Atacul care a blocat aproape o lună tranzacțiile imobiliare împinge instituțiile publice spre monitorizare cibernetică „la pachet”, după ce mai mulți șefi de instituții au cerut includerea integrală a rețelelor în sistemul „Țițeica”, potrivit Ziarul Financiar. Miza este una operațională: trecerea de la supraveghere parțială, pe „componente”, la acoperire extinsă, pentru a reduce riscul ca sisteme critice să rămână în afara monitorizării.

Cererea vine după atacul informatic din 14 iulie asupra infrastructurii ANCPI (autoritatea care administrează cadastrul și publicitatea imobiliară), atac care a afectat funcționarea pieței imobiliare, prin blocarea tranzacțiilor pentru aproape o lună.

„După evenimentul ANCPI, mai mulţi şefi de instituţii din cele 122 pentru care operăm SOC-ul au venit şi au zis «nu mai vrem doar componenta asta, băgaţi-ne cu toată reţeaua; nu mă interesează dacă IT-ul se plânge că două-trei zile nu merge».”

Declarația îi aparține lui Anton Rog, șeful Centrului Național Cyberint, făcută la audierea comună a comisiilor de tehnologia informației din Camera Deputaților și Senat, convocată pentru analiza atacului.

Ce este „Țițeica” și de ce contează „lista” resurselor protejate

Sistemul „Țițeica” este un centru de monitorizare continuă a securității informatice (un „Security Operations Center” – structură care supraveghează permanent rețele și sisteme IT pentru a detecta atacuri și vulnerabilități), operat de SRI prin Centrul Național Cyberint și construit din fonduri europene pentru 122 de instituții beneficiare.

Funcționarea lui explică, în același timp, cum a putut rămâne vulnerabilă o platformă critică: participarea este voluntară, iar fiecare instituție decide ce include în perimetrul supravegheat.

„Noi nu mergem cu forţă; fiecare instituţie decide, prin acord, ce protejează.”

Concret, centrul monitorizează doar resursele înscrise de instituția beneficiară; ce nu este trecut pe listă rămâne în afara supravegherii.

Cazul ANCPI: beneficiar, dar cu o platformă critică în afara supravegherii

ANCPI era unul dintre cei 122 de beneficiari ai proiectului, însă – potrivit informațiilor din articol – nu trecuse niciodată platforma e-Terra pe lista resurselor protejate în cadrul sistemului „Țițeica”.

Din această perspectivă, efectul atacului nu este doar unul de „lecție învățată”, ci o schimbare de comportament instituțional: după incident, mai mulți conducători cer acum includerea „cu toată rețeaua”, acceptând inclusiv posibile întreruperi temporare în activitatea IT pentru a face integrarea.