Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Un audit de confidențialitate indică riscuri de amenzi de până la 5,8 miliarde de dolari (aprox. 26,7 miliarde lei) pentru companii după ce a constatat că semnalele legale de „renunțare” la urmărirea online sunt ignorate pe scară largă, potrivit unei analize publicate de Economica. Concluzia centrală: mecanismele care ar trebui să oprească instalarea cookie-urilor de urmărire nu sunt respectate consecvent, inclusiv în ecosisteme asociate unor giganți precum Google, Microsoft și Meta.
Auditul de Confidențialitate, realizat în martie 2026 de webXray, arată că, deși există Global Privacy Control (GPC) – un semnal prin care utilizatorul transmite că nu dorește să fie urmărit – multe site-uri și servicii îl ignoră și instalează în continuare cookie-uri de urmărire. Aproximativ jumătate dintre site-urile analizate nu ar respecta opțiunile utilizatorilor, iar problema este amplificată de funcționarea defectuoasă a bannerelor de consimțământ pentru cookie-uri în numeroase cazuri.
Într-un articol de specialitate citat de Economica, publicat de cybersecuritynews.com, se arată că 194 de servicii de publicitate online setează cookie-uri de urmărire chiar și după ce utilizatorii invocă explicit GPC. Aceleași constatări sunt descrise drept o „neconformitate la scară industrială” cu California Consumer Privacy Act (CCPA), în condițiile în care 55% dintre site-urile auditate ar seta cookie-uri publicitare în pofida opțiunilor de renunțare.
Un alt punct sensibil ține de platformele de gestionare a consimțământului (CMP – instrumente care colectează și transmit opțiunile utilizatorilor privind cookie-urile). Studiul menționează că majoritatea bannerelor de cookie-uri nu reușesc să protejeze utilizatorii, iar unele dintre cele certificate oficial de Google ar eșua frecvent în a împiedica setarea cookie-urilor după opțiunea de „nu urmări”.
Potrivit cercetării citate, ratele de eșec la „option-out” (renunțare) pentru trei furnizori CMP certificați de Google, testați de webXray, au variat între 77% și 91%. În acest context, analiza indică faptul că situația ar putea duce la „amenzi uriașe”, estimate până la 5,8 miliarde de dolari (aprox. 26,7 miliarde lei), și readuce în prim-plan riscurile legate de protecția datelor personale în mediul online.
Dincolo de potențialul financiar, concluziile sugerează un risc operațional: companiile care se bazează pe lanțuri complexe de publicitate online (site-uri, furnizori de reclame, instrumente de consimțământ) pot rămâne expuse dacă mecanismele de „opt-out” nu sunt implementate și verificate efectiv, chiar și atunci când utilizatorul a dezactivat urmărirea.
Recomandate
Peste 100 de companii cer guvernelor și mediului privat să pregătească noi apărări împotriva atacurilor cibernetice cu inteligență artificială , într-o scrisoare deschisă care avertizează că astfel de atacuri vor deveni „mult mai răspândite și sofisticate” în lunile următoare, potrivit TechCrunch . Semnatarii includ OpenAI , Anthropic , Google și Microsoft, alături de companii de securitate cibernetică precum CrowdStrike, Okta și Fortinet, dar și instituții financiare și firme de infrastructură de internet. Mesajul central: apărarea „tradițională” nu mai este suficientă, iar răspunsul trebuie coordonat între sectorul privat și autorități, inclusiv la nivel „local, național și internațional”. De ce cer companiile o schimbare de abordare Scrisoarea susține că organizațiile și serviciile publice de care depind comunitățile — de la spitale la stații de tratare a apei și infrastructura care susține internetul — sunt expuse unui risc crescut pe măsură ce modelele de inteligență artificială devin mai capabile. În argumentație sunt invocate și incidente recente în care „agenți” de IA ar fi atacat companii, ceea ce, în viziunea semnatarilor, arată că domeniul securității cibernetice a fost „fundamental” schimbat și că sunt necesare soluții comerciale noi pentru a limita aceste riscuri. Ce măsuri propune scrisoarea Documentul cere o „mobilizare” sub forma unui răspuns colectiv, cu parteneriate noi menite să ridice standardele de securitate și să găsească soluții pentru amenințările emergente. În același timp, textul încurajează colaborarea guvernelor pe mai multe niveluri administrative pentru coordonare în zona de securitate. Un element notabil, potrivit publicației, este poziția „conflictuală” a unor semnatari: mai multe dintre companiile care cer întărirea apărării continuă să dezvolte modele de IA tot mai avansate, dar promovează și programe care folosesc IA de vârf în scop defensiv, inclusiv OpenAI (Daybreak), Anthropic (Mythos) și Microsoft (platforma Perception). [...]
