Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
FBI avertizează că o nouă platformă „phishing ca serviciu” poate compromite conturi Microsoft 365 fără furt de parole sau coduri MFA, prin abuzarea unui mecanism legitim de autentificare, potrivit WinFuture. Miza pentru companii este una operațională: atacatorii pot obține acces la e-mail și pot persista în mediu fără să „spargă” efectiv contul în sensul clasic.
Platforma, numită Kali365, folosește așa-numitul „device-code phishing”, o tehnică ce exploatează procesul OAuth de autentificare oferit de Microsoft pentru dispozitive cu posibilități limitate de introducere a datelor (de exemplu smart TV-uri, imprimante, sisteme de conferință). În mod normal, utilizatorul introduce un cod scurt pe o pagină oficială de autentificare, de pe un alt dispozitiv (PC sau telefon).
În scenariul abuziv descris, atacatorii inițiază ei înșiși procesul de autentificare, generează un cod valid și își conving victima (prin mesaje de tip phishing sau inginerie socială) să introducă acel cod pe pagina oficială Microsoft. După ce victima finalizează autentificarea, inclusiv pașii de autentificare multifactor (MFA), atacatorul primește un „token” (jeton) de acces valid, care îi permite intrarea în cont fără verificări suplimentare imediate.
Conform informațiilor prezentate, Kali365 ar fi apărut în aprilie și este distribuită prin canale de Telegram. Oferta ar viza inclusiv atacatori cu cunoștințe tehnice reduse, punând la dispoziție instrumente „la cheie”, precum:
Cercetători de securitate de la Arctic Wolf au raportat că au observat încă din aprilie o campanie de amploare bazată pe această metodă, care a vizat organizații la nivel global. Potrivit descrierii, atacatorii au obținut acces la căsuțe de e-mail, au creat reguli de inbox manipulate și, în unele cazuri, au înregistrat dispozitive noi în mediile Microsoft ale victimelor pentru a-și menține accesul pe termen mai lung.
În alerta publicată de IC3 (Internet Crime Complaint Center) al FBI, instituția recomandă organizațiilor să restricționeze sau să blocheze, acolo unde este posibil, autentificările prin „device code”, să revizuiască periodic utilizările existente și să investigheze evenimentele de autentificare suspecte.
WinFuture notează că metoda se răspândește, iar alte platforme, precum EvilTokens și Tycoon2FA, ar folosi deja aceeași abordare pentru compromiterea conturilor Microsoft 365 și Entra. Pentru companii, mesajul practic este că o parte din riscul de phishing se mută de la „furtul de credențiale” la „abuzul de fluxuri legitime”, ceea ce cere controale mai stricte pe tipurile de autentificare permise și pe monitorizarea semnalelor de acces.
Recomandate
Microsoft avertizează că o campanie țintită folosește resetarea parolei ca să preia conturi , iar riscul operațional pentru companii este că atacatorii pot scoate rapid date din Microsoft 365 și pot ajunge în medii de producție din Azure, potrivit TechRadar . Gruparea numită Storm-2949 abuzează fluxul de „ Self‑Service Password Reset” (SSPR) din ecosistemul Microsoft, susține un raport al Microsoft Defender Security Research Team. În mod normal, când un angajat apasă „Forgot my password”, sistemul trimite o solicitare de autentificare multifactor (MFA) pe un dispozitiv secundar înregistrat; după aprobare, utilizatorul își poate seta o parolă nouă. În atacurile descrise, actorii identifică ținta, obțin numărul de telefon și adresa de e-mail folosită la autentificare, inițiază resetarea parolei și, în paralel, sună victima. Se prezintă drept tehnicieni IT și o conving să aprobe solicitarea MFA, ceea ce le permite să seteze o parolă nouă, să scoată utilizatorul din cont și să exfiltreze date. Microsoft Threat Intelligence caracterizează campania drept „metodică, sofisticată și multistrat”, cu ținte în aplicații Microsoft 365, servicii de găzduire de fișiere și medii de producție găzduite în Azure. „Într-un caz, Storm-2949 a folosit interfața web OneDrive pentru a descărca mii de fișiere într-o singură acțiune către propria infrastructură”, a transmis Microsoft. „Acest tipar de furt de date s-a repetat în toate conturile compromise, probabil deoarece identități diferite aveau acces la foldere și directoare partajate diferite.” Ce recomandă Microsoft pentru a reduce riscul în Azure și Microsoft 365 Recomandările vizează în principal limitarea privilegiilor și creșterea capacității de audit/monitorizare în Azure: limitarea permisiunilor Azure RBAC (control al accesului pe bază de roluri); păstrarea logurilor din Azure Key Vault timp de un an; reducerea accesului la Key Vault și restricționarea accesului public la „vault”-uri; folosirea opțiunilor de protecție a datelor în Azure Storage; monitorizarea operațiunilor de administrare Azure cu risc ridicat. Pentru organizații, mesajul practic este că resetarea parolei și aprobarea MFA pot deveni o „poartă” de intrare dacă procesele de suport IT și controalele de acces nu sunt suficient de stricte, iar logarea și monitorizarea nu permit detectarea rapidă a descărcărilor masive sau a operațiunilor sensibile. (Detalii suplimentare despre incident și indicatori tehnici apar în raportul Microsoft, dar TechRadar nu publică în material o listă completă de astfel de indicatori.) [...]
