Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Microsoft avertizează că routerele din case și birouri mici au devenit o verigă operațională pentru spionaj la scară largă, după ce un grup cu legături militare rusești le-ar fi folosit pentru a deturna trafic de internet și a obține vizibilitate în rețele mai bine protejate, potrivit Economedia.
Miza pentru companii este una practică: atacatorii nu ar mai avea nevoie să „spargă” direct rețeaua corporativă pentru a colecta date sau a pregăti pași ulteriori, ci pot folosi infrastructura periferică neadministrată (routere SOHO – „small office/home office”, adică echipamente din locuințe și birouri mici) ca punct de sprijin.
Echipa de informații despre amenințări cibernetice a Microsoft arată că grupul Forest Blizzard a transformat routere nesigure în platforme de supraveghere „la nivel de stat”. Cel puțin din august 2025, grupul ar exploata dispozitive SOHO vulnerabile pentru a deturna traficul DNS (sistemul care „traduce” numele site-urilor în adrese tehnice), ceea ce permite colectarea pasivă a datelor de rețea și mascarea operațiunilor ulterioare în spatele unei infrastructuri legitime.
Publicația notează că această abordare ar oferi actorului „vizibilitate” în medii mai mari și mai bine protejate, fără compromiterea directă a rețelelor corporative.
Microsoft susține că, deși infiltrarea dispozitivelor SOHO nu este o noutate, este pentru prima dată când observă deturnarea DNS folosită la scară largă pentru a susține direct atacuri de tip „adversar-în-mijloc” (AiTM), adică situații în care atacatorul se interpune între utilizator și serviciul accesat, vizând conexiuni TLS (standardul care securizează traficul web).
Microsoft a identificat peste 200 de organizații și 5.000 de dispozitive afectate de infiltrarea Forest Blizzard. Compania precizează că nu a observat compromiterea activelor deținute de Microsoft, însă cercetătorii consideră operațiunea o escaladare a modului în care actorii statali pot transforma dispozitive periferice neadministrate în instrumente de atac și că ar putea permite interceptare activă la scară mai largă în viitor.
Recomandate
O campanie de spionaj cibernetic derulată timp de un an a vizat e-mailurile unor cercetători americani din domeniul nuclear, contractori din industria de apărare și angajați ai Guvernului SUA, iar autoritățile americane spun că metodele au fost testate inițial pe ținte din Ucraina înainte de extinderea către state NATO, potrivit Adevărul . Miza operațională este că atacul a exploatat o vulnerabilitate care permite compromiterea conturilor fără ca victima să dea click pe linkuri malițioase, ceea ce complică prevenția bazată pe „atenția utilizatorului”. Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru organizații Autoritățile americane și aliații lor descriu o campanie amplă de spionaj cibernetic atribuită unui grup de hackeri ruși, cu ținte în zona sensibilă a cercetării nucleare și a bazei industriale de apărare. Experții citați indică un interes al Moscovei pentru tehnologia fuziunii nucleare și pentru informații care ar putea sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, relatarea fiind atribuită CNN în materialul Adevărul. Compania americană Proofpoint , care a investigat o parte dintre atacuri, spune că au fost vizate servere de e-mail folosite de instalații nucleare și companii din industria de apărare din SUA. Tehnica: compromitere prin simpla deschidere a mesajului Potrivit avertismentului federal citat, atacatorii au exploatat o vulnerabilitate software rară care permite compromiterea unui cont de e-mail fără ca utilizatorul să acceseze un link malițios; era suficient ca victima să deschidă mesajul într-un sistem vulnerabil. Consecința potențială: atacatorii puteau fura până la trei luni de corespondență electronică și întregul director de contacte al organizației vizate — un tip de acces care poate accelera atacuri ulterioare (de exemplu, prin identificarea rapidă a persoanelor-cheie și a lanțurilor interne de comunicare). Cine a fost vizat și ce tip de informații se urmăreau Lista domeniilor afectate, conform materialului, include: guverne federale și locale din SUA; agenții de aplicare a legii; sectoarele apărării, energiei și educației. Sherrod DeGrippo, vicepreședinte în cadrul Unit 42 (Palo Alto Networks) , a spus că atacatorul spera probabil să obțină informații strategice despre informații militare occidentale, logistică și decizii politice. „Testare” în Ucraina înainte de extinderea către NATO Autoritățile americane și aliații lor susțin că gruparea și-a testat metodele asupra unor ținte din Ucraina înainte de a le folosi împotriva organizațiilor din statele NATO. În avertisment este descrisă o tendință a grupurilor rusești de a folosi Ucraina atât ca țintă prioritară, cât și ca „banc de testare” pentru tehnici malițioase înainte de o desfășurare mai amplă. Ministrul britanic al Securității, Dan Jarvis, a calificat strategia drept „deosebit de îngrijorătoare”, pe fondul perfecționării metodelor pe victime din Ucraina înainte de vizarea statelor NATO. Ce se știe despre anchetă În paralel cu investigațiile, autoritățile au identificat unul dintre presupușii membri ai grupării: un cetățean rus de aproximativ 30 de ani, arestat în Thailanda în noiembrie și extrădat în SUA, care a comparut luna trecută în fața unei instanțe federale din Boston. Brett Leatherman, director adjunct al diviziei cibernetice din FBI, a declarat că, după o perioadă de relativă acalmie de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 2022, atacurile cibernetice atribuite Rusiei împotriva Statelor Unite s-au intensificat în ultimul an. [...]
La 16 zile de la atac, Cadastrul rămâne fără termen de repornire, deși e-Terra a fost mutată în Cloudul Guvernamental , iar redeschiderea este condiționată de o etapă finală de validare și testare, potrivit Ziarul Financiar . Blocajul continuă să afecteze piața imobiliară, în lipsa unei date ferme pentru repunerea în funcțiune a sistemelor. Guvernul susține că „reconstrucția infrastructurii informatice și migrarea aplicației e-Terra în Cloudul Guvernamental au fost finalizate”, iar aplicația „a fost instalată și configurată” în noua infrastructură centralizată. Următorul pas este testarea, însă autoritățile nu avansează nici acum un calendar de reluare a serviciilor. Cu trei zile înainte, în informarea din 27 iulie, migrarea era încă în lucru, iar Guvernul transmitea că „nu putem încă anunța o oră sau o dată fermă de repunere în funcțiune”. Redeschiderea depinde de testele DNSC, STS și Cyberint Conform mesajului citat, „în prezent se desfășoară etapa finală de validare”, iar testele de „securitate, funcționalitate și performanță” sunt realizate independent de specialiști din: Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) ; Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS); Cyberint. Obiectivul este identificarea vulnerabilităților sau neconformităților care ar putea afecta „securitatea, stabilitatea ori disponibilitatea serviciilor”. Procesul este descris ca iterativ: problemele identificate sunt remediate și retestate, iar platformele ar urma să fie repuse în funcțiune doar după confirmarea îndeplinirii cerințelor operaționale și a gestionării riscurilor de securitate. Guvernul afirmă că va comunica „momentul repunerii în funcțiune” după finalizarea cu succes a testelor și validărilor tehnice, fără să indice un interval. „Circulara” către instituții: recomandări fără termen și fără mecanism de verificare În paralel, Guvernul, împreună cu DNSC și STS, a transmis o informare către instituțiile publice centrale și locale, prezentată ca demers de creștere a rezilienței cibernetice și de prevenire a unor incidente similare. Documentul include „recomandări tehnice și organizatorice” și „instrucțiuni privind îndeplinirea obligațiilor prevăzute de legislația în vigoare” și cere verificări cu prioritate privind: nivelul de protecție al sistemelor informatice; implementarea măsurilor de securitate; existența și testarea copiilor de siguranță (backup); actualizarea planurilor de continuitate și de răspuns la incidente. În textul prezentat de ZF, informarea nu stabilește un termen-limită, nu prevede obligație de raportare a rezultatului și nu descrie