Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
O presupus „mega-leak” OnlyFans cu 340 de milioane de înregistrări pare, deocamdată, mai degrabă o compilație de date vechi, dar riscurile de phishing și hărțuire rămân reale, potrivit TechRadar, care citează analiza cercetătorilor de la Cybernews.
Pe un forum de pe dark web a apărut un anunț care pretinde că vinde „340 de milioane” de înregistrări despre creatori și utilizatori OnlyFans, incluzând date personale (PII – informații de identificare personală) și indicatori de activitate ai conturilor. În descriere, vânzătorii susțin că ar fi vorba despre un „dump” (copie) dintr-o bază de date internă OnlyFans, cu „aproximativ 350 de milioane” de înregistrări.
OnlyFans neagă că ar fi fost compromisă, iar un purtător de cuvânt a transmis către Cybernews, „pe surse”, că „aceste raportări sunt false”. În plus, analiza Cybernews asupra eșantionului publicat de presupusii atacatori a fost „dezamăgitoare”, iar cercetătorii spun că nu pot confirma autenticitatea sau dimensiunea reală a arhivei doar pe baza acelui sample.
Totuși, chiar și în scenariul în care setul de date nu provine dintr-o intruziune în serverele companiei, expunerea unor elemente precum adresele de e-mail și metadatele asociate poate avea consecințe directe: identificare, profilare și atacuri de tip phishing (mesaje frauduloase care urmăresc să fure parole sau bani).
Conform descrierii din listare, datele ar include, între altele:
Potrivit aceleiași analize, autorii anunțului nu afirmă explicit că au spart OnlyFans, ci că ar fi compilat informații din scurgeri anterioare legate de OnlyFans, corelate cu surse publice, alte breșe și date disponibile public.
Cybernews indică faptul că această variantă ar putea fi plauzibilă și avertizează că, și ca „simplă” compilație, arhiva poate fi periculoasă: atacatorii pot verifica reutilizarea adreselor de e-mail pe mai multe site-uri, pot corela identități și pot direcționa spam, tentative de fraudă sau hărțuire către creatori și utilizatori.
Recomandate
Un set de 1,7 milioane de înregistrări cu date despre angajați McDonald’s este scos la vânzare pe piața neagră, iar indiciile tehnice sugerează că informațiile ar proveni din mediul cloud al companiei , potrivit WinFuture . Miza imediată nu este neapărat preluarea de conturi, ci creșterea riscului de fraude țintite (social engineering) pe baza unor detalii interne credibile. Datele ar fi fost extrase dintr-un „tenant” Azure (instanța de cloud a organizației) folosind credențiale compromise, susține vânzătorul, care operează sub pseudonimul „TheHatman”. Acesta a publicat și un eșantion gratuit cu aproximativ 8.000 de intrări, folosit ca „dovadă” pentru oferta dintr-un forum de tranzacționare a datelor furate. Ce indică faptul că setul de date ar fi autentic O analiză tehnică citată de WinFuture (dintr-un raport Ransomnews ) arată mai multe elemente care ar corespunde unui export real din Entra ID (fostul Azure Active Directory), directorul de identități folosit frecvent în companii: fișierul folosește denumiri de coloane tipice instrumentelor Microsoft de export din Entra ID; toate cele 50 de domenii de e-mail identificate în set sunt asociate ecosistemului McDonald’s; apar și trei adrese cu domeniul Microsoft al companiei „mcdonaldscorp.onmicrosoft.com”, dificil de ghicit din exterior; există erori „naturale” de export: în 233 de înregistrări apar caractere corupte din cauza unei codări greșite, iar la 85 de denumiri de funcții textul se taie exact la 30 de caractere, semn al unei limitări tehnice. Totuși, rămân două necunoscute importante: cât de actuale sunt datele și dacă volumul total de 1,7 milioane de înregistrări există în forma revendicată. Setul nu ar conține marcaje temporale care să permită datarea exportului. Ce tip de informații apar și ce lipsește Eșantionul descris include informații despre angajați, conturi de serviciu și alte conturi de utilizator. Conform sursei, nu sunt incluse parole sau „hash-uri” de parole (amprente criptografice ale parolelor). În schimb, tocmai datele de identificare și de contact (nume, poziții, numere de telefon, structuri interne de e-mail) pot fi suficiente pentru atacuri credibile de tip phishing sau apeluri frauduloase, în care atacatorii se prezintă drept colegi, suport IT sau parteneri. Context: posibilă campanie mai largă Cazul ar putea face parte dintr-o acțiune repetitivă: același cont ar fi publicat, în 16 zile, nouă oferte care însumează circa 3,6 milioane de înregistrări, vizând și alte companii (inclusiv Vodafone și Gap, plus firme din zona hotelieră și IT). Structura similară a ofertelor sugerează reutilizarea aceleiași metode, iar scenariul considerat cel mai probabil este furtul în masă de credențiale prin malware de tip „infostealer” (software care colectează parole și sesiuni din dispozitive infectate). Pentru organizații, un astfel de incident înseamnă, operațional, presiune pe verificarea accesului la mediile cloud și pe măsuri anti-phishing, iar pentru angajați un risc crescut de a primi contacte „personalizate” care folosesc informații reale din interiorul companiei. [...]
