Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Un set de 108 extensii pentru Google Chrome este acuzat că fură datele utilizatorilor, iar riscul pentru companii este unul operațional direct: orice angajat care le are instalate poate expune informații din sesiunea de navigare și date asociate conturilor folosite la muncă, potrivit Android Headlines.
Materialul semnalează că problema nu ține de o singură extensie „izolată”, ci de un număr mare de extensii, ceea ce complică controlul intern în organizații care permit instalarea liberă de add-on-uri în browser. În practică, extensiile de browser sunt un punct sensibil deoarece rulează în contextul navigării și pot avea acces la datele pe care utilizatorul le vede sau le introduce.
Pentru mediul de business, miza este că o extensie malițioasă poate deveni o poartă de ieșire pentru date, fără să fie nevoie de un atac clasic asupra infrastructurii companiei. În funcție de permisiunile acordate, astfel de extensii pot ajunge să colecteze informații care țin de activitatea curentă: autentificări, conținut accesat în aplicații web și alte date generate în browser.
Android Headlines îndeamnă utilizatorii să verifice dacă au instalată vreo extensie din lista menționată în articol și să o elimine dacă se regăsește acolo.
Din perspectiva igienei de securitate, mesajul practic este simplu: inventarierea și controlul extensiilor instalate în Chrome devin o măsură de bază, nu una opțională. Pentru companii, asta se traduce în pași precum:
Articolul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii tehnice complete despre mecanismul exact de exfiltrare a datelor sau despre identitatea dezvoltatorilor extensiilor, astfel că evaluarea impactului „pe caz” rămâne dependentă de verificarea efectivă a extensiilor instalate și a permisiunilor lor.
Recomandate
Date scurse din baza internă de decese a Rosstat sugerează o amploare mai mare a pierderilor de război ale Rusiei , după ce două grupuri de hackeri au publicat ceea ce spun că sunt liste confidențiale ale Kremlinului, potrivit Bild . Informația contează din perspectiva securității cibernetice și a riscului operațional: o instituție-cheie de statistică ar fi fost compromisă, iar date sensibile ar fi fost extrase pe o perioadă de peste patru ani. Publicația scrie că belarușii din gruparea „Cyberpartisanen” și grupul de hackeri „Silent Crow” susțin că au pătruns în rețeaua Rosstat (agenția rusă de statistică). Conform relatării, hackerii ar fi analizat o bază internă de date privind decesele, care include certificate de deces din intervalul februarie 2022 – august 2026. Ce se știe despre scurgerea de date Potrivit informațiilor prezentate, Kremlinul ar fi evitat ani la rând să comunice oficial numărul morților. În acest context, setul de date scurs ar indica „posibila amploare” a pierderilor, pe baza înregistrărilor din sistemul Rosstat. Bild precizează că a verificat „prin sondaj” (selectiv) datele, iar expertul în Rusia Janis Kluge a oferit o evaluare pentru publicație. Concluzia lui, citată de Bild, este: „La prima vedere, datele par autentice.” De ce contează: vulnerabilitate instituțională și risc de exploatare Dincolo de dimensiunea politică, cazul indică o breșă într-o infrastructură informațională a statului, cu potențiale efecte în lanț: expunerea de date personale (certificate de deces), posibilitatea manipulării sau compromiterii integrității bazelor de date și utilizarea informației în operațiuni de influență. Materialul nu oferă detalii tehnice despre metoda de atac, amploarea exactă a datelor exfiltrate sau o confirmare independentă completă a autenticității. În forma prezentată, evaluarea rămâne una preliminară, bazată pe verificări selective și pe opinia unui expert citat de publicație. [...]
