Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Un audit independent indică faptul că marile platforme de publicitate online ignoră frecvent opțiunile de „nu mă urmări” ale utilizatorilor, ceea ce le-ar putea expune la sancțiuni semnificative în California, potrivit WinFuture.
O verificare de confidențialitate realizată de compania WebXray acuză companii precum Google, Meta și Microsoft de încălcări ale legislației californiene privind protecția datelor (CCPA), prin faptul că ar continua să seteze cookie-uri de publicitate chiar și după ce utilizatorii au ales explicit opțiunea de dezactivare a urmăririi. Investigația este relatată de publicația americană 404media, citată de WinFuture.
Analiza a urmărit, în luna martie, traficul de date pentru peste 7.000 de site-uri cu trafic ridicat. Concluzia: în 55% dintre cazuri au fost setate cookie-uri de publicitate deși utilizatorii se opuseseră.
Evaluarea se bazează, între altele, pe Global Privacy Control (GPC) – un standard care transmite site-urilor semnalul că utilizatorul nu dorește să fie urmărit. Conform CCPA, companiile ar trebui să respecte astfel de semnale de tip opt-out.
Potrivit WebXray, situația este deosebit de problematică la Google: în 87% dintre cazurile analizate, semnalul opt-out ar fi fost ignorat. Auditul susține că acest lucru se vede tehnic relativ ușor, deoarece serverele ar continua să seteze cookie-uri chiar și când există marcajul corespunzător.
Și celelalte companii menționate ar avea rezultate slabe:
Auditul critică și așa-numitele platforme de administrare a consimțământului (CMP) – sistemele care stau în spatele bannerelor de cookie-uri. Deși ar trebui să ofere control asupra datelor, acestea ar eșua frecvent; inclusiv sisteme certificate de Google ar fi avut rate de eroare de până la 91%, potrivit WebXray.
Companiile vizate resping acuzațiile. Google a invocat un „neînțeles fundamental” legat de funcționarea produselor sale, iar Meta și Microsoft au susținut că respectă cerințele legale și tratează confidențialitatea cu seriozitate.
WebXray afirmă că multe dintre probleme ar putea fi rezolvate tehnic relativ simplu, de exemplu prin blocarea consecventă a cookie-urilor atunci când este detectat un semnal opt-out. În lipsa unei aplicări mai stricte a regulilor, încălcările ar putea rămâne, însă, o practică obișnuită, potrivit concluziilor citate.
Recomandate
Peste 100 de extensii dăunătoare din Chrome Web Store au fost legate de furt de date și preluare de conturi , într-un caz care pune sub semnul întrebării eficiența verificărilor făcute de Google înainte de publicarea add-on-urilor, potrivit WinFuture . Investigația a fost realizată de compania de securitate Socket , care susține că extensiile identificate fac parte dintr-o campanie coordonată, cu infrastructură comună de comandă și control (servere folosite pentru a trimite instrucțiuni către software-ul malițios). Scopurile atribuite extensiilor includ furtul de date sensibile, deturnarea de conturi și fraudă publicitară. Cum au fost „ambalate” extensiile ca să atragă instalări Conform cercetătorilor, extensiile au fost publicate sub cinci identități diferite de dezvoltator și plasate în mai multe categorii, pentru a maximiza numărul de instalări. Printre exemplele menționate se numără: presupuse instrumente pentru o bară laterală în Telegram; simulări de jocuri de noroc (de tip slot machines sau Keno); extensii care pretind că îmbunătățesc conținutul YouTube și TikTok; programe de traducere și diverse utilitare. Ce pot face: de la „session hijacking” la comenzi rulate pe dispozitiv În centrul campaniei ar exista o infrastructură de servere operată printr-un server virtual al furnizorului de găzduire Contabo, de unde ar fi coordonate mai multe acțiuni malițioase, inclusiv: deturnarea sesiunilor (preluarea unei sesiuni autentificate, fără parolă); colectarea de date de