consecințe pentru instituțiile care nu se conformează. Context de reglementare: obligații deja în vigoare prin OUG 155/2024 ZF notează că obligațiile invocate în informare sunt deja în vigoare, în contextul transpunerii directivei europene NIS2 în România prin OUG 155/2024 (finalul anului 2024). Actul normativ stabilește cerințe pentru entitățile esențiale și importante, de la managementul riscurilor și audit de securitate până la planuri de continuitate și notificarea incidentelor. În același material sunt citate poziții ale unor specialiști care critică „conformitatea pe hârtie” în lipsa verificărilor tehnice. Adrian Munteanu, auditor de securitate cibernetică atestat de DNSC, este citat astfel: „Ne-am obişnuit să confundăm existenţa unei hârtii cu existenţa unui control. În securitate, hârtia nu opreşte atacatorul.” Tot el indică necesitatea demonstrării funcționării măsurilor, nu doar declararea conformității: „Nu este suficient ca instituţia să declare că este conformă. Trebuie să demonstreze că măsurile funcţionează.” Andrei Avădănei, fondator și CEO al Bit Sentinel, declara la ZF Live că autoritățile publice centrale intră sub NIS2, dar că nu este sigur că toate au început să aplice cerințele, „dovada fiind și genul acesta de incident”. Ce lipsește: soluții intermediare și consultare cu profesiile afectate Mesajul Guvernului nu include măsuri intermediare pentru deblocarea activității cât timp sistemul rămâne oprit și nici o referire la consultări cu profesiile afectate direct, potrivit ZF. Colegiul Geodezilor din România a spus la ZF Live că nu a fost chemat la discuții de la producerea atacului; Mihnea Mitrache, vicepreședintele organizației, a declarat: „Nu am fost solicitaţi. Le stăm la dispoziţie tuturor.” Și a adăugat: „Noi cerem orice soluţie care ne-ar putea reda activitatea, dar, din păcate, nu se implementează nimic.” [...]
ANSPDCP a amendat Orange România cu 523.900 de lei pentru două breșe de securitate care au expus date personale și informații confidențiale, de la copii după acte de identitate până la date bancare și chei de acces între aplicații, potrivit Media Max . Investigația s-a încheiat în iunie 2026 și a pornit de la o notificare de securitate transmisă de operator, în cadrul obligațiilor din Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD). Sancțiunea totală este de 523.900 de lei (aprox. 100.000 de euro) și acoperă două incidente distincte, descrise de autoritate ca probleme majore atât în configurarea aplicațiilor pentru clienți, cât și în protejarea platformelor interne. Două incidente, două tipuri de risc: expunere accidentală și acces neprotejat Primul incident a fost atribuit unei erori de sincronizare între două aplicații ale companiei, care a dus la „încrucișarea” contului unui client cu cel al unui angajat. Consecința: clientul ar fi putut vedea și descărca facturile altor persoane, inclusiv nume, adrese și date din buletin. Pentru această problemă, Orange România a primit o amendă de 20.000 de euro. Al doilea incident, considerat mai grav, a vizat o platformă internă de tip ticketing, expusă pe internet fără măsuri elementare de protecție: fără conexiune securizată (VPN), fără autentificare în doi pași (MFA) și fără restricții de IP. Potrivit aceleiași surse, atacatori au exploatat vulnerabilitatea și au extras un volum mare de date, inclusiv CNP-uri, copii după buletine, conturi IBAN și chei de acces între aplicații. Pentru acest caz, amenda a fost de 80.000 de euro. Ce obligații suplimentare are Orange după amendă Pe lângă sancțiunea financiară, ANSPDCP a impus companiei măsuri de remediere la nivel de sistem IT. Concret, Orange trebuie să verifice și să testeze riguros aplicațiile și actualizările de software înainte de punerea lor în producție, pentru a reduce riscul repetării unor incidente similare. Din perspectivă de reglementare, cazul arată că expunerea platformelor interne fără controale minime de acces poate atrage nu doar costuri directe (amenzi), ci și obligații operaționale suplimentare, cu impact asupra modului în care sunt gestionate dezvoltarea, testarea și lansarea aplicațiilor. [...]