Hubul european de securitate maritimă la Marea Neagră va funcționa în două locații, la Constanța și la Varna , o arhitectură operațională care ar urma să împartă responsabilitățile regionale și să accelereze punerea în funcțiune a unui mecanism european de monitorizare și răspuns la amenințări, inclusiv cibernetice, potrivit Agerpres . Finanțarea anunțată de Comisia Europeană pentru hub este de 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei), informație menționată de deputata USR Oana Țoiu într-o postare pe Facebook, în contextul vizitei la București a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ce va face hubul și de ce contează pentru infrastructura critică Conform informațiilor prezentate, centrul va avea atribuții în: monitorizare și avertizare timpurie; protecția infrastructurii maritime critice, inclusiv porturi, cabluri submarine, conducte, instalații offshore și rute de navigație; creșterea rezilienței la amenințări hibride și cibernetice. Din perspectiva companiilor care operează în porturi, energie offshore sau telecom (prin cabluri submarine), miza este reducerea riscurilor operaționale și a vulnerabilităților care pot produce întreruperi, costuri suplimentare și întârzieri logistice. Cum se leagă de securitatea cibernetică: conectarea la ENISA și Centrul de la București Oana Țoiu afirmă că hubul va fi interconectat cu mai multe mecanisme și instituții relevante, între care: CISE (mediul comun european pentru schimbul de informații maritime), asociat Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA); MARSUR (rețeaua de supraveghere maritimă) din cadrul Agenției Europene de Apărare (EDA); SCOMAR, sistemul românesc de supraveghere și observare la Marea Neagră; FRONTEX, SATCEN, ENISA (agenția UE pentru securitate cibernetică) și Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică de la București , precum și structuri relevante ale NATO. Interconectarea cu ENISA și cu centrul de competențe de la București indică faptul că dimensiunea cibernetică este tratată ca parte integrată a securității maritime, nu ca un capitol separat. Ce urmează: calendar, structură juridică și bugete naționale Pașii următori enumerați de Oana Țoiu includ formalizarea calendarului de operaționalizare și desemnarea coordonatorilor (național și comun), înființarea structurii juridice și stabilirea unui Consiliu de Conducere. De asemenea, este menționată includerea în bugetele anuale 2027 a contribuțiilor naționale în România și Bulgaria, precum și continuarea dialogului cu Turcia, Comisia Europeană și state membre precum Germania și Franța. Separat de finanțarea hubului, Ursula von der Leyen a anunțat și alocarea a 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) către autoritățile române pentru operațiuni de căutare și salvare în Marea Neagră și a vorbit despre accelerarea demersurilor pentru operaționalizarea hubului, cu un calendar pentru finalizare. [...]
Un atac de tip DDoS a provocat probabil întreruperi de internet în Coreea de Nord , blocând timp de circa 32 de ore accesul la zeci de site-uri oficiale, potrivit informațiilor publicate de HotNews , care citează o analiză a companiei americane de monitorizare a rețelelor Kentik . Analiza Kentik indică mai multe valuri de trafic care au venit simultan din două țări și au coincis cu momentul în care site-urile nord-coreene au început să cadă. Doug Madory, director de analiză a internetului la Kentik, a declarat pentru Reuters că vârfurile de trafic au început marți, în jurul orei 11:00 (ora locală), și că „este cu siguranță un atac DDoS (Distributed Denial-of-Service)”, adică o supraîncărcare intenționată a serverelor printr-un volum foarte mare de cereri. Totuși, datele analizate nu indică identitatea autorilor, iar Kentik a evaluat doar o parte din traficul direcționat către Coreea de Nord, ceea ce limitează concluziile privind originea exactă și amploarea atacului. Ce a fost afectat Întreruperile au vizat peste 40 de site-uri oficiale care folosesc domeniul național „.kp”, inclusiv paginile Ministerului Afacerilor Externe și ale agenției de presă de stat KCNA, potrivit presei sud-coreene citate în material. Ipoteze alternative și ce nu pare să fie cauza Presa sud-coreeană a menționat și o posibilă explicație non-cibernetică: experți în securitate au indicat că o alimentare instabilă cu energie electrică ar fi putut contribui la problemele de funcționare. În același timp, căderile din Coreea de Nord „nu par” să fie legate de problemele globale apărute ulterior în săptămână, generate de dezvăluirea unor vulnerabilități în limbajul de programare PHP, potrivit informațiilor din analiză. Context: nu este un incident izolat Rețeaua de internet a Coreei de Nord, strict controlată, a mai fost paralizată și în trecut. Un exemplu menționat este finalul anului 2014, când țara a avut o întrerupere completă de câteva ore, pe fondul tensiunilor legate de o comedie a Sony Pictures despre asasinarea fictivă a liderului Kim Jong Un. [...]