identitate; executarea de comenzi pe dispozitivele afectate. Un element considerat deosebit de critic în raport este citirea tokenurilor OAuth2 de tip „bearer” (tokenuri de acces care permit unei aplicații să acționeze în numele utilizatorului). Socket arată că, împreună cu date precum adresa de e-mail, fotografia de profil și numărul contului, atacatorii ar putea obține acces extins la conturi Google. Unele extensii ar manipula și interfața browserului prin injectare de cod, iar altele ar include funcții ascunse care se activează automat la pornirea browserului și preiau comenzi de la serverul de control. De ce contează: reacția lentă și riscul de compromitere „invizibilă” a conturilor Un caz descris ca „deosebit de alarmant” vizează o extensie care ar citi și chiar ar putea înlocui sesiuni din Telegram Web, ceea ce ar permite preluarea discretă a conturilor. Cercetătorii spun că indicii din cod ar sugera o structură de tip „malware-as-a-service” (malware oferit ca serviciu) cu elemente în limba rusă. Potrivit raportului, deși Google a fost notificat, multe dintre extensiile dăunătoare erau încă disponibile recent în Chrome Web Store, ceea ce ridică un risc operațional direct pentru utilizatori și companii: o extensie instalată pe un browser folosit la serviciu poate deveni o cale de acces către conturi și date, fără semne evidente la prima vedere. [...]
Microsoft a livrat actualizările de securitate din aprilie pentru Windows 10 și 11, iar pachetul aduce schimbări care pot reduce riscul de phishing prin fișiere Remote Desktop și poate limita trecerile neașteptate în modul de recuperare BitLocker după update-uri de Secure Boot , potrivit WinFuture . Actualizările sunt recomandate tuturor utilizatorilor și vizează atât închiderea de vulnerabilități, cât și corecții de fiabilitate. Update-urile sunt disponibile pentru versiunile încă suportate complet din Windows 11 și pentru utilizatorii Windows 10 aflați în programul ESU (Extended Security Updates – actualizări de securitate extinse, contra cost, după încheierea suportului standard). Pachetele pot fi instalate prin Windows Update, prin Microsoft Update Catalog sau prin Windows Server Update Services (WSUS), canalul folosit frecvent în companii pentru distribuția controlată a actualizărilor. Ce se schimbă operațional: Secure Boot, BitLocker și protecția Remote Desktop Un element comun în acest Patch Tuesday este zona Secure Boot (mecanismul care verifică integritatea procesului de pornire a sistemului). În Windows Security poate apărea statusul actualizărilor de certificate Secure Boot, însă îmbunătățirile sunt dezactivate implicit pe dispozitive comerciale și pe servere. Tot în această zonă, update-urile urmăresc să reducă situațiile în care un dispozitiv ajunge în modul de recuperare BitLocker după instalarea actualizărilor Secure Boot. În plus, pachetele de calitate includ „date de direcționare” mai fiabile pentru a extinde acoperirea dispozitivelor care pot primi automat noile certificate Secure Boot, dar într-un mod gradual, după ce sistemul „demonstrează” suficient de multe instalări reușite de update-uri. Pe partea de protecție împotriva phishing-ului, Remote Desktop primește un comportament mai strict la deschiderea fișierelor.rdp: înainte de conectare sunt afișate setările cerute, fiecare fiind dezactivată implicit, iar la prima deschidere pe un dispozitiv apare și o avertizare de securitate unică. Ce update-uri sunt vizate (KB-uri) și cum verifici versiunea instalată WinFuture listează actualizările pentru principalele ramuri: Windows 10 22H2 : KB5082200 Windows 11 26H1 : KB5083768 Windows 11 24H2 și 25H2 : KB5083769 Windows 11 23H2 : KB5082052 Pentru verificarea rapidă a build-ului instalat, publicația recomandă comanda „WinVer” (Windows + R → „winver”). Mai notează că, la începutul distribuției, articolele KB pot să nu fie imediat accesibile, dar