Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Levi’s spune că atacul nu a afectat datele clienților și nu a întrerupt operațiunile, deși o parte din datele interne ale companiei au fost accesate și sustrase, potrivit IT Home. Incidentul a pornit de la o campanie de tip „phishing” (mesaje înșelătoare menite să fure credențiale) derulată prin rețele sociale, care ar fi dus la compromiterea a trei calculatoare ale unor angajați.
Compania nu a precizat ce tipuri de date corporative au fost accesate. Totuși, Levi Strauss a transmis că, după detectarea incidentului, a activat planul intern de răspuns la incidente, a aplicat măsuri de limitare a accesului neautorizat și a angajat experți externi în securitate cibernetică pentru investigație. Ancheta este în desfășurare.
Publicația notează că informațiile apar și într-un document Form 8-K depus la autoritatea americană de supraveghere a pieței de capital (SEC). Pe baza concluziilor preliminare ale investigației interne, compania consideră că incidentul a dus la accesarea și furtul unor date de companie.
Levi’s susține că măsurile de răspuns au „limitat și oprit” accesul neautorizat. La momentul comunicării, compania a indicat că:
Rămâne neclar dacă vor urma actualizări privind natura datelor sustrase, pe măsură ce investigația avansează.
Recomandate
O campanie LightSpy care vizează 13 țări ridică riscul operațional pentru companii prin atacuri pe smartphone-uri și routere , iar o funcție nouă de infectare a echipamentelor de rețea poate oferi atacatorilor acces la toate dispozitivele din același LAN, potrivit WinFuture . Malware-ul LightSpy, descoperit inițial în 2018, a evoluat într-o platformă „comercială”, care poate fi închiriată de guverne și companii. Țintele identificate sunt în 13 țări, inclusiv în Europa și SUA, iar atacurile se concentrează pe telefoane și routere. La nivel de capabilități, LightSpy poate colecta date de localizare în timp real, activa microfonul și citi conversații private. De ce contează: routerul devine „poarta” către întreaga rețea Elementul cu impact direct pentru organizații este extinderea atacului dincolo de telefon: o funcție nouă permite infectarea țintită a routerelor. Dacă un astfel de atac reușește, atacatorii pot ajunge la toate dispozitivele conectate în aceeași rețea, ceea ce mută incidentul din zona „compromitere individuală” în zona de risc sistemic pentru operațiuni. Conform analizei citate, au fost afectate echipamente de rețea din mai multe state membre NATO . Infrastructura folosită de rețea include la nivel global cel puțin 117 servere, ceea ce sugerează o operațiune susținută și scalabilă, nu un atac oportunist. Atribuire către China și „greșeala” care a ajutat ancheta WinFuture relatează, citând TechCrunch, că activitățile au fost urmărite până la un furnizor IT din China. Identificarea ar fi fost posibilă după o eroare neobișnuită a unui operator: acesta ar fi comandat mâncare de la Kentucky Fried Chicken din panoul de administrare al spyware-ului, folosind numele real și adresa biroului. Investigatorii ar fi corelat IP-ul panoului cu datele de livrare, ajungând la o locație fizică din China. Ștergerea urmelor complică răspunsul la incidente Pe lângă colectarea de date, malware-ul include funcții de sabotaj, inclusiv posibilitatea de a șterge complet de la distanță datele de pe dispozitivele compromise. Într-un astfel de scenariu, anchetele tehnice devin mai dificile, iar echipele IT sunt împinse să caute indicii în trafic și comportamente anormale în rețea, nu doar pe terminalul afectat. În practică, combinația dintre compromiterea mobilă, pivotarea prin router și capacitatea de ștergere a urmelor ridică miza pentru companii: prevenția și monitorizarea rețelei devin la fel de importante ca protecția endpoint (dispozitivul final), mai ales în organizațiile cu multe dispozitive mobile conectate la infrastructura internă. [...]