Levi’s spune că atacul nu a afectat datele clienților și nu a întrerupt operațiunile , deși o parte din datele interne ale companiei au fost accesate și sustrase, potrivit IT Home . Incidentul a pornit de la o campanie de tip „ phishing ” (mesaje înșelătoare menite să fure credențiale) derulată prin rețele sociale, care ar fi dus la compromiterea a trei calculatoare ale unor angajați. Compania nu a precizat ce tipuri de date corporative au fost accesate. Totuși, Levi Strauss a transmis că, după detectarea incidentului, a activat planul intern de răspuns la incidente, a aplicat măsuri de limitare a accesului neautorizat și a angajat experți externi în securitate cibernetică pentru investigație. Ancheta este în desfășurare. Ce știm din documentele depuse la SEC Publicația notează că informațiile apar și într-un document Form 8-K depus la autoritatea americană de supraveghere a pieței de capital (SEC). Pe baza concluziilor preliminare ale investigației interne, compania consideră că incidentul a dus la accesarea și furtul unor date de companie. Impact operațional: fără întreruperi și fără date de clienți, conform companiei Levi’s susține că măsurile de răspuns au „limitat și oprit” accesul neautorizat. La momentul comunicării, compania a indicat că: nu există indicii că ar fi fost afectate datele clienților; nu a existat întrerupere a operațiunilor de business. Rămâne neclar dacă vor urma actualizări privind natura datelor sustrase, pe măsură ce investigația avansează. [...]
Chișinăul își consolidează profilul de hub regional de securitate prin Moldova Security Forum 2026 , într-un moment în care riscurile din regiunea Mării Negre rămân ridicate pe fondul războiului din Ucraina , potrivit Economica , care citează Agerpres. Discuțiile din cadrul forumului vor viza „principalele provocări de securitate” pentru Republica Moldova, Europa și regiunea Mării Negre, în contextul creșterii presiunilor asupra securității statelor din zonă, conform aceleiași surse. Participare în creștere la edițiile anterioare Evenimentul a avut deja o tracțiune internațională semnificativă în primele două ediții, potrivit Agerpres: 2025 : peste 450 de participanți din 32 de țări ; 2024 (prima ediție): peste 500 de participanți din 28 de țări . Pentru mediul de afaceri și sectorul tehnologic, miza este legată de faptul că astfel de reuniuni tind să influențeze agenda de cooperare și prioritățile de securitate la nivel regional, inclusiv în zona de securitate cibernetică, deși materialul citat nu oferă detalii despre format, calendar sau teme punctuale pentru ediția din 2026. [...]