Ocolirea filtrelor de e-mail prin caractere invizibile a ajuns la scară de milioane de mesaje pe zi , după ce Microsoft a observat o creștere bruscă a acestei tehnici începând din februarie 2026, potrivit Mediafax . Cercetătorii companiei descriu o campanie de amploare în care expeditorii inserează caractere speciale, aproape imposibil de văzut de utilizatori, în cuvinte frecvente din mesajele comerciale nedorite. Scopul este ca sistemele automate să nu mai recunoască termenii „sensibili” și să nu mai marcheze mesajele ca suspecte. Metoda folosește un bloc de caractere Unicode numit „tag characters”, ale căror coduri pot reprezenta litere obișnuite, dar care rămân practic invizibile pentru oameni. În practică, un cuvânt precum „finanțare” poate conține un astfel de caracter între litere, fără să se observe la citire, însă pentru unele filtre cuvântul nu mai este identificat ca o expresie continuă. Creștere rapidă în februarie și o campanie de circa trei luni Microsoft spune că utilizarea tehnicii a crescut brusc începând cu 9 februarie 2026: de la aproximativ 21.000 de mesaje detectate pe zi la peste 1,3 milioane pe zi, iar pe 11 februarie a depășit 2,3 milioane. Campania de mare volum a continuat aproximativ trei luni, înainte ca numărul mesajelor să scadă puternic după jumătatea lunii mai. Mesajele identificate aveau în principal teme financiare, inclusiv oferte legate de finanțarea unor afaceri sau linii de credit, iar caracterele invizibile erau introduse în termeni-cheie pentru a îngreuna analiza automată. Impact operațional: filtrele bazate pe analiză de limbaj pot fi păcălite mai ușor Problema este relevantă mai ales pentru sistemele moderne de filtrare care folosesc analiză automată a limbajului: inserarea unor caractere invizibile poate schimba felul în care textul este „segmentat” și interpretat, reducând eficiența regulilor care se bazează pe detectarea unor cuvinte sau expresii. Microsoft precizează însă că tehnica nu este suficientă, singură, pentru a trece de toate mecanismele de protecție. Compania afirmă că peste 99% dintre mesajele analizate au fost blocate de alte sisteme, inclusiv evaluări de reputație pentru expeditor, domeniu și adrese IP, clasificare automată, verificări de autentificare și detectarea tentativelor de imitare a unor mărci. Ce recomandă Microsoft: „normalizarea” textului înainte de verificări Pentru a limita eficiența metodei, Microsoft recomandă normalizarea textului înainte de verificarea cuvintelor și a „semnăturilor” de securitate (indicatori tehnici folosiți pentru identificarea amenințărilor), inclusiv eliminarea caracterelor invizibile sau neafișate. De asemenea, apariția neobișnuită a acestor caractere ar trebui tratată ca un posibil indicator al unei tentative de evitare a filtrelor. Compania notează că manipularea interpretării textului prin astfel de artificii nu este complet nouă: în trecut au fost folosite și spații cu lățime zero, cratime invizibile sau caractere care seamănă vizual cu cele obișnuite, însă elementul care atrage acum atenția este scara la care metoda a fost folosită. [...]