update-urile apar în Microsoft Update Catalog . Corecții punctuale menționate: autentificare, rețea și resetarea PC-ului În Windows 10 22H2, una dintre corecțiile evidențiate vizează probleme de autentificare în aplicații cu cont Microsoft, unde putea apărea mesajul „No internet” chiar și cu conexiune funcțională, blocând accesul la servicii Microsoft și aplicații precum Teams. În Windows 11 24H2/25H2, update-ul include și îmbunătățiri de fiabilitate pentru SMB Compression peste QUIC (un protocol de transport bazat pe UDP), cu scopul de a reduce timeout-urile. Tot aici este menționată remedierea unui „known issue” care putea face să eșueze resetarea PC-ului („Păstrează fișierele mele” / „Elimină tot”) după un hotpatch de securitate din martie 2026. Separat, este menționat și un Servicing Stack Update pentru Windows 11 (SSU – componenta care instalează update-urile), care urmărește să mențină stabilitatea mecanismului de actualizare. Vulnerabilități: ce zone sunt atinse Materialul indică faptul că Microsoft a adresat vulnerabilități care includ, între altele, Applocker (filter driver),.NET Framework, GitHub Copilot și Visual Studio Code, Windows File Server, kernel-ul Windows, serviciul de mapare a dispozitivelor, precum și mai multe vulnerabilități în Office. Pentru detalii complete, trimiterea este către Security Update Guide . În practică, pentru organizații, combinația dintre întărirea fluxului Remote Desktop și ajustările din zona Secure Boot/BitLocker poate însemna mai puține incidente generate de fișiere.rdp malițioase și mai puține întreruperi operaționale după update-uri, însă efectul depinde de configurarea și politicile de administrare din fiecare mediu. [...]
Microsoft avertizează că routerele din case și birouri mici au devenit o verigă operațională pentru spionaj la scară largă , după ce un grup cu legături militare rusești le-ar fi folosit pentru a deturna trafic de internet și a obține vizibilitate în rețele mai bine protejate, potrivit Economedia . Miza pentru companii este una practică: atacatorii nu ar mai avea nevoie să „spargă” direct rețeaua corporativă pentru a colecta date sau a pregăti pași ulteriori, ci pot folosi infrastructura periferică neadministrată ( routere SOHO – „small office/home office”, adică echipamente din locuințe și birouri mici) ca punct de sprijin. Cum funcționează metoda descrisă de Microsoft Echipa de informații despre amenințări cibernetice a Microsoft arată că grupul Forest Blizzard a transformat routere nesigure în platforme de supraveghere „la nivel de stat”. Cel puțin din august 2025, grupul ar exploata dispozitive SOHO vulnerabile pentru a deturna traficul DNS (sistemul care „traduce” numele site-urilor în adrese tehnice), ceea ce permite colectarea pasivă a datelor de rețea și mascarea operațiunilor ulterioare în spatele unei infrastructuri legitime. Publicația notează că această abordare ar oferi actorului „vizibilitate” în medii mai mari și mai bine protejate, fără compromiterea directă a rețelelor corporative. De ce contează: escaladare pe o zonă greu de controlat Microsoft susține că, deși infiltrarea dispozitivelor SOHO nu este o noutate, este pentru prima dată când observă deturnarea DNS folosită la scară largă pentru a susține direct atacuri de tip „adversar-în-mijloc” (AiTM), adică situații în care atacatorul se interpune între utilizator și serviciul accesat, vizând conexiuni TLS (standardul care securizează traficul web). Microsoft a identificat peste 200 de organizații și 5.000 de dispozitive afectate de infiltrarea Forest Blizzard. Compania precizează că nu a observat compromiterea activelor deținute de Microsoft, însă cercetătorii consideră operațiunea o escaladare a modului în care actorii statali pot transforma dispozitive periferice neadministrate în instrumente de atac și că ar putea permite interceptare activă la scară mai largă în viitor. [...]
