Știri
Știri din categoria Societate
Percepția românilor despre partenerii externi se consolidează în jurul Occidentului, cu Germania, Republica Moldova și Franța în fruntea încrederii, în timp ce Rusia rămâne la coada clasamentului, potrivit unui sondaj INSCOP citat de Mediafax. Datele sunt relevante pentru modul în care se conturează sprijinul public față de direcțiile de politică externă și de securitate ale României, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina.
Sondajul, realizat în cadrul Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, indică faptul că percepțiile despre statele partenere sunt influențate „într-o mare măsură” de factori geopolitici, dar și de afinități culturale și politice. Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, spune că diferențele de percepție se văd inclusiv între segmente sociale și electorale, cu o linie de separație mai pronunțată în jurul temelor europene și al războiului din proximitate.
Germania este țara percepută cel mai pozitiv: 71,8% dintre respondenți o consideră „prietenoasă” (17,9% „foarte prietenoasă”, 53,9% „destul de prietenoasă”). Urmează Republica Moldova (71,1%) și Franța (70,8%), cu niveluri apropiate de încredere.
În același timp, Uniunea Europeană are o imagine pozitivă pentru 68,9% dintre respondenți, Turcia pentru 67,3%, iar Statele Unite pentru 61,9%, ceea ce conturează un nucleu de încredere predominant pro-occidental.
China este percepută ca prietenoasă de 52,7% dintre români, iar Ungaria de 51,1%. Ucraina are o percepție mai echilibrată: 48,3% opinii favorabile, cu un procent important de respondenți care o văd negativ.
Ștefureac descrie Ucraina drept „cea mai mare falie de opinie” din societatea românească, cu percepții „aproape împărțite între susținere și ostilitate”, pe fondul „războiului cognitiv și propagandei specifice”.
Rusia se află pe ultimul loc: doar 19,3% dintre respondenți o consideră prietenoasă. Potrivit lui Ștefureac, respingerea este „cea mai puternică” dintre actorii externi măsurați, dar datele ar indica și existența „unui nucleu de toleranță sau de relativă simpatie” concentrat în zona electoratului AUR, în mediul rural și în rândul persoanelor cu nivel educațional mai redus. El notează totuși că „doar o treime din electoratul AUR simpatizează Rusia”, în timp ce „două treimi” o consideră neprietenoasă.
Sondajul a fost realizat în perioada 14–21 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Recomandate
Posibila reintroducere a serviciului militar obligatoriu riscă să devină o temă de presiune politică în Germania , după ce zeci de mii de elevi au protestat vineri în mai multe orașe, pe fondul unei legi care mizează inițial pe recrutare voluntară, dar lasă deschisă opțiunea obligativității dacă nu sunt atinse țintele, potrivit HotNews . Mitinguri și demonstrații au avut loc în zeci de orașe sub sloganul „Grevă școlară împotriva serviciului militar obligatoriu”, acțiunea fiind organizată pe 8 mai, la 81 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Informațiile sunt relatate de DPA, preluată de Agerpres . În Berlin, poliția a estimat participarea la circa 1.200 de persoane, în timp ce organizatorii au vorbit despre aproximativ 5.000. Marșul a pornit de la Poarta Brandenburg și a avut ca destinație sediul Uniunii Creștin-Democrate (CDU) , partidul cancelarului Friedrich Merz. Protestatarii au afișat pancarte cu mesaje precum „Educație în loc de bombe” și „Berlin în loc de linia frontului”. La Hamburg, organizatorii au indicat circa 6.000 de participanți, iar poliția a numărat 2.300. De ce contează: legea actuală lasă deschisă varianta obligativității Contextul imediat este o lege intrată în vigoare la 1 ianuarie, care urmărește recrutarea de voluntari pentru creșterea efectivelor forțelor armate. Totuși, dacă obiectivele de recrutare nu sunt îndeplinite, parlamentul ar putea decide reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Nu este primul val de proteste Protestele de vineri vin după o mobilizare anterioară: la începutul lunii martie, aproximativ 50.000 de tineri au participat la o grevă școlară împotriva recrutării și a serviciului obligatoriu „în orice formă”, în circa 150 de orașe din Germania. [...]
