea efectivă a sistemului. [...]
Familia din Galați al cărei apartament a fost distrus în proporție de peste 75% după prăbușirea unei drone rusești primește 27.000 lei de la Guvern , potrivit Adevărul . Sprijinul financiar vine pe o schemă stabilită prin hotărâre de guvern, în timp ce la nivel local decizia privind un ajutor concret rămâne, deocamdată, la stadiul de promisiune. Ajutorul guvernamental este acordat în baza Hotărârii de Guvern nr. 417 din 3 iunie 2026 . Conform regulilor din actul normativ, familia cu locuința avariată în proporție de peste 75% primește 25.000 lei (aprox. 4.800 euro), iar fiecare persoană evacuată mai mult de 24 de ore primește 1.000 lei. Prefectura Galați a confirmat pentru Libertatea că totalul pentru această familie ajunge la 27.000 lei (aprox. 5.200 euro). Incidentul a avut loc în noaptea de 28 spre 29 mai, când o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc cu zece etaje. O mamă și fiul ei de 14 ani au suferit arsuri de gradele I și II și au fost internați în spitalele din oraș, potrivit unui material anterior din Adevărul. Evaluarea pagubelor: zeci de fișe, fără estimare financiară Într-un răspuns transmis către Libertatea, Prefectura Galați a precizat că o comisie mixtă (Consiliul Județean, Inspectoratul de Stat în Construcții, ISU, Primăria și Prefectura) a întocmit 51 de fișe de evaluare: 39 pentru persoane fizice, una pentru o persoană juridică și 11 pentru asociații de proprietari. Instituția a subliniat că evaluarea „nu a avut ca obiect stabilirea unei valori financiare a pagubelor”, ci doar gradul de afectare a imobilelor. Primăria: promisiune de reparații, dar fără proiect pe ordinea de zi Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, a declarat pentru monitoruldegalati.ro că municipalitatea își asumă costurile reparațiilor, însă „așteptăm expertiza finală”. În același timp, articolul notează că pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local din 23 iunie nu apare o hotărâre privind sprijinirea familiei afectate; în schimb, sunt incluse proiecte pentru finanțarea cluburilor sportive și reparații la biserici. Prefectura a transmis Guvernului o situație completă a pagubelor și a cerut identificarea unor forme suplimentare de sprijin, precum și proceduri mai clare de intervenție în astfel de cazuri. Sprijin privat: oferta Rominei Gingașu În paralel, primarul a mulțumit public Rominei Gingașu (soția lui Piero Ferrari), după ce aceasta a anunțat că dorește să ofere familiei un apartament complet mobilat, potrivit relatării. [...]
Angajații din cadrul Autorității Vamale Române opresc activitatea timp de două ore , miercuri, între 12.00 și 14.00, într-o grevă de avertisment care poate afecta operarea din punctele de trecere a frontierei, potrivit Mediafax . Acțiunea este anunțată de Sindicatul Național Meridian , care invocă „probleme grave” legate de condițiile de muncă și de drepturile profesionale și salariale ale personalului vamal. Printre motivele principale se află neîncheierea acordului colectiv de muncă, pe care sindicatul îl consideră esențial pentru protejarea drepturilor angajaților. Nemulțumiri legate de salarizare și compensarea muncii Sindicatul critică și prevederile referitoare la personalul vamal din proiectul noii legi a salarizării. În plus, sindicaliștii reclamă: neacordarea unor drepturi salariale pentru angajații care lucrează în frontieră și pentru cei care au în dotare câini de serviciu; lipsa compensării muncii efectuate sâmbăta, duminica și în sărbătorile legale; lipsa sporului pentru radiații pentru personalul care lucrează cu aparate de control nedistructiv. Sindicatul acuză blocaj în conciliere Reprezentanții Meridian susțin că lipsa dialogului și neprezentarea instituției vamale la procedura de conciliere au blocat soluționarea conflictului de muncă. „Scopul acțiunii este atragerea atenției autorităților române asupra problemelor grave cu care se confruntă personalul vamal și rămase nerezolvate de ani de zile. Lipsa dialogului și neprezentarea la procedura de conciliere din partea instituției vamale a blocat soluționarea pașnică a acestui conflict de muncă, drept urmare facem apel la autorități să soluționeze urgent aceste probleme, să inițieze negocieri reale și transparente și să asigure respectarea tuturor drepturilor angajaților din vamă”, au transmis reprezentanții sindicatului. [...]
Unul din trei bucureșteni ia în calcul să plece din oraș din cauza poluării și aglomerației , deși 8 din 10 se declară atașați de București, potrivit unui sondaj citat de Euronews . Miza economică și operațională pentru Capitală este riscul de pierdere de populație activă, într-un context în care calitatea vieții începe să cântărească mai mult decât avantajele clasice ale orașului. Sondajul aparține Fundației Comunitare București și indică un contrast: oamenii apreciază oferta de joburi, cultura și opțiunile de petrecere a timpului liber, dar problemele de mediu și mobilitate îi împing pe unii să se gândească la mutare, fie în alte orașe din România, fie în străinătate. Ce îi ține în București Din relatările incluse în material, atașamentul față de oraș este alimentat în principal de: viața culturală și evenimentele (muzicale, culturale); socializarea și varietatea locurilor de ieșit; oportunitățile de carieră și piața muncii; conectivitatea prin zboruri către multe destinații. Ce îi împinge să plece: poluarea, traficul și costurile „1 din 3” bucureșteni se gândește să se mute din cauza mai multor probleme, iar „cea mai gravă este poluarea”, potrivit materialului. Pe lângă aceasta, apar recurent: aglomerația și traficul; mizeria; percepția privind administrația („administrație coruptă”, într-unul dintre exemple); viața mai scumpă decât „în provincie”. În exemplele din articol sunt menționate ca alternative posibile orașe precum Timișoara, Oradea sau Cluj, descrise ca fiind „mai curate” și „mai liniștite”. De ce contează: calitatea vieții devine criteriu de decizie Experții citați de Euronews susțin că bucureștenii „nu se mai mulțumesc cu siguranța unui job” și cu opțiuni diverse de recreere, ci își doresc „o calitate a vieții mai ridicată”. În același timp, este indicată o problemă de coeziune: deși orașul oferă oportunități, mulți nu simt că fac parte dintr-o comunitate, iar comunitățile tind să se formeze „în jurul unor interese comune”. În concluzie, presiunea pe administrație rămâne una practică: fără reducerea poluării și a timpului pierdut în trafic, avantajele economice ale Capitalei pot fi contrabalansate de decizia unei părți din locuitori de a-și muta viața și munca în orașe percepute ca mai respirabile și mai funcționale. [...]