Apple a remediat peste 200 de vulnerabilități în macOS 27, 26.7 și 15.8 , iar pentru companii și utilizatori care amână actualizările miza este reducerea riscului de compromitere prin execuție de cod la nivel de kernel/root și ocolirea mecanismelor de protecție, potrivit 9to5Mac . Apple a publicat listele complete de remedieri de securitate pentru macOS 27 Golden Gate, macOS Tahoe 26.7 și macOS Sequoia 15.8, care acoperă „mai mult de 200” de probleme. În mod notabil, în lista de mulțumiri apar și echipe de securitate axate pe inteligență artificială, inclusiv OpenAI Codex Security, NVIDIA AI Red Team și Anthropic Research. Ce tip de riscuri acoperă actualizările În cazul macOS 27 Golden Gate, remedierile vizează vulnerabilități care ar fi putut permite, între altele: execuție de cod arbitrar cu privilegii de kernel sau root (niveluri de acces foarte ridicate în sistem); ieșirea din „sandbox” (mecanismul care izolează aplicațiile pentru a limita daunele); ocolirea protecțiilor Gatekeeper (filtrul macOS pentru aplicații descărcate din afara surselor de încredere); modificarea fișierelor de sistem protejate; acces la date sensibile ale utilizatorilor. Publicația dă și exemple punctuale: o problemă în AVEVideoEncoder ar fi putut permite unei aplicații din sandbox să execute cod cu privilegii de kernel, iar o vulnerabilitate în sistemul de fișiere UDF ar fi putut duce la un rezultat similar. Apple a remediat și vulnerabilități care ar fi putut permite execuție de cod de la distanță prin Bluetooth, CUPS și WebDAV. Ce se schimbă pentru versiunile mai vechi (Tahoe 26.7 și Sequoia 15.8) macOS Tahoe 26.7 și macOS Sequoia 15.8 corectează multe dintre aceleași clase de probleme (kernel/root, ieșire din sandbox, ocolire Gatekeeper, execuție de cod de la distanță). În plus, sistemele mai vechi includ și unele remedieri care nu apar listate pentru macOS 27, inclusiv o vulnerabilitate ImageIO în macOS Sequoia 15.8 care ar fi putut permite execuție de cod arbitrar la procesarea unei imagini special create. Unde sunt detaliile oficiale Apple a publicat paginile dedicate „conținutului de securitate” pentru fiecare actualizare: About the security content of macOS Golden Gate 27 About the security content of macOS Tahoe 26.7 About the security content of macOS Sequoia 15.8 [...]
Beijing ul extinde controlul asupra dronelor până la interzicerea deținerii , o măsură cu impact direct de reglementare pentru utilizatori și pentru piața locală, potrivit Economica . Noile reguli intră în vigoare la 15 noiembrie și vizează întreg teritoriul administrativ al capitalei Chinei. Autoritățile locale au anunțat că vor interzice „deținerea sau depozitarea aparatelor de zbor fără pilot” în Beijing. Orașul, cu circa 22 de milioane de locuitori, găzduiește sediul guvernului și sediul central al Partidului Comunist Chinez, fiind considerat o zonă sensibilă, cu măsuri de securitate stricte, notează Agerpres . Ce se schimbă pentru proprietari: termen-limită și sancțiuni Deși zborurile cu drone erau deja interzise în capitală, cu excepția situațiilor cu autorizație specială, noul set de reguli merge mai departe și vizează posesia în sine. Proprietarii trebuie: să renunțe la drone sau să le mute în afara capitalei până la 15 noiembrie. În caz contrar, autoritățile pot confisca dispozitivele și pot aplica amenzi. Context: restricții în escaladare și argumentul de securitate Măsura vine după o serie de limitări introduse în 2026. Din mai 2026, Beijingul a interzis vânzarea de drone în oraș; proprietarii aveau obligația de înregistrare, dar li se permitea să păstreze dispozitivele. Îngrijorările privind securitatea spațiului aerian au revenit în iunie, după ce un avion de mici dimensiuni s-a izbit de cea mai înaltă clădire din Beijing, incident soldat cu moartea pilotului și rănirea altor 13 persoane. Excepții: utilizări permise, dar strict controlate Regulile prevăd că pot exista excepții pentru utilizări specifice, inclusiv: lupta împotriva terorismului, menținerea ordinii publice, răspuns la situații de urgență, agricultură, cercetare științifică. În paralel, popularitatea dronelor a crescut în China în ultimii ani, atât pentru agrement (inclusiv în rândul turiștilor), cât și pentru utilizări profesionale, ceea ce face ca noua interdicție de deținere să aibă efecte directe asupra utilizatorilor din capitală și asupra activităților care depindeau de astfel de echipamente. [...]