Scăderea consumului de pâine în Franța pune presiune pe modelul economic al brutăriilor , iar bagheta – deși protejată simbolic prin includerea în patrimoniul cultural imaterial UNESCO – nu reușește să oprească declinul, arată o analiză preluată de HotNews . Din punct de vedere istoric, francezii consumau în medie aproximativ 710 grame de pâine pe zi în anii de după al Doilea Război Mondial. Potrivit Federației Antreprenorilor din Panificație, până în 2015 media a coborât la aproximativ 113 grame, iar „astăzi” a ajuns la circa 100 de grame – adică puțin sub jumătate de baghetă pe zi. În plus, un sondaj de consum realizat în 2023 de Confederația Națională a Brutarilor și Cofetarilor din Franța (CNBPF) indică faptul că 36% dintre cei 1.000 de respondenți și-au redus consumul de pâine în ultimii cinci ani. De ce contează: schimbarea obiceiurilor lovește în „rutina” care susținea vânzările Potrivit CNN, citată de HotNews, declinul baghetei este asociat cu schimbarea obiceiurilor alimentare și cu faptul că tinerii își pierd obiceiul de a cumpăra zilnic pâine. Dominique Anract, președintele CNBPF, spune că drumurile zilnice la brutăria din cartier au devenit mai rare, mai ales în rândul generațiilor tinere, care gătesc mai puțin și mănâncă mai des în oraș, inclusiv fast-food. În același timp, pâinea albă feliată, procesată (un produs industrial, gata porționat), câștigă popularitate, ceea ce mută o parte din consum dinspre brutăriile tradiționale către retail. „Neo-brutăriile” schimbă oferta: mai puține baghete, mai multă pâine cu maia O altă tendință descrisă în material este ascensiunea „neo-brutăriilor” – brutării care folosesc cereale vechi și făină organică, coc pâini cu maia (fermentație naturală) și preferă produse cu termen de consum mai lung. Unele reduc producția de baghete sau renunță complet la ele. Un exemplu este „Seize Heures Trente Pâtisserie-Boulangerie”, unde Marion Juhel a decis să nu vândă baghete, argumentând că produsul consumă multă energie, are valoare nutritivă redusă și se învechește repede, ceea ce alimentează risipa alimentară. În loc, brutăria vinde pâini mari cu maia și din cereale integrale, la kilogram, care rămân proaspete mai mult timp. Prețul devine linia de separație între „pâinea de zi cu zi” și specialități Brutarul Éric Kayser , care a construit o rețea de 370 de brutării la nivel global, atrage atenția asupra diferenței de accesibilitate: pâinile de specialitate sunt semnificativ mai scumpe decât bagheta. În material sunt date câteva repere de preț: baghetă simplă: în jur de 1 euro (aprox. 5 lei); baghetă artizanală „de nivel superior”: aproximativ 1,30 euro (aprox. 6,5 lei), care – potrivit textului – este reglementată prin cerința de a fi făcută proaspăt, din făină, apă, sare și agenți de fermentare; pâine de specialitate de 500 g: poate ajunge până la 7 euro (aprox. 35 lei). În această logică, bagheta rămâne produsul „de masă” care poate hrăni mulți oameni, în timp ce o parte din noile brutării se poziționează mai sus, către un public cu venituri mai mari – o schimbare care poate redesena piața, dar și rolul social al brutăriei de cartier. [...]
Aproape unul din trei tineri de 15–24 de ani nu avea un loc de muncă în T4 2025 , un semnal care apasă direct pe companii și pe costurile de formare, într-o piață în care rolurile de început de carieră se restrâng pe fondul automatizării, potrivit Ziarul Financiar , care citează date ale Institutului Național de Statistică (INS) . În același timp, publicația descrie cum „joburile fantomă” și frustrările legate de practici precum munca nedeclarată, „salariile în plic”, contractele înregistrate târziu sau internshipurile neplătite au devenit teme recurente în conținutul de pe TikTok, pe fondul dificultății tot mai mari de a intra pe piața muncii. De ce se strâng pozițiile entry-level Articolul leagă scăderea oportunităților pentru pozițiile de început de carieră de două presiuni: contextul economic și avansul accelerat al inteligenței artificiale. În special sarcinile repetitive – de la documentare și administrativ până la suport operațional – sunt tot mai des preluate de instrumente bazate pe AI, ceea ce schimbă structura rolurilor junior și ridică pragul de intrare pentru tineri. În acest cadru, integrarea profesională devine mai dificilă, iar soluțiile „de avarie” (internshipuri fără plată sau forme de muncă la limita legalității) riscă să împingă o parte din tineri spre trasee instabile, cu efecte pe termen lung asupra calificării și veniturilor. Reacția din piață: „oportunități reale, nu promisiuni” Ziarul Financiar notează inițiativa unui târg de joburi dedicat industriei de marketing și comunicare, „PR&Ad Fair”, organizat de ONG-ul studențesc PRIME România, programat pe 14 mai. Sunt menționate companii precum Digitalee, Digital Distrikt, Puratos și woom bikes, care ar urma să vină cu opțiuni de la internshipuri plătite la poziții full-time. În material este citată Irina Mateescu (Active Founder, Digitalee), care pune accent pe rolul mediului privat în a oferi „joburi corecte” și pe adaptarea muncii de început de carieră la utilizarea tehnologiei: „AI şi presiunea economică redefinesc piaţa muncii din România pentru GenZ. (...) la PR & Ad Fair (...) ne angajăm să oferim oportunităţi reale, nu promisiuni, ajutând Gen Z să se orienteze cu încredere”. Ce urmează și ce mize are subiectul pentru economie Dincolo de dimensiunea socială, miza economică este legată de alimentarea „conductei” de talente: dacă intrarea tinerilor în piața muncii se blochează sau se face prin formule precare, companiile vor resimți mai greu lipsa de personal calificat și vor avea costuri mai mari de formare ulterior. În paralel, accelerarea automatizării împinge piața spre roluri junior mai puține, dar cu cerințe mai ridicate, ceea ce poate amplifica competiția pentru pozițiile corecte și plătite. [...]