Vega încearcă să standardizeze „raționamentul” AI din detecția de amenințări , printr-un format deschis pe care companiile îl pot adopta fără să-și schimbe infrastructura sau să folosească produsele furnizorului, potrivit The Jerusalem Post . Miza este reducerea dependenței de reguli statice (ușor de ocolit) și trecerea la fluxuri de lucru reutilizabile, care documentează cum se ajunge la o concluzie într-o investigație de securitate. Standardul, numit Detection Skills, este gândit pentru echipele de securitate care trebuie să gestioneze volume mari de alerte și tehnici de atac care se schimbă rapid, inclusiv pe fondul folosirii inteligenței artificiale de către atacatori. În loc să se bazeze doar pe reguli care caută tipare cunoscute, „skill-urile” descriu atât condițiile care declanșează o alertă, cât și pașii pe care un inginer de apărare cibernetică i-ar urma pentru a decide dacă este o amenințare reală. Ce aduce concret „Detection Skills” în operațiunile de securitate Fiecare „skill” poate defini: ce dovezi trebuie analizate de un sistem AI; ce activitate trebuie escaladată; când o alertă poate fi respinsă. Rezultatul investigației include dovezile colectate și explicația modului în care sistemul a ajuns la concluzii. Vega susține că framework-ul nu face modificări în sistemele unei organizații fără aprobare umană, iar inginerii de securitate au acces la raționamentul AI, inclusiv la informațiile verificate și baza deciziilor. De ce contează: o alternativă la reguli „înghețate” într-un peisaj de atac în mișcare Compania argumentează că abordarea tradițională, bazată pe reguli de detecție pentru tipare deja cunoscute, devine tot mai greu de întreținut, deoarece AI le permite atacatorilor să-și dezvolte și să-și modifice tehnicile mai rapid. Vega compară inițiativa cu Sigma, un format deschis folosit pe scară largă pentru descrierea regulilor de detecție, dar poziționează Detection Skills ca un „limbaj comun” pentru detecție, triere (prioritizare) și investigație asistate de AI. „Adversarii conduși de AI ocolesc reguli statice în orice SIEM vechi, iar nicio regulă nu prinde un atac pe care nu l-a mai văzut”, a declarat Eli Rozen, cofondator și director tehnologic Vega. „Detection Skills răspund cu raționament AI scalat, care aduce judecata celor mai buni ingineri de apărare cibernetică la fiecare alertă, în timp real”, a adăugat el. Cum poate fi adoptat și ce include prima versiune Vega a publicat standardul prin DetectionSkills.io și GitHub, înainte de conferința Black Hat USA 2026 din Las Vegas , unde își demonstrează tehnologia. Lansarea inițială include: o bibliotecă „Agentic Detection Library” cu peste 35 de „skills” dezvoltate de Vega Research; un „sandbox” în care echipele pot construi, testa și exporta propriile „skills” compatibile cu standardul. Framework-ul este proiectat să funcționeze cu infrastructura existentă, inclusiv platforme SIEM (sisteme de management al informațiilor și evenimentelor de securitate), stocare în cloud și „data lakes” (depozite mari de date brute). Vega afirmă că firmele îl pot adopta fără să-și înlocuiască produsele curente sau să-și mute datele într-un sistem centralizat. Cine îl folosește deja și ce semnale dă piața Rushmere Fernandes, deputy chief information security officer la Peloton, spune că organizația a început să folosească framework-ul pentru a-și codifica procedurile interne de triere a alertelor, cu obiectivul de a obține mai puține alarme false și verdicturi însoțite de explicații. Shawn McGhee, CISO la Exemplar Luxury Group, indică utilitatea în retail, unde vârfurile de trafic cresc presiunea pe operațiuni și, implicit, atractivitatea pentru atacatori. Lamont Orange, chief information security and trust officer la compania israeliană de securitate a datelor Cyera, susține că un standard deschis și auditabil poate ajuta industria să răspundă colectiv atacatorilor tot mai capabili. Vega, fondată în 2024, a atras finanțări de 185 milioane de dolari (aprox. 850 milioane lei) de la investitori precum Accel, Cyberstarts, Redpoint și CRV și spune că are clienți din rândul corporațiilor Fortune 200, băncilor internaționale și furnizorilor de servicii medicale. Compania prezintă Detection Skills la Black Hat USA 2026, la standul 3452. [...]