Atacul care a blocat aproape o lună tranzacțiile imobiliare împinge instituțiile publice spre monitorizare cibernetică „la pachet” , după ce mai mulți șefi de instituții au cerut includerea integrală a rețelelor în sistemul „Țițeica”, potrivit Ziarul Financiar . Miza este una operațională: trecerea de la supraveghere parțială, pe „componente”, la acoperire extinsă, pentru a reduce riscul ca sisteme critice să rămână în afara monitorizării. Cererea vine după atacul informatic din 14 iulie asupra infrastructurii ANCPI (autoritatea care administrează cadastrul și publicitatea imobiliară), atac care a afectat funcționarea pieței imobiliare, prin blocarea tranzacțiilor pentru aproape o lună. „După evenimentul ANCPI, mai mulţi şefi de instituţii din cele 122 pentru care operăm SOC-ul au venit şi au zis «nu mai vrem doar componenta asta, băgaţi-ne cu toată reţeaua; nu mă interesează dacă IT-ul se plânge că două-trei zile nu merge».” Declarația îi aparține lui Anton Rog , șeful Centrului Național Cyberint, făcută la audierea comună a comisiilor de tehnologia informației din Camera Deputaților și Senat, convocată pentru analiza atacului. Ce este „Țițeica” și de ce contează „lista” resurselor protejate Sistemul „Țițeica” este un centru de monitorizare continuă a securității informatice (un „Security Operations Center” – structură care supraveghează permanent rețele și sisteme IT pentru a detecta atacuri și vulnerabilități), operat de SRI prin Centrul Național Cyberint și construit din fonduri europene pentru 122 de instituții beneficiare. Funcționarea lui explică, în același timp, cum a putut rămâne vulnerabilă o platformă critică: participarea este voluntară, iar fiecare instituție decide ce include în perimetrul supravegheat. „Noi nu mergem cu forţă; fiecare instituţie decide, prin acord, ce protejează.” Concret, centrul monitorizează doar resursele înscrise de instituția beneficiară; ce nu este trecut pe listă rămâne în afara supravegherii. Cazul ANCPI: beneficiar, dar cu o platformă critică în afara supravegherii ANCPI era unul dintre cei 122 de beneficiari ai proiectului, însă – potrivit informațiilor din articol – nu trecuse niciodată platforma e-Terra pe lista resurselor protejate în cadrul sistemului „Țițeica”. Din această perspectivă, efectul atacului nu este doar unul de „lecție învățată”, ci o schimbare de comportament instituțional: după incident, mai mulți conducători cer acum includerea „cu toată rețeaua”, acceptând inclusiv posibile întreruperi temporare în activitatea IT pentru a face integrarea. [...]
Revolut a confirmat o breșă de securitate care a dus la divulgarea unor date sensibile către o terță parte neautorizată , într-un incident pe care compania îl descrie drept o „înșelătorie sofisticată de impersonare”, potrivit Ziarul Financiar . Cazul pune presiune pe controalele operaționale și de conformitate ale fintech-ului într-un moment de expansiune accelerată și cu discuții despre o posibilă listare. Atacul ar fi fost declanșat de solicitări frauduloase transmise de pe o adresă de e-mail asociată domeniului legitim al unei agenții guvernamentale, conform informațiilor publicate de Reuters și TechCrunch, citate de ZF. Revolut spune că, după identificarea incidentului, a blocat adresa și a notificat agenția guvernamentală vizată, autoritățile de aplicare a legii, autoritățile pentru protecția datelor și organismele de reglementare financiară. „Sistemele Revolut şi fondurile clienţilor nu sunt afectate.” Ce tip de date ar fi fost expuse Informațiile obținute de atacatori au inclus date personale și de contact, iar o notificare către clienții afectați, analizată de TechCrunch, indică faptul că ar fi fost expuse, între altele: data nașterii, adresa poștală, adresa de e-mail și numărul de telefon; copii ale unor documente de identitate, inclusiv pașapoarte și permise de conducere. În anumite cazuri, potrivit aceleiași surse, datele compromise ar fi putut include și selfie-uri folosite la verificarea identității, extrase de cont și istoricul tranzacțiilor. Revolut a transmis că numărul persoanelor afectate este „limitat”, fără să publice o cifră. Compania nu a precizat nici dacă incidentul vizează o piață anume și nu a dezvăluit numele agenției guvernamentale al cărei domeniu de e-mail ar fi fost folosit în solicitările frauduloase. De ce contează: test de guvernanță și risc reputațional în plină expansiune Incidentul apare într-un moment în care Revolut își extinde operațiunile pe piețe precum India, Mexic, Franța și Emiratele Arabe Unite, iar compania are peste 80 de milioane de clienți la nivel global și operează ca bancă în peste 30 de țări, potrivit informațiilor publicate de companie și citate de TechCrunch. Tot în acest context, Revolut a primit recent aprobarea condiționată din partea Office of the Comptroller of the Currency (OCC) pentru înființarea unei bănci naționale în SUA, cu o lansare estimată pentru prima jumătate a anului 2027. În paralel, compania analizează posibilitatea unei listări publice, iar evaluarea avută în vedere ar putea ajunge la 200 de miliarde de dolari (aprox. 906 mld. lei), potrivit Reuters și TechCrunch, citate de ZF, față de o evaluare privată de 75 de miliarde de dolari (aprox. 340 mld. lei) stabilită în noiembrie 2025. Un cercetător din zona securității criptomonedelor, ZachXBT , a sugerat că incidentul ar putea să fi vizat în special clienți cu averi ridicate, însă această caracterizare nu a fost confirmată oficial de Revolut. [...]