O vulnerabilitate de design în Beamforming poate transforma routerele Wi‑Fi în instrumente de supraveghere , inclusiv fără compromiterea directă a echipamentului, potrivit unei demonstrații prezentate de Zonait . Miza pentru utilizatori și companii este operațională: aceeași infrastructură care îmbunătățește acoperirea wireless poate fi folosită pentru localizarea și urmărirea persoanelor aflate în raza rețelei. Cercetători de la Institutul de Tehnologie din Karlsruhe (Germania) arată că routere Wi‑Fi obișnuite pot fi „sparte” și echipate cu software clandestin, astfel încât să determine și să transmită în timp real locația relativă a utilizatorilor din aria de acoperire. Cum ajunge Beamforming să fie folosit pentru monitorizare Beamforming este un mecanism întâlnit pe majoritatea routerelor wireless recente, conceput pentru a crește stabilitatea și viteza conexiunii prin direcționarea selectivă a semnalului către dispozitivele conectate. Pentru a funcționa, routerul trebuie să estimeze poziția relativă a dispozitivului, folosind semnalizarea specifică acestui mecanism. Dincolo de dispozitive, demonstrația indică faptul că și corpul uman influențează undele radio din mediu, producând distorsiuni detectabile. În plus, caracteristici precum înălțimea, greutatea și compoziția corporală ar putea genera o „amprentă” distinctă în modul în care sunt absorbite undele radio, ceea ce ar permite diferențierea persoanelor și urmărirea mișcărilor în interiorul clădirilor, printr-o adaptare software la firmware-ul echipamentului. De ce contează: poate funcționa și fără „spargerea” routerului Un element cu impact direct asupra riscului este că monitorizarea ar putea funcționa și fără compromiterea prealabilă a routerului. Conform articolului, semnalele asociate Beamforming sunt necriptate, iar un dispozitiv de monitorizare aflat în același spațiu fizic (de exemplu, un Raspberry Pi cu software și conexiune radio) ar putea capta datele necesare, dacă este plasat discret. Ce au obținut cercetătorii în teste În testele descrise, echipa a lucrat cu 197 de voluntari și a raportat o precizie de identificare de 99,5%. Pentru asocierea „amprentei” radio cu identitatea reală (nume și alte detalii) ar fi necesare date suplimentare, cum ar fi un „ping” de la un telefon asociat anterior cu persoana respectivă. „Această tehnologie transformă fiecare router într-un potențial mijloc de supraveghere”, spune Julian Todt, unul dintre cercetători. „Dacă treceți în mod regulat pe lângă o cafenea care operează o rețea Wi‑Fi, ați putea fi identificat acolo fără să observați și să fiți recunoscut ulterior – de exemplu de către autoritățile publice sau companii.” Articolul nu indică măsuri concrete de remediere sau un calendar pentru criptarea semnalizării Beamforming; în lipsa acestor detalii, rămâne neclar în ce măsură riscul poate fi redus rapid prin actualizări de firmware sau schimbări de standard. [...]