Cloudflare își mută managementul vulnerabilităților spre „apărare la marginea rețelei” (edge) cu ajutorul modelelor OpenAI , într-un serviciu aflat în acces timpuriu care promite să lege direct descoperirea unei probleme în cod de semnalele din producție și de măsuri concrete de reducere a expunerii, potrivit OpenAI . Miza operațională este reducerea timpului pierdut de echipele de securitate în trierea alertelor și accelerarea trecerii de la „am găsit o vulnerabilitate” la „am aplicat o protecție”. Ce lansează Cloudflare și cum funcționează Serviciul se numește „ Vulnerability Discovery and Remediation ” și este oferit în regim de early access prin Cloudflare Managed Defense. Conform descrierii, Cloudflare combină modele OpenAI accesate prin Daybreak cu propria rețea globală și cu „context de amenințări” (threat context) pentru a investiga cod și a evalua potențiale vulnerabilități. Diferența pe care o urmărește Cloudflare este conectarea unei vulnerabilități din cod cu realitatea din producție: dacă ruta afectată este activă, dacă primește trafic suspect și dacă există deja controale de securitate care o protejează. Aceste semnale ar trebui să ajute la prioritizarea investigațiilor. În fluxul descris, serviciul: analizează cod „autorizat de client” pentru a identifica vulnerabilități potențiale și a verifica dovezile din spatele fiecărei constatări; pregătește propuneri de patch-uri (corecții în cod) și, unde este cazul, reguli personalizate de Web Application Firewall (WAF – filtru de securitate pentru aplicații web) pentru a reduce expunerea până la aplicarea unui fix; rulează verificări automate pe propuneri, iar echipa Cloudflare le revizuiește înainte de a le trimite clienților, care păstrează controlul asupra modificărilor implementate. De ce contează pentru companii: triere mai rapidă și protecții temporare OpenAI notează că echipele de securitate se confruntă cu un flux constant de informații despre vulnerabilități și alerte, iar trierea manuală consumă timp și capacitate. Abordarea Cloudflare încearcă să reducă această presiune prin: mai mult „context” din trafic și semnale de securitate, pentru a decide ce merită investigat primul; măsuri de protecție la nivel de edge (de exemplu, reguli WAF) care pot limita expunerea înainte ca echipele de dezvoltare să finalizeze corecțiile. În esență, produsul este poziționat ca o punte între descoperirea vulnerabilităților și apărarea efectivă, cu pași intermediari „gata de evaluat” de client. Rolul Codex în ingineria Cloudflare și un reper de cost În paralel, Codex este folosit pe scară largă în organizația de inginerie a Cloudflare pentru creșterea productivității și îmbunătățirea calității codului, potrivit lui Mark Anderson, President of Revenue, Cloudflare. Acesta susține că „100%” dintre dezvoltatorii companiei folosesc Codex. Anderson oferă și un exemplu concret: o echipă de patru dezvoltatori ar fi refăcut un produs în trei zile, ar fi făcut rollout și testare, cu un cost de 1.100 dolari (aprox. 5.000 lei) pe tokeni, estimând că altfel ar fi fost nevoie de luni de lucru și „poate de 10 ori mai mulți dezvoltatori”. „Frumusețea automatizării pe care o oferă Daybreak și Codex este că poți atribui mașinilor munca de rutină, astfel încât oamenii să-și exercite judecata asupra celor mai importante decizii de inginerie și securitate.” Ce urmează Materialul indică faptul că „Vulnerability Discovery and Remediation” este în acces timpuriu, fără a detalia calendarul unei disponibilități generale sau condițiile comerciale. Direcția este însă explicită: integrarea modelelor AI în procesele de inginerie și securitate, astfel încât analiza codului, semnalele din producție și acțiunile propuse (protecții și patch-uri) să fie legate într-un flux unic, în care clientul decide ce implementează. [...]