ANPC a aplicat amenzi de peste 3,4 milioane de lei și a suspendat 17 activități comerciale , după controale la nivel național derulate între 4 și 8 mai 2026, potrivit Mediafax . Miza pentru companii este dublă: costul sancțiunilor și riscul de blocaj operațional până la remedierea deficiențelor. În total, comisarii ANPC au verificat peste 1.300 de operatori economici, cu obiectivul de a evalua siguranța produselor comercializate și condițiile de prestare a serviciilor către consumatori. Instituția precizează că au fost incluse controale și în zona comercializării de jucării, respectiv în prestarea serviciilor auto. În urma neregulilor constatate, ANPC a aplicat 826 de amenzi contravenționale, în valoare de peste 3,4 milioane de lei, și 619 avertismente. Totodată, activitatea a 17 operatori economici a fost suspendată până la remedierea deficiențelor. Impact economic: produse scoase de la vânzare și stocuri blocate Pe lângă amenzi, controalele au generat și măsuri care pot afecta direct vânzările și fluxurile de stoc: valoarea produselor controlate a depășit 21 de milioane de lei; oprirea definitivă de la comercializare a unor produse neconforme în valoare de peste 140.000 de lei; oprirea temporară a altor produse în valoare de peste 270.000 de lei. Ce nereguli au găsit comisarii ANPC indică o listă extinsă de probleme, în special în servicii auto și în zona de jucării. Printre cele mai importante: servicii prestate în spații neautorizate sau care nu respectă condițiile legale; depozitare necorespunzătoare (anvelope, piese, ustensile); neacordarea garanției pentru manoperă și pentru piesele înlocuite; contracte incomplete și practici comerciale înșelătoare; lipsa devizelor sau devize incomplete (fără toate informațiile despre lucrări și costuri); lipsa notelor de comandă pentru autoturismele aflate în service; lipsa afișării prețurilor și a informațiilor pentru consumatori (inclusiv durata lucrării); nerespectarea condițiilor igienico-sanitare și proceduri nesigure în activitatea de service; paviment cu acumulări de ulei și murdărie; neafișarea plachetei privind Soluționarea Alternativă a Litigiilor (SAL) și a informației „Telefonul Consumatorului”; jucării fără marcajul de conformitate CE; lipsa datelor de identificare ale producătorului/importatorului; lipsa traducerilor în limba română pe ambalaje, a compoziției materialelor și a instrucțiunilor/avertismentelor în română; deficiențe de informare privind perioadele promoționale. Ce urmează pentru firmele sancționate Conform informațiilor transmise, suspendările rămân în vigoare până la remedierea deficiențelor constatate. Materialul nu precizează câte dintre sancțiuni vizează fiecare sector sau câți operatori au fost găsiți neconformi pe tipuri de activitate. [...]