Portul Constanța introduce, de marți, două sisteme autonome de detectare a dronelor maritime , o măsură cu impact operațional direct asupra securității infrastructurii critice și a activităților comerciale din port, potrivit Economedia . Decizia vine după incidentul din iunie, când o dronă maritimă s-a autodetonat în apropierea terminalelor petroliere, fără victime. Sunt două sisteme maritime autonome Triton, care vor fi amplasate în zona digurilor de nord și de sud ale portului. Echipamentele sunt concepute pentru detectarea și monitorizarea dronelor maritime. Ce se schimbă operațional în port Sistemele vor fi operate și supravegheate de specialiști ai companiei americane Ocean Aero Inc ., producătorul acestora. Administrația Porturilor Maritime Constanța susține că utilizarea echipamentelor nu va afecta siguranța navigației și se va desfășura cu respectarea măsurilor de securitate. Administrația portuară indică drept obiectiv identificarea celor mai eficiente soluții pentru protejarea acvatoriului portuar și îmbunătățirea capacității de reacție la riscuri de securitate. În același timp, măsura vizează consolidarea protecției infrastructurii critice și creșterea nivelului de siguranță pentru companiile care operează pe platforma portuară. Capacități tehnice relevante pentru supraveghere Conform specificațiilor tehnice citate, Triton poate funcționa autonom: la suprafața apei, peste 30 de zile, folosind energie solară și eoliană, cu viteze de până la 5 noduri (aprox. 9 km/h); sub apă, până la 10 zile, la 2 noduri (circa 3,7 km/h). Sistemul poate alterna automat între navigația la suprafață și cea submersă pentru a colecta informații atât deasupra, cât și sub nivelul mării. Contextul: incidentul din iunie și măsuri de prevenție Instalarea are loc la aproape două luni după incidentul în care o dronă maritimă s-a autodetonat lângă terminalele petroliere. Ulterior, Ucraina a confirmat că drona aparținea flotei sale și a indicat că ar fi fost afectată de mijloace de război electronic ale Rusiei. După incident, președintele Nicușor Dan a spus că autoritățile române și ucrainene au convenit asupra unor măsuri pentru a preveni situații similare. În acest cadru, introducerea sistemelor autonome în Portul Constanța ridică nivelul de supraveghere și reacție în zona portuară, cu efect direct asupra continuității operațiunilor în proximitatea terminalelor sensibile. [...]
SRI scoate la licitație un contract de până la 235 milioane lei pentru o platformă anti-APT , o achiziție care ridică miza cheltuielilor publice în securitate cibernetică și mută accentul de la antivirusul „clasic” la capabilități avansate de detecție și analiză, potrivit Economedia . Contractul este lansat de SRI – Centrul Național Cyberint și vizează achiziționarea de servicii de dezvoltare și implementare pentru „Platforma APT-AV”, un sistem informatic specializat în detecția, izolarea și analiza amenințărilor informatice de tip malware avansat. Valoarea maximală a contractului este de 235 milioane lei (echivalentul a circa 45 milioane euro, la cursuri uzuale). De ce contează: trecerea la „anti-APT”, nu la antivirus obișnuit SRI argumentează că cele mai periculoase atacuri nu mai sunt cele ale „hackerilor ocazionali”, ci operațiunile de tip APT (Advanced Persistent Threats) – atacuri complexe, de durată, asociate frecvent cu grupări statale sau rețele de criminalitate cibernetică bine finanțate. Acestea folosesc malware creat pentru a ocoli soluțiile tradiționale, motiv pentru care instituția urmărește o platformă de „nivel superior”, orientată pe identificarea și analiza amenințărilor avansate înainte ca ele să poată compromite infrastructuri critice ale statului. Ce trebuie să livreze câștigătorul licitației Din caietul de sarcini, furnizorul selectat ar urma să asigure un pachet complet de servicii software și arhitectură de securitate, inclusiv: proiectare și dezvoltare software , cu aplicații pentru analiză comportamentală a fișierelor suspecte (medii de tip „sandbox” de mare viteză, detecție euristică și inspectare profundă a codului); implementare și integrare , prin instalare și configurare pe infrastructura hardware a proiectului și interoperabilitate cu ecosistemul de securitate existent; testare și optimizare , inclusiv verificarea capacității de procesare în condiții de „stres cibernetic” și volume mari de date analizate în timp real; instruirea personalului și asistență tehnică , pentru specialiștii care vor opera platforma, plus suport pe perioada de garanție. Buget și finanțare Proiectul are un buget total aprobat de Guvern de 285,46 milioane lei , finanțat din fonduri europene nerambursabile (Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027) și din bugetul SRI , conform informațiilor prezentate în articol. [...]