Marea Britanie vrea să folosească date de pe frontul din Ucraina pentru a antrena modele de inteligență artificială care să detecteze rapid amenințări la adresa bazelor militare și a infrastructurii critice , potrivit The Guardian . Miza operațională este extinderea supravegherii „predictive” – inclusiv împotriva protestatarilor – prin senzori integrați în cabluri de fibră optică îngropate. Acordul este descris ca fiind încheiat între Londra și Kiev și ar permite folosirea datelor din „Avengers AI lab” din Ucraina pentru a construi sisteme care să identifice tipare de mișcare asociate fie protestelor, fie unor atacuri ale unor actori statali ostili. Programul începe cu un proiect-pilot la un obiectiv de apărare din Regatul Unit. Cum ar funcționa sistemul și unde ar putea fi extins Schema se bazează pe senzori „optimizați cu AI” montați pe cabluri de fibră optică îngropate, capabili să distingă diferite tipuri de mișcare. Guvernul britanic sugerează că, dacă tehnologia se dovedește funcțională, ar putea fi folosită și în alte zone sensibile, precum: aeroporturi; închisori; căi ferate; infrastructură energetică. Obiectivul declarat este ca modelele să poată „prezice” rapid când infrastructura (de la rețeaua electrică la baze militare) ar putea intra sub amenințare sau stres din partea unor actori ostili. Datele din Ucraina și accesul companiilor private Parteneriatul cu laboratorul ucrainean ar aduce în antrenarea modelelor seturi operaționale legate de drone, imagini din misiuni de lovire și profiluri de zbor, care ar include, potrivit materialului, și posibile tentative rusești de sabotaj asupra infrastructurii critice ucrainene. Publicația notează că arhiva acoperă patru ani de date militare și ar oferi o imagine mai profundă decât modelele antrenate în afara Ucrainei, care au fost „în mare parte” limitate la date din surse deschise. În paralel, companiile private ar urma să primească acces la aceste date după aprobare de către Ministerul Apărării (MoD), printr-o platformă securizată – un element care, potrivit articolului, este de natură să alimenteze îngrijorări din partea organizațiilor pentru protecția vieții private. Au fost aprobate deja proiecte-pilot cu trei companii britanice de inteligență artificială: Sintela, Mind Foundry și Skyral. The Guardian menționează că Sintela, companie din Bristol specializată în senzori pe fibră optică, a încheiat recent un contract de 35 milioane dolari (aprox. 160 milioane lei) cu administrația Trump pentru supravegherea frontierei SUA–Mexic. De ce contează: securitate fizică, dar și controverse privind supravegherea Materialul leagă explicit tehnologia și de riscul de intruziuni ale protestatarilor, în contextul unui incident în care grupul Palestine Action a pătruns la RAF Brize Norton, reușind să vandalizeze două aeronave militare înainte de a părăsi baza fără a fi reținut. În același timp, utilitatea reală a combinării datelor din Ucraina cu astfel de sisteme nu este unanim acceptată. Steven Murdoch, profesor de informatică la University College London, spune că tehnologiile de detectare a mișcării prin senzori pe fibră optică există de decenii și că nu este evident dacă datele din Ucraina le-ar rafina semnificativ, deși vede un scenariu plauzibil în care pot apărea tipare care nu există în seturi de date publice – în special în zona amenințărilor legate de drone. Premierul Andy Burnham și ministrul apărării Wes Streeting susțin că parteneriatul ar accelera dezvoltarea capabilităților de securitate și ar întări protecția infrastructurii critice. Articolul mai menționează că, pe lângă supraveghere, ar putea exista și proiecte conexe, precum cipuri pentru drone, robotică și sisteme de armament automatizate, fără a detalia calendarul sau bugetele. [...]
CNAB pregătește achiziția de sisteme antidronă pentru Otopeni și Băneasa , cu implicații directe în operarea aeroporturilor și în bugetarea serviciilor de mentenanță pe termen mediu, potrivit HotNews . Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) are în plan cumpărarea unor sisteme integrate pentru detectarea, identificarea, urmărirea și neutralizarea aeronavelor fără pilot. În articol sunt menționate explicit sistemele de tip C‑UAS (Counter-Unmanned Aircraft Systems), adică soluții tehnice care contracarează dronele. Ce include proiectul și ce se evaluează acum Din informațiile disponibile, CNAB calculează în această etapă costurile pentru servicii asociate echipamentelor, nu doar pentru achiziția în sine. Evaluarea vizează: instruirea personalului; întreținerea și reparațiile în perioada de garanție (24 de luni); întreținerea și reparațiile în perioada post-garanție (24 de luni). De ce contează pentru operarea aeroporturilor Planul indică o abordare pe ciclul de viață al sistemelor (nu doar instalare, ci și operare și mentenanță), ceea ce sugerează că implementarea ar urma să vină la pachet cu proceduri și resurse dedicate pentru funcționarea continuă a capabilităților antidronă, pe cel puțin patru ani (garanție + post-garanție). HotNews notează că informația este preluată dintr-un material publicat de Profit.ro . [...]