Atacurile atribuite lui Phineas Fisher au arătat cât de vulnerabilă este industria spyware , iar scurgerile de date au avut efecte operaționale și comerciale până la dispariția unui jucător important, potrivit TechCrunch , într-o analiză despre unul dintre cele mai persistente mistere din securitatea cibernetică. Cazul îl are în centru pe Phineas Fisher, un hacktivist care, deși a revendicat public mai multe atacuri majore, nu a fost identificat de autorități. Miza depășește „povestea” unui personaj: breșele descrise au expus cod sursă, contracte și liste de clienți, adică exact tipul de informație care poate lovi direct capacitatea unei companii de a vinde, de a opera și de a-și păstra parteneriatele. De ce contează: o breșă poate distruge un business de spyware TechCrunch susține că atacul asupra Hacking Team , un startup italian care a contribuit la transformarea spyware-ului guvernamental într-o afacere globală, „a dus în cele din urmă la dispariția companiei” câțiva ani mai târziu. În urma scurgerii, jurnaliștii au putut documenta scandaluri legate de utilizarea tehnologiei în Ecuador, Mexic și Panama. În termeni operaționali, amploarea datelor sustrase din Hacking Team a fost neobișnuită: peste 400 GB, incluzând cod sursă, zeci de mii de e-mailuri interne, contracte confidențiale și liste de clienți. Mai târziu, CEO-ul David Vincenzetti a fost nevoit să vândă compania pentru un euro, iar pentru unii foști angajați atacul a fost „începutul sfârșitului”, potrivit relatării. Țintele și tiparul: de la producători de spyware la bănci Înainte de Hacking Team, Phineas ar fi atacat în 2014 Gamma Group, producătorul spyware-ului FinFisher , publicând date furate (inclusiv manuale de produs și o listă de prețuri) printr-un cont de Twitter numit @GammaGroupPR . TechCrunch notează că, deși impactul a fost limitat și FinFisher „a mers mai departe”, episodul a contribuit la construirea reputației hackerului. Ulterior, Phineas ar fi revendicat și alte atacuri, cu o componentă ideologică explicită: asupra sindicatului poliției catalane Mossos d’Esquadra, însoțit de un „post-mortem” și un tutorial video de 39 de minute ; asupra partidului aflat la putere în Turcia, într-un demers pe care TechCrunch îl descrie ca motivat de solidaritatea cu Rojava. Ultima țintă cunoscută menționată este o sucursală a Cayman National Bank din Isle of Man, unde Phineas ar fi păstrat atacul neanunțat timp de trei ani, înainte de a lansa un „Hacktivist Bug Bounty Program” — o inițiativă care ar recompensa hacktiviștii ce expun activități ilegale sau neetice. TechCrunch notează că banca a confirmat atacul și a spus că a fost „printre mai multe bănci vizate”, iar Phineas ar fi susținut că a atacat mai multe bănci de-a lungul anilor. De ce nu a fost prins și ce rămâne neclar Potrivit TechCrunch, FinFisher nu ar fi contactat autoritățile, conform unui fost angajat, iar investigația autorităților italiene privind atacul asupra Hacking Team s-a încheiat fără să găsească dovezi care să ducă la identitatea reală a lui Phineas. Publicația mai afirmă, pe baza propriilor reportaje, că Phineas „este în viață” și că a fost în contact cu autorul în ultimii ani — fără a oferi detalii care să permită identificarea. Identitatea rămâne însă puternic contestată chiar în narațiunea sursei: Phineas s-a descris cu nume diferite, a spus că obișnuiește să ofere „dezinformare” despre propria identitate și a negat că ar fi agent rus, în contextul speculațiilor că persona ar putea fi o construcție menită să „tulbure apele”. Pentru companiile din zona spyware (și, mai larg, pentru furnizorii de tehnologii sensibile), concluzia practică a cazului este una de risc: o breșă care expune codul, clienții și contractele poate produce efecte pe termen lung, inclusiv pierderea credibilității și, în final, colapsul afacerii. [...]