La 13 zile de la atac, Guvernul nu are un termen ferm pentru repornirea e-Terra , iar reconstrucția sistemului se face direct în Cloudul Guvernamental, cu sprijinul STS și al Centrului Național Cyberint (SRI), potrivit Ziarul Financiar . Miza operațională rămâne blocajul prelungit al serviciilor critice pentru tranzacțiile imobiliare, în condițiile în care autoritățile spun că nu pot indica „o oră sau o dată fermă” de repunere în funcțiune. Incidentul de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) , început pe 14 iulie, a fost confirmat oficial ca atac ransomware (atac de tip „răscumpărare”, în care datele sunt criptate pentru a forța plata). Investigația tehnică a stabilit că atacatorii „au criptat și șters o parte din infrastructura de virtualizare care găzduiește aplicațiile agenției”, iar infrastructura afectată a fost izolată pentru a opri extinderea atacului, după intervenția Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) . Ce se reconstruiește și cine este implicat Guvernul spune că sistemul e-Terra este reconstruit integral în Cloudul Guvernamental de echipele ANCPI, sprijinite de specialiști ai STS și ai Centrului Național Cyberint, structura specializată a SRI. Testele de securitate urmează să fie realizate „independent” de către DNSC, STS și Cyberint. În comunicarea oficială, Cloudul Guvernamental este descris ca „o infrastructură centralizată, securizată și monitorizată la standarde superioare celor anterioare”, iar pentru sistemele redeschise publicului sunt anunțate măsuri suplimentare, între care: segmentarea rețelei (separarea zonelor pentru a limita propagarea unui atac); autentificare multi-factor pentru toate conturile privilegiate; monitorizare continuă. Datele cadastrale, „neafectate” în acest moment Mesajul central transmis către cetățeni este că baza de date centrală a sistemului cadastral — evidența proprietăților și a drepturilor reale asupra imobilelor — „nu a fost afectată”. Guvernul afirmă că „nu există dovezi” că atacatorii au avut acces la aceste date și că integritatea evidenței cadastrale și de carte funciară este „confirmată” la acest moment. ePay: recomandare de schimbare a parolei și investigație în curs Pentru platforma de plăți ePay, Guvernul indică faptul că „va fi lansat ulterior un alt modul software pentru plata electronică”. Utilizatorii ePay.ancpi.ro sunt sfătuiți să își schimbe parola, mai ales dacă o folosesc și pe alte conturi sau servicii online, ca măsură de precauție. În paralel, investigația trebuie să stabilească „dacă și în ce măsură datele utilizatorilor au fost afectate”, iar în funcție de concluzii ANCPI ar urma să transmită informările cerute de legislația privind protecția datelor. Ce urmează: fără calendar, cu actualizare „când există un termen ferm” La aproape două săptămâni de la blocaj, Guvernul spune că nu poate anunța încă un moment de repornire și promite o nouă actualizare „de îndată ce există un termen ferm de repornire”. Identificarea și tragerea la răspundere a autorilor fac obiectul unei anchete penale la organele judiciare competente, iar autoritățile susțin că vor comunica informațiile relevante pentru siguranța publică pe măsură ce sunt confirmate. [...]