Atacurile Plex2Shell pot transforma rapid un NAS expus pe internet într-un „proxy” pentru infractori, cu impact direct asupra continuității și securității datelor , iar QNAP le cere utilizatorilor să actualizeze imediat aplicația Plex Media Server , potrivit TechRadar . QNAP a publicat un avertisment de securitate în care susține că versiuni mai vechi de Plex Media Server instalate pe dispozitivele sale NAS sunt exploatate „activ” în atacuri care folosesc lanțul de vulnerabilități numit Plex2Shell. Compania indică faptul că Plex a confirmat exploatarea „activă și pe scară largă” a acestor probleme și recomandă actualizarea imediată, plus verificări suplimentare ale dispozitivelor. De ce contează pentru companii: NAS-ul poate fi folosit ca infrastructură de atac În scenariile observate de companii de securitate (conform articolului), atacatorii au folosit exploatarea Plex2Shell mai ales pentru a instala software de tip „proxy” și mineri de criptomonede. Miza operațională este însă în special componenta de proxy: un NAS compromis poate deveni un nod într-o rețea care redirecționează trafic malițios prin conexiuni rezidențiale/legitime, ceea ce poate ajuta infractorii să-și ascundă identitatea și să lanseze atacuri de tip DDoS (blocarea serviciilor prin supraîncărcare). Pe lângă acest risc, lanțul de vulnerabilități permite, în anumite condiții, preluarea completă a dispozitivului și accesul la conținutul stocat, inclusiv date sensibile. Ce este Plex2Shell și ce versiuni sunt vizate Plex a anunțat că a remediat patru vulnerabilități care afectau Plex Media Server 1.43.2 și versiunile mai vechi (CVE-2026-96652, CVE-2026-96654, CVE-2026-96655, CVE-2026-96656). Luate separat sunt „relativ periculoase”, dar combinate permit executarea de cod de la distanță, fără autentificare, cu privilegii maxime — adică un atacator poate prelua controlul asupra NAS-ului prin Plex Media Server. Conform informațiilor prezentate, Plex a livrat corecția în septembrie 2026, iar la câteva săptămâni a apărut și un exploit demonstrativ (proof-of-concept), după care au fost raportate exploatări „în teren”. Ce recomandă QNAP: actualizare, dar și măsuri de remediere dacă NAS-ul a fost expus Plex a corectat problemele în Plex Media Server 1.43.3 (build 1.43.3.10861), disponibil pentru descărcare prin App Center-ul QNAP. QNAP precizează că vulnerabilitățile sunt în Plex Media Server, nu în sistemele de operare QTS și QuTS. Totuși, mesajul operațional cheie este că simpla actualizare poate să nu fie suficientă dacă dispozitivul a fost accesibil din internet în timp ce rula o versiune vulnerabilă. În acest caz, Plex indică faptul că NAS-ul ar trebui tratat ca posibil compromis, iar utilizatorii sunt sfătuiți să facă: reinstalare „curată” (clean reinstall); verificări de compromitere; resetarea credențialelor. Dimensiunea potențială a expunerii Numărul exact de dispozitive QNAP NAS accesibile din internet este greu de stabilit, însă datele BitSight citate în material indică existența a „zeci de mii” de astfel de sisteme în prezent. Asta nu înseamnă că toate rulează Plex Media Server sau că toate sunt vulnerabile, dar sugerează o suprafață teoretică de atac semnificativă pentru organizațiile care folosesc NAS-uri expuse public. [...]