Un atac de tip „supply chain” pe GitHub poate ajunge rapid la utilizatori prin pachete npm , după ce o campanie numită Megalodon a infectat peste 5.500 de depozite cu commit-uri malițioase, potrivit TechRadar . Miza operațională pentru companii este expunerea secretelor din fluxurile CI/CD (integrare și livrare continuă), care pot deschide acces la infrastructură cloud și la medii de producție. Cum funcționează atacul și de ce e greu de prins Cercetătorii SafeDep descriu Megalodon ca o campanie „inspirată” de TeamPCP , care pornește de la un commit malițios trimis de un actor ce se prezintă drept un „build-bot” (un cont care mimează un robot de build ce face modificări automate). Dacă un maintainer acceptă commit-ul, codul introduce un infostealer (malware care fură date) și începe să se propage către alte depozite „în stil vierme”, adică prin replicare automată. Ținta principală sunt secretele din pipeline-urile DevOps, adică acele chei și tokenuri care permit automatizărilor să acceseze servicii critice. Ce date sunt vizate: chei cloud, acces SSH și configurații DevOps În observațiile SafeDep, Megalodon a urmărit să colecteze, între altele: chei secrete AWS și tokenuri de acces Google Cloud; credențiale de tip „instance role” din AWS, Google Cloud și Azure; chei private SSH; configurații Docker și Kubernetes; tokenuri Vault și credențiale Terraform. Pentru organizații, compromiterea acestor date poate însemna acces neautorizat la resurse cloud, modificări în infrastructură și risc de extindere laterală în rețea. De la maintaineri la utilizatori: riscul de propagare prin npm În etapa inițială, expuși sunt în primul rând maintainerii de pe GitHub. Riscul se extinde însă către utilizatori dacă proiectele compromise sunt publicate mai departe în npm (registrul de pachete folosit frecvent în ecosistemul JavaScript), deoarece pachetele pot ajunge în aplicații ale terților. SafeDep oferă exemplul Tiledesk, unde versiunile 2.18.6 (19 mai) până la 2.18.12 (21 mai) „conțin backdoor-ul”, iar publicarea s-a făcut din aceeași cont npm ca și versiunea curată 2.18.5, fără ca atacatorul să fi preluat contul npm. Concluzia cercetătorilor: depozitul GitHub a fost compromis, iar maintainerul a publicat din sursa „otrăvită” fără să își dea seama. „Atacatorul nu a atins niciodată contul npm. Au compromis depozitul GitHub, iar maintainerul a publicat din sursa infectată fără să realizeze.” Context: copycat după TeamPCP și listă de repo-uri compromise TechRadar notează că Megalodon pare a fi un actor separat, de tip „copycat”, nu neapărat parte din inițiativa TeamPCP menționată de The Register, care a scris despre o „competiție” de atacuri asupra lanțului de aprovizionare (supply chain) pe Breach Forums. Lista completă a depozitelor compromise este publicată de SafeDep în raportul său (linkul indicat în articol). [...]
Trump Mobile a confirmat expunerea datelor personale ale clienților , inclusiv nume, numere de telefon și adrese, într-un incident care ridică întrebări despre obligațiile de notificare și despre controlul furnizorilor terți în operațiunile unui operator, potrivit GSMArena . Compania a confirmat pentru TechCrunch că pe site-ul său au fost expuse informații ale clienților: nume, numere de telefon, adrese de domiciliu și adrese de e-mail. Trump Mobile spune că investighează situația și că, până acum, nu a găsit dovezi privind o utilizare malițioasă a datelor. Ce spune compania despre cauză și responsabilitate Potrivit unui purtător de cuvânt al Trump Mobile, Chris Walker, expunerea ar fi fost legată de un furnizor de platformă terț care susține „anumite operațiuni Trump Mobile”. Furnizorul nu este numit în informațiile publicate. În același timp, compania susține că nu a existat o „breșă” (intrare neautorizată) în rețeaua, sistemele sau infrastructura sa. Contextul relatat indică însă că datele erau accesibile direct pe site, fără a fi nevoie de o compromitere tehnică a sistemelor. Ce urmează: posibilă notificare a clienților Walker afirmă că Trump Mobile „evaluează dacă trebuie să notifice clienții” în legătură cu expunerea datelor personale. Materialul nu precizează câți clienți ar fi fost afectați și nici perioada exactă în care datele au fost accesibile. Context: probleme în derulare în jurul Trump Mobile GSMArena notează că „saga” Trump Mobile continuă, inclusiv pe partea de hardware: primul smartphone al companiei, descris ca un HTC U24 Pro rebranduit (model lansat în 2024), ar fi trebuit inițial să înceapă livrările în august sau septembrie anul trecut, lucru care nu s-a întâmplat, iar acum livrările sunt prezentate ca fiind „iminente”. (Detaliile despre telefon apar în materiale separate ale publicației.) [...]