Sute de chei AWS scurse rămân valide, iar „carantina” nu oprește abuzul. O analiză prezentată de The Next Web arată că 768 de chei Amazon Web Services (AWS) expuse public încă oferă control complet asupra conturilor companiilor, iar politica AWS de „quarantine” (limitare automată a cheilor detectate ca fiind compromise) lasă, în continuare, loc pentru acțiuni cu impact operațional și financiar. Truffle Security a identificat cele 768 de chei care acordau „full control” asupra conturilor, inclusiv 526 de chei „root” (cele mai privilegiate credențiale dintr-un cont AWS). Cercetarea a pornit de la 431.875 „secrete” AWS colectate din surse publice precum depozite de cod, istoricul git, seturi de date, imagini Docker și loguri de integrare continuă (CI), reduse ulterior la 64.024 de chei unice. Dintre acestea, au fost testate 10.616 credențiale pentru care existau date complete, iar la 10 august 88% încă se autentificau. Un detaliu relevant pentru companiile care folosesc intens instrumente de inteligență artificială este că cea mai mare sursă singulară de expuneri nu a fost o platformă clasică de găzduire de cod: Hugging Face a concentrat 8.482 de expuneri de chei unice, pe fondul reutilizării practicilor din dezvoltarea software în depozite de modele. De ce contează pentru operațiuni: cheile vechi rămân în producție Problema nu este doar scurgerea inițială, ci faptul că rotația cheilor (înlocuirea periodică a credențialelor) pare să fie rar aplicată. Potrivit datelor Truffle Security, cheia mediană pentru care exista o dată de creare cunoscută avea aproximativ cinci ani, iar doar 13,7% dintre utilizatori aveau emisă o cheie mai nouă pentru același cont. În practică, asta înseamnă că o credențială compromisă poate rămâne utilizabilă ani la rând, cu risc de acces neautorizat, consum fraudulos de resurse și întreruperi operaționale. „Carantina” AWS: limitare, nu blocare completă AWS aplică o politică de „quarantine” atunci când detectează chei scurse, cu scopul de a limita daunele asociate fraudei fără a afecta resursele existente. Însă, într-o analiză publicată în The Register, economistul de cloud Corey Quinn susține că această politică lasă prea multe acțiuni posibile chiar și pentru credențiale „carantinate”. Conform interpretării lui Quinn, astfel de credențiale ar putea în continuare să: își asume alte roluri în cont (escaladare laterală în interiorul contului); ruleze comenzi pe instanțe deja pornite; oprească logarea CloudTrail și să șteargă urmele de audit. Un exemplu cu efecte persistente ține de stocare: scrierea într-un „bucket” ar fi permisă, inclusiv setarea de „object lock” și retenție în „compliance mode”, ceea ce ar putea permite umplerea spațiului de stocare și blocarea datelor pentru perioade care nu pot fi scurtate nici măcar cu suportul AWS, fără ștergerea întregului cont. Publicația notează că aceasta este o interpretare a unei politici publicate, nu o demonstrație a unui atac reușit, dar lista de permisiuni poate fi verificată în documentația Amazon. Context de reglementare: DORA pune presiune pe controlul riscului tehnologic Pentru companiile europene, miza nu este doar tehnică. Entitățile financiare sunt supuse Digital Operational Resilience Act (DORA) din ianuarie 2025, iar o cheie „root” veche de cinci ani ajunsă într-un set de date public este exact tipul de risc tehnologic „third-party” pe care reglementarea cere să fie identificat și documentat. În acest cadru, lipsa rotației cheilor devine un punct vulnerabil direct legat de controalele pe care DORA presupune că organizațiile le au în funcțiune. [...]