O extensie Chrome asociată Planet VPN poate monetiza căutările utilizatorilor prin redirecționări , ridicând semne de întrebare despre modelul de afaceri al unui serviciu „gratuit” cu 50 de milioane de descărcări pe Android, potrivit unei analize TechRadar . Publicația arată că extensia Planet Search rerutează interogările prin domenii intermediare înainte de a ajunge la rezultate Yahoo monetizate, iar în trecut a fost promovată direct din aplicația desktop a VPN-ului. Cum funcționează redirecționarea și de ce contează TechRadar spune că a analizat independent codul sursă al extensiei Planet Search și a confirmat că aceasta schimbă motorul de căutare implicit din Chrome folosind o setare din manifest (chrome_settings_overrides.search_provider), direcționând căutările către planet-search[.]com. De acolo, interogările „sar” prin mai multe domenii intermediare și ajung la un endpoint de căutare Yahoo de tip syndication (/yhs/search), configurat cu parametri comerciali și etichete de urmărire a campaniilor. În practică, astfel de rute pot expune intenția de căutare (ce caută utilizatorul) către rețele comerciale terțe, un comportament pe care publicația îl consideră neobișnuit pentru un produs asociat cu protecția confidențialității, cum este un VPN. Informații contradictorii despre motorul de căutare Deși pagina extensiei din Chrome Web Store menționează că modifică setările implicite de căutare, listarea promite explicit că „rezultatele implicite vor fi furnizate de Google”. Într-o altă pagină, se afirmă că furnizorul va fi schimbat la Microsoft Bing. Totuși, în testele TechRadar, rezultatele au ajuns în mod constant pe pagini Yahoo. În plus, politica de confidențialitate a Planet Search precizează că anumite servicii de căutare sunt furnizate prin CodeFuel, o platformă de monetizare a căutărilor, și că serviciul poate colecta date de utilizare, inclusiv „interogările de căutare” și „data și ora” acestora. Legătura cu Planet VPN și distribuția către utilizatori Extensia Planet Search are 2 milioane de utilizatori, conform paginii sale din Chrome Web Store, iar compania-mamă (Free Planet VPN S.R.L.) apare menționată într-o investigație Socket despre aplicații de tip „searchjacking” (preluarea căutărilor din browser pentru monetizare). TechRadar susține că dezvoltatorul a direcționat activ utilizatori din produsul VPN către extensia Chrome cel puțin până la mijlocul lunii ianuarie. Publicația afirmă că a verificat versiuni mai vechi ale clientului desktop Planet VPN și a identificat că în versiunea V.2.10.69.99, lansată la 13 ianuarie 2026, utilizatorilor li se recomanda instalarea extensiei Planet Search în timpul configurării. Monetizarea: comisioane din reclame, dar fără confirmare privind beneficiarul TechRadar explică faptul că, în aranjamente de partajare a veniturilor din căutare, clicurile pe anunțuri sponsorizate pot genera comisioane de recomandare, care pot fi împărțite cu editorul extensiei. Publicația precizează însă că nu a putut confirma dacă Planet Free VPN obține venituri din acest mecanism. Plângeri privind dezinstalarea și reacția companiei Publicația notează că există frustrări vechi legate de extensie, inclusiv relatări ale unor utilizatori care au avut dificultăți în a o elimina. Un utilizator este citat spunând că „se simte ca un malware”. TechRadar menționează și un răspuns al dezvoltatorului către un utilizator, potrivit căruia extensia poate fi dezinstalată doar din setările aplicației desktop Planet VPN. TechRadar precizează că nu a verificat dacă versiunea curentă a extensiei folosește în continuare metode care o fac dificil de eliminat. Free Planet VPN S.R.L. nu a răspuns unei solicitări de comentariu înainte de publicare. [...]