O campanie de spionaj cibernetic asociată Rusiei a compromis cel puțin 67 de conturi de e-mail ale Forțelor Aeriene Române , într-un val mai amplu de atacuri care a vizat Ucraina și alte state din regiune, potrivit unei analize citate de Agerpres . Datele, analizate de Reuters, indică o expunere operațională cu potențial impact asupra comunicațiilor militare, inclusiv în zone legate de infrastructura NATO. Conform informațiilor, hackerii „având legături cu Rusia” au spart peste 170 de conturi de e-mail aparținând procurorilor și anchetatorilor din Ucraina în ultimele luni. În total, ar fi fost compromise cel puțin 284 de inbox-uri între septembrie 2024 și martie 2026, pe baza unor jurnale de operațiuni și a mii de e-mailuri sustrase, rămase accidental expuse pe internet chiar de către atacatori. Ce arată datele despre țintele din România și regiune În România, atacatorii au compromis cel puțin 67 de conturi de e-mail ale Forțelor Aeriene Române, inclusiv conturi care ar aparține unor baze aeriene NATO și cel puțin unui ofițer superior. Ministerul Apărării Naționale nu a răspuns solicitărilor de comentarii ale Reuters. În același set de date, apar și alte ținte din state NATO și din Balcani, între care: Grecia : 27 de inbox-uri gestionate de Statul Major General al armatei; între cei vizați s-au numărat atașați militari greci din India și Bosnia, precum și Centrul de sănătate mentală al armatei elene. Bulgaria : cel puțin patru inbox-uri ale unor oficiali locali din regiunea Plovdiv. Serbia : conturi ale unor cadre universitare și oficiali militari, potrivit Reuters. Cum a ieșit la iveală campania și cine o atribuie Datele despre campanie au fost descoperite de Ctrl-Alt-Intel , un colectiv de cercetători britanici și americani specializați în amenințări cibernetice, după ce acestea au fost expuse accidental online. Grupul a descris situația drept o oportunitate rară de a vedea „mecanismele interne” ale unei operațiuni de spionaj, pe fondul unei erori operaționale a atacatorilor. Ctrl-Alt-Intel a atribuit campania grupului Fancy Bear , nume asociat unei unități rusești de ciberspionaj militar. Doi cercetători care au examinat independent raportul — Matthieu Faou (ESET) și Feike Hacquebord (TrendAI) — sunt de acord că hackerii au legături cu Moscova, însă există rezerve privind identificarea exactă: Faou spune că nu poate confirma implicarea Fancy Bear, iar Hacquebord contestă atribuirea, sugerând o altă grupare rusă. Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii ale Reuters, iar Moscova a negat în repetate rânduri implicarea în operațiuni de piraterie informatică împotriva altor țări. De ce contează: risc operațional pentru instituții de apărare Din perspectiva operațională, compromiterea unor conturi de e-mail din structuri militare poate însemna acces la corespondență internă, contacte și fluxuri de lucru, cu efecte potențiale asupra securității informațiilor și a coordonării instituționale. În cazul României, analiza indică inclusiv conturi asociate unor baze aeriene NATO, ceea ce ridică miza incidentului în context aliat. Pe partea ucraineană, datele arată că au fost vizate instituții legate de anticorupție și contraspionaj, inclusiv Biroul procurorului specializat în domeniul apărării, ARMA și Centrul de formare a procurorilor din Kiev. Echipa ucraineană de intervenție în caz de urgențe informatice a declarat că era la curent cu atacul și că investigase deja unele dintre breșele de securitate identificate de Reuters. [...]