Companiile din România riscă blocaje operaționale totale din cauza atacurilor cibernetice frecvente , într-un context în care „cele mai multe” nu sunt pregătite să gestioneze astfel de incidente, potrivit Știrile Pro TV . Miza nu este doar financiară: un atac poate opri complet activitatea unei afaceri. Publicația indică o statistică potrivit căreia în România au loc zilnic între 20.000 și 30.000 de atacuri cibernetice , iar țintele nu sunt limitate la companii: sunt vizate atât persoane juridice , cât și persoane fizice. Din perspectiva impactului asupra mediului de afaceri, vulnerabilitatea principală evidențiată este lipsa de pregătire pentru un incident: pe lângă pierderi de bani, consecința imediată poate fi blocarea completă a operațiunilor , ceea ce se traduce în întreruperea activității, întârzieri și imposibilitatea de a livra servicii sau produse. Materialul nu oferă detalii despre sectoarele cele mai afectate, tipurile de atacuri sau sursa exactă a statisticii menționate, însă semnalul de risc este legat de frecvența ridicată a incidentelor și de nivelul insuficient de pregătire în rândul companiilor. [...]
O vulnerabilitate „zero-day” din echipamente Huawei a scos din funcțiune rețeaua operatorului de stat din Luxemburg timp de circa trei ore , un incident care ridică semne de întrebare despre cât de expuși sunt operatorii care folosesc aceeași infrastructură și despre lipsa de transparență în raportarea breșelor, potrivit WinFuture . În urma investigațiilor de după întreruperea din 2025, operatorul de stat POST (Post Luxembourg) a concluzionat că atacatori au exploatat o problemă de securitate „nedocumentată” din hardware de rețea Huawei, pentru a declanșa căderea rețelelor fixe și a celor mobile 4G și 5G. Ce s-a întâmplat tehnic și de ce a căzut rețeaua Publicația germană relatează, citând informații apărute în The Record, că atacatorii ar fi introdus în rețeaua POST date special pregătite, care au declanșat comportamentul vulnerabil în anumite sisteme de tip router enterprise (echipamente de rutare folosite în infrastructuri mari). Efectul ar fi fost trimiterea unor componente ale infrastructurii într-un „restart-loop” (reporniri repetate), ceea ce a dus la indisponibilitatea unor părți importante din rețeaua mobilă. Șeful de comunicare al Post Luxembourg a confirmat că incidentul a fost cauzat de exploatarea unei „comportări nepublice, nedocumentate” a routerelor și că, la momentul respectiv, nu exista niciun patch (actualizare de securitate) disponibil — ceea ce încadrează cazul ca atac de tip „zero-day” (exploatarea unei vulnerabilități necunoscute public și fără remediere). Implicația pentru operatori: risc sistemic și vizibilitate redusă asupra breșelor Miza, dincolo de incidentul punctual din Luxemburg, este că „numeroși operatori” la nivel global ar putea fi vulnerabili la întreruperi similare dacă folosesc hardware Huawei afectat de aceeași problemă, notează WinFuture. În plus, rămân neclare două aspecte esențiale pentru industrie: Huawei nu ar fi oferit până acum o poziție publică pe acest subiect și nu a publicat detalii despre problema care a stat la baza incidentului; nu este cunoscut dacă vulnerabilitatea a fost între timp remediată. Totuși, conform materialului, nu sunt cunoscute alte cazuri în care aceeași breșă să fi fost exploatată. Context european: raportarea către parteneri vs. obligația furnizorului Autoritățile din Luxemburg și-ar fi informat ulterior partenerii din Europa și din alte țări despre cauzele probabile ale întreruperii totale din iulie 2025, însă, în practică, informarea completă despre problemele din echipamente rămâne la latitudinea furnizorului, subliniază publicația. WinFuture mai arată că Huawei ar furniza în ultimii ani mai rar notificări standardizate la nivel internațional despre vulnerabilități (CVE — identificatori publici folosiți pentru a urmări și gestiona breșele), ceea ce complică evaluarea riscului și reacția coordonată a operatorilor. În Germania, tehnologia Huawei este folosită pe scară largă, inclusiv de Deutsche Telekom și Telefonica/O2, iar unele companii au început să reducă utilizarea echipamentelor Huawei, în special în zone considerate critice ale infrastructurii, pe fondul preocupărilor legate de securitate. [...]