Pachetul social al Comisiei Europene pune presiune pe România să livreze politici anti-sărăcie , într-un context în care 27,4% dintre români sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, peste media UE de 20,9%, potrivit Adevărul . Miza pentru București nu este doar alinierea la o țintă europeană pe termen lung (2050), ci capacitatea administrativă de a transforma obiectivele în măsuri aplicabile, cu efect în special pentru copii și gospodăriile vulnerabile. Comisia Europeană a lansat un pachet social care include prima strategie europeană dedicată combaterii sărăciei, măsuri pentru prevenirea excluziunii locative, extinderea Garanției Europene pentru Copii și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități până în 2030. Inițiativa vine pe fondul tensiunilor sociale alimentate de creșterea costului vieții, care a devenit principala preocupare pentru mai mult de jumătate dintre europeni, în timp ce accesul la locuințe accesibile și servicii sociale se degradează. România: indicatori peste media UE și vulnerabilitate ridicată la copii Datele Eurostat citate în material arată că România rămâne printre cele mai afectate state membre. În 2025, aproximativ 27,4% dintre români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, România fiind depășită doar de Bulgaria și Grecia, în timp ce media UE este de aproximativ 20,9%. Situația este mai severă în rândul copiilor: aproape 33,8% dintre copiii din România sunt expuși aceluiași risc, una dintre cele mai ridicate valori din Uniune. În plus, România are cea mai mare pondere din UE a persoanelor afectate de lipsuri materiale și sociale severe: aproximativ 17% dintre români nu își permit cheltuieli considerate esențiale, precum încălzirea locuinței, plata utilităților, o alimentație adecvată sau înlocuirea unor bunuri de bază. Ținte europene și instrumente: locuri de muncă, servicii publice, sprijin financiar Strategia Comisiei stabilește ca obiectiv reducerea cu cel puțin 15 milioane a numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie până în 2030 și contribuția la eradicarea sărăciei până în 2050. Documentul pune accent pe trei direcții: crearea de locuri de muncă de calitate; acces mai bun la servicii publice; sprijin financiar adecvat pentru persoanele vulnerabile. Un punct central este sărăcia infantilă: Comisia vizează consolidarea Garanției Europene pentru Copii, astfel încât copiii vulnerabili să aibă acces gratuit la educație timpurie, servicii medicale, mese școlare și sprijin social. Este menționată și propunerea unui Card european pentru copii, pentru acces mai rapid la servicii esențiale. Locuințe și dizabilitate: două capitole cu impact direct în teren Problema locuirii este tratată ca prioritate majoră, în condițiile în care, la nivel european, prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 60% din 2013, iar aproximativ un milion de europeni sunt fără adăpost. În România, deși rata proprietății este ridicată, materialul notează că multe familii trăiesc în locuințe supraaglomerate sau fără condiții adecvate, iar accesul la locuințe sociale este redus. Pachetul include și măsuri pentru persoanele cu dizabilități: în UE, peste 90 de milioane de persoane trăiesc cu o formă de dizabilitate, iar rata de ocupare este mult mai scăzută decât în restul populației. Comisia propune extinderea Cardului European pentru Dizabilități, dezvoltarea serviciilor comunitare și investiții în tehnologii de asistență, inclusiv instrumente bazate pe inteligență artificială. Ce urmează: testul pentru România este implementarea Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a spus că sărăcia și excluziunea socială „pot și trebuie depășite”. În același timp, materialul subliniază că, pentru state precum România, succesul strategiei europene depinde în mare măsură de capacitatea autorităților naționale de a transforma obiectivele în politici concrete și eficiente — într-un peisaj intern marcat de diferențe mari între regiuni, cu București-Ilfov mult peste multe zone rurale din sud și est, unde accesul la servicii și infrastructură rămâne limitat. [...]
România a pornit elaborarea unei strategii naționale anti-sărăcie, cu finanțare de circa 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) pentru pregătirea documentului, într-un context în care aproape unul din cinci români trăiește la limita sărăciei , potrivit Știrile Pro TV . Miza, dincolo de componenta socială, este una economică: ministerul leagă reducerea sărăciei de participarea la piața muncii, costuri sociale și pierderea de capital uman. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus că demersul a fost declanșat „prin ordin de ministru”, iar în aceeași zi a fost depusă o fișă de proiect pentru obținerea finanțării din Programul de Asistență Tehnică 2021–2027 , bani destinați întregului parcurs de elaborare a strategiei. Ce presupune strategia și cine intră în implementare Pîslaru a subliniat că proiectul pregătit pentru finanțare vizează „creșterea capacității administrative a autorităților” și nu este un demers strict sectorial. Cu alte cuvinte, strategia nu ar urma să privească doar Ministerul Muncii și agențiile din subordine, ci și alte instituții cu atribuții în politici de combatere a sărăciei. În lista de pași menționați de ministru intră: evaluarea programelor de asistență socială și a proiectelor finanțate din fonduri europene; o analiză națională a nevoilor din domeniul excluziunii sociale; consultări cu partenerii sociali; un mecanism de monitorizare și un comitet de coordonare și monitorizare, înființat odată cu ordinul. De ce contează economic: piața muncii și „capitalul uman” Ministrul a legat direct sărăcia de efecte economice și sociale: participare redusă la piața muncii, probleme de sănătate, costuri sociale mari și pierdere de capital uman. În același context, a indicat că 19,2% dintre tineri nu sunt nici în educație formală, nici într-un loc de muncă, vorbind despre „tinerii invizibili” care nu sunt țintiți adecvat de politicile publice. Pîslaru a mai afirmat că România este prima țară membră a UE care a inițiat demersuri pentru o astfel de strategie, în cadrul apelului european pentru consolidarea incluziunii sociale. Ce urmează Potrivit ministrului, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ar urma să lanseze în luna iunie un apel legat de foaia de parcurs 2028–2034 (următorul cadru financiar multianual), iar pregătirea strategiilor ar trebui să ajute la definirea priorităților înainte de alocarea și cheltuirea fondurilor. În materialul citat nu sunt precizate termene pentru finalizarea strategiei anti-sărăcie sau măsuri concrete care vor rezulta din ea. [...]