Un set de 108 extensii pentru Google Chrome este acuzat că fură datele utilizatorilor , iar riscul pentru companii este unul operațional direct: orice angajat care le are instalate poate expune informații din sesiunea de navigare și date asociate conturilor folosite la muncă, potrivit Android Headlines . Materialul semnalează că problema nu ține de o singură extensie „izolată”, ci de un număr mare de extensii, ceea ce complică controlul intern în organizații care permit instalarea liberă de add-on-uri în browser. În practică, extensiile de browser sunt un punct sensibil deoarece rulează în contextul navigării și pot avea acces la datele pe care utilizatorul le vede sau le introduce. De ce contează pentru firme: risc operațional în lanț Pentru mediul de business, miza este că o extensie malițioasă poate deveni o poartă de ieșire pentru date, fără să fie nevoie de un atac clasic asupra infrastructurii companiei. În funcție de permisiunile acordate, astfel de extensii pot ajunge să colecteze informații care țin de activitatea curentă: autentificări, conținut accesat în aplicații web și alte date generate în browser. Android Headlines îndeamnă utilizatorii să verifice dacă au instalată vreo extensie din lista menționată în articol și să o elimine dacă se regăsește acolo. Ce e de făcut, imediat, în organizații Din perspectiva igienei de securitate, mesajul practic este simplu: inventarierea și controlul extensiilor instalate în Chrome devin o măsură de bază, nu una opțională. Pentru companii, asta se traduce în pași precum: verificarea extensiilor instalate pe calculatoarele de serviciu; eliminarea extensiilor suspecte identificate în listă; limitarea instalării de extensii la un set aprobat intern, acolo unde politica IT permite. Articolul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii tehnice complete despre mecanismul exact de exfiltrare a datelor sau despre identitatea dezvoltatorilor extensiilor, astfel că evaluarea impactului „pe caz” rămâne dependentă de verificarea efectivă a extensiilor instalate și a permisiunilor lor. [...]
MApN spune că a centralizat securitatea cibernetică după compromiterea unor conturi de e-mail , o măsură cu impact operațional direct asupra modului în care instituția își administrează infrastructura IT, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale a confirmat că o grupare de hackeri „apropiată de Rusia” a compromis „câteva zeci” de adrese de e-mail ale Armatei Române. În același incident, pentru alte 30 de adrese „exploatarea nu a avut succes”, deoarece atacul a fost depistat, analizat și izolat în termen de 24 de ore, a transmis instituția, prin comunicat. Potrivit MApN, datele vizate au fost neclasificate și folosite în activități administrative curente, respectiv pentru vehicularea unor informații publice. Ministerul susține că „nu a existat posibilitatea accesării sau exfiltrării de date clasificate”. Ce s-a întâmplat și când a fost depistat incidentul MApN precizează că incidentul a fost depistat în luna martie 2025 și că a implicat compromiterea „a câtorva zeci” de adrese de e-mail, în timp ce alte 30 de conturi nu au fost compromise. „Incidentul a fost depistat, analizat de structurile competente și izolat în termen de 24h.” Măsura anunțată: securitatea cibernetică, preluată „integral la nivel central” Pentru a reduce riscul unor situații similare, MApN afirmă că, din martie 2026, componenta de securitate cibernetică a fost preluată „integral la nivel central”. Instituția mai spune că monitorizează constant infrastructurile proprii și aplică măsuri pentru eliminarea unor vulnerabilități. Contextul internațional invocat: informații atribuite Reuters Precizările MApN vin după ce Reuters a relatat despre un atac cibernetic atribuit hackerilor ruși, care ar fi vizat și alte state NATO, precum Grecia sau Bulgaria, și care s-ar fi desfășurat în perioada septembrie 2024 – martie 2026. Potrivit Reuters, în România ar fi fost compromise cel puțin 67 de conturi de e-mail administrate de Forțele Aeriene Române , inclusiv unele aparținând bazelor aeriene NATO și cel puțin unui ofițer militar superior. Tot Reuters notează că platforma Ctrl-Alt-Intel a atribuit atacurile grupării „Fancy Bear”. Aceeași sursă mai menționează că un atac ar fi compromis 27 de căsuțe poștale de e-mail gestionate de Statul Major General al Apărării Naționale Elene, inclusiv conturi ale unor atașați de apărare greci. [...]