O campanie de spionaj cibernetic derulată timp de un an a vizat e-mailurile unor cercetători americani din domeniul nuclear, contractori din industria de apărare și angajați ai Guvernului SUA, iar autoritățile americane spun că metodele au fost testate inițial pe ținte din Ucraina înainte de extinderea către state NATO, potrivit Adevărul . Miza operațională este că atacul a exploatat o vulnerabilitate care permite compromiterea conturilor fără ca victima să dea click pe linkuri malițioase, ceea ce complică prevenția bazată pe „atenția utilizatorului”. Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru organizații Autoritățile americane și aliații lor descriu o campanie amplă de spionaj cibernetic atribuită unui grup de hackeri ruși, cu ținte în zona sensibilă a cercetării nucleare și a bazei industriale de apărare. Experții citați indică un interes al Moscovei pentru tehnologia fuziunii nucleare și pentru informații care ar putea sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, relatarea fiind atribuită CNN în materialul Adevărul. Compania americană Proofpoint , care a investigat o parte dintre atacuri, spune că au fost vizate servere de e-mail folosite de instalații nucleare și companii din industria de apărare din SUA. Tehnica: compromitere prin simpla deschidere a mesajului Potrivit avertismentului federal citat, atacatorii au exploatat o vulnerabilitate software rară care permite compromiterea unui cont de e-mail fără ca utilizatorul să acceseze un link malițios; era suficient ca victima să deschidă mesajul într-un sistem vulnerabil. Consecința potențială: atacatorii puteau fura până la trei luni de corespondență electronică și întregul director de contacte al organizației vizate — un tip de acces care poate accelera atacuri ulterioare (de exemplu, prin identificarea rapidă a persoanelor-cheie și a lanțurilor interne de comunicare). Cine a fost vizat și ce tip de informații se urmăreau Lista domeniilor afectate, conform materialului, include: guverne federale și locale din SUA; agenții de aplicare a legii; sectoarele apărării, energiei și educației. Sherrod DeGrippo, vicepreședinte în cadrul Unit 42 (Palo Alto Networks) , a spus că atacatorul spera probabil să obțină informații strategice despre informații militare occidentale, logistică și decizii politice. „Testare” în Ucraina înainte de extinderea către NATO Autoritățile americane și aliații lor susțin că gruparea și-a testat metodele asupra unor ținte din Ucraina înainte de a le folosi împotriva organizațiilor din statele NATO. În avertisment este descrisă o tendință a grupurilor rusești de a folosi Ucraina atât ca țintă prioritară, cât și ca „banc de testare” pentru tehnici malițioase înainte de o desfășurare mai amplă. Ministrul britanic al Securității, Dan Jarvis, a calificat strategia drept „deosebit de îngrijorătoare”, pe fondul perfecționării metodelor pe victime din Ucraina înainte de vizarea statelor NATO. Ce se știe despre anchetă În paralel cu investigațiile, autoritățile au identificat unul dintre presupușii membri ai grupării: un cetățean rus de aproximativ 30 de ani, arestat în Thailanda în noiembrie și extrădat în SUA, care a comparut luna trecută în fața unei instanțe federale din Boston. Brett Leatherman, director adjunct al diviziei cibernetice din FBI, a declarat că, după o perioadă de relativă acalmie de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 2022, atacurile cibernetice atribuite Rusiei împotriva Statelor Unite s-au intensificat în ultimul an. [...]
Orange a introdus un pachet de securitate „la nivel de abonament”, care combină protecția pe dispozitiv cu filtrarea direct în rețea , o abordare care mută o parte din apărare „în infrastructură” și poate reduce expunerea utilizatorilor casnici și a micilor afaceri la fraude online, potrivit Orange . Contextul de piață invocat de companie este unul cu risc ridicat: un studiu din 2025 arată că 61% dintre români spun că au fost ținta unor tentative de fraudare online, iar cele mai frecvente pericole raportate includ infectarea cu malware/viruși (42%), pierderea de bani (30%) și furtul de date personale (22%), conform materialului citat de Orange dintr-un articol publicat de TVR Info . Ce schimbă operațional: protecție în rețea + protecție pe dispozitiv Orange Cybersecure este prezentată ca o soluție care nu se limitează la un antivirus instalat local. Componenta de pe dispozitiv scanează și protejează împotriva malware, ransomware și spyware și blochează accesul la site-uri periculoase, în timp ce componenta din rețea urmărește să oprească amenințările „înainte să ajungă” la dispozitive. Soluția acoperă până la 10 dispozitive, indiferent de rețeaua în care se află (Orange, alte rețele mobile naționale, Wi-Fi sau rețele din afara României). La nivel de rețea, sunt menționate ca fiind acoperite până la 5 abonamente Orange de voce și/sau internet mobil și un abonament Orange de internet fix prin fibră. Ce include aplicația, dincolo de „antivirus” Pe lângă protecția de bază, Orange listează funcții orientate spre prevenirea fraudelor și gestionarea identității digitale, între care: protecție împotriva înșelătoriilor prin SMS (folosind inteligența artificială); protecție la plăți bancare și tranzacții online; „seif” pentru carduri și conturi bancare; „seif” pentru parole (administrator de parole); monitorizarea identității online (inclusiv adrese de e-mail, numere de telefon, CNP-uri, date de card/cont, pașapoarte etc.) și notificări în caz de scurgeri de date (dark web, breșe); protecție la rețele Wi-Fi suspecte; blocarea publicității online (AdBlocker); control parental pentru filtrarea conținutului pe dispozitivele copiilor. Preț, eligibilitate și activare Opțiunea costă 4 euro/lună (aprox. 20 lei), TVA inclus. Poate fi activată de abonații Orange persoane fizice și de micii întreprinzători, pentru abonamente de voce mobilă, internet mobil și internet prin fibră (cu excepția Net Fix 4G și Net Fix 5G+). Activarea/dezactivarea și administrarea licențelor se fac din My Orange (aplicație sau platformă online). Aplicația poate fi instalată pe Android și iOS (iPhone), respectiv pe calculatoare cu Windows sau macOS. Pentru protecția la navigare sunt menționate ca browsere compatibile Safari (iOS/macOS), Chrome (Android) și Edge/Chrome/Firefox (Windows/macOS). „Orange Cybersecure este o soluție inovatoare, pentru că oferă o protecție la 360 grade.” — Julien Ducarroz, CEO Orange Romania Portal gratuit pentru verificarea linkurilor suspecte Lansarea este completată de un portal gratuit prin care „oricine poate verifica link-uri suspecte”, disponibil la Orange Cybersecure . Portalul e descris ca valorificând capacitățile de detectare ale Orange Cyberdefense și permite evaluarea linkurilor către site-uri web ca sigure sau malițioase, plus acces la informații și alerte despre campanii de fraudare. Orange menționează că, de la lansarea inițială în Franța (iunie 2024), au fost verificate 600.000 de pagini web, dintre care două treimi au fost considerate malițioase. Parteneri tehnologici Pe lângă Orange Cyberdefense, soluția integrează tehnologii de la F-Secure și Cyan, descriși ca parteneri internaționali în securitate digitală și, respectiv, în soluții integrate în rețelele operatorilor telecom. [...]
Blocajul de la Cadastru riscă să prelungească termene contractuale și să afecteze tranzacții imobiliare , în condițiile în care reluarea accesului la baza de date ANCPI este estimată abia pentru săptămâna viitoare, după verificări de securitate și audit pe infrastructura migrată în cloudul guvernamental, potrivit HotNews . Premierul Ilie Bolojan a spus că transferul aplicației care rulează baza de date este „în fază de finalizare”, iar vineri urmează o evaluare a securității aplicației. În paralel, Centrul Național Cyberint va face un audit cibernetic al noii infrastructuri, pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare. Estimarea avansată de premier este că activitatea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) se va relua în cursul săptămânii viitoare, ceea ce ar duce blocajul la aproximativ două săptămâni. Efectul imediat: presiune pentru prelungirea unor termene din piața imobiliară Bolojan a indicat că durata nefuncționării ar putea impune discuții în Parlament pentru prelungirea valabilității unor contracte încheiate anul trecut, care trebuiau închise până la finalul acestei luni, astfel încât semnatarii antecontractelor să poată beneficia în continuare de TVA redus. Premierul a precizat că durata prelungirii ar trebui să acopere zilele de nefuncționare, iar decizia va fi stabilită de parlamentari. Ce spun autoritățile despre date și ce urmează pe partea de securitate Premierul interimar a afirmat că, din datele pe care le au echipele implicate – Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Serviciul Român de Informații (SRI) și Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) – nu ar fi fost afectate datele legate de proprietăți. În același timp, Bolojan a avertizat că un astfel de incident se poate repeta și a cerut respectarea standardelor de protecție, evitarea „fărâmițării” între instituții, personal competent și actualizarea permanentă a aplicațiilor. El a mai spus că DNSC a avut o ședință cu peste 120 de autorități, cărora li s-a transmis că respectarea standardului este obligatorie și că monitorizarea va fi făcută strict în perioada următoare. Context: aplicațiile ANCPI sunt nefuncționale din 14 iulie, iar datele au apărut la vânzare ANCPI a anunțat pe pagina sa de Facebook că aplicațiile sunt în proces de migrare către cloudul guvernamental și că, după finalizare, vor urma verificări și un raport al instituțiilor abilitate, înainte de comunicarea unui termen de reluare. Instituția a precizat că repunerea în funcțiune va fi etapizată, în funcție de priorități operaționale. Potrivit HotNews, începând din 14 iulie toate sistemele informatice gestionate de ANCPI sunt nefuncționale, inclusiv e-mailul instituției și aplicația e-Terra, pe fondul unui atac cibernetic (context detaliat într-un material anterior: HotNews ). Scurgerea de date de la ANCPI ar fi fost scoasă la vânzare pe 15 iulie, potrivit publicației de investigație Public Record, care a indicat și postarea de pe un forum unde ar fi fost listate datele: spear.cx . Public Record a publicat informațiile aici: Public Record . În plus, HotNews a relatat că presupusul autor al atacului a declarat într-un interviu pentru Euronews că „nu le vând chiar oricui” datele furate. [...]
