Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
iOS 26.4.1 va activa automat o funcție de securitate pe iPhone, o schimbare care mută protecția din zona „opțională” în cea de setare implicită și poate reduce riscul ca utilizatorii să rămână expuși din neatenție, potrivit CNET.
Din informațiile disponibile în materialul sursă, actualizarea iOS 26.4.1 este prezentată ca urmând să pornească automat această funcție de securitate, fără ca utilizatorul să o activeze manual. Detaliile despre funcția exactă și condițiile în care se aplică nu pot fi confirmate din textul furnizat (extrasul este trunchiat și nu include conținutul articolului, ci în principal elemente de navigare ale site-ului).
Trecerea la activare automată are un impact operațional direct: scade dependența de setările făcute de utilizator și, implicit, probabilitatea ca un iPhone să rămână cu o protecție importantă dezactivată. În practică, astfel de modificări tind să crească nivelul minim de securitate la scară largă, mai ales în rândul utilizatorilor care nu își ajustează setările după instalarea telefonului.
Pe baza informațiilor furnizate în input, se pot reține doar următoarele:
Nu reiese din extras:
Până la clarificarea detaliilor din articolul complet, utilizatorii pot trata informația ca pe un semnal că o viitoare actualizare ar putea modifica setări de securitate fără intervenție manuală. Pentru cei care gestionează flote de iPhone (companii, instituții), astfel de schimbări pot necesita verificarea politicilor interne și a compatibilității cu aplicațiile sau regulile de administrare a dispozitivelor.
Recomandate
Google va condiționa reclamele financiare din SUA și Canada de o verificare suplimentară a autorizării , într-o mișcare care ridică pragul de conformare pentru bănci și alți furnizori legitimi, dar urmărește să reducă impersonarea de brand și fraudele din publicitate, potrivit Google Blog . Măsura extinde programul „ Financial Services Verification ” (verificare pentru servicii financiare) în două piețe nord-americane, pe baza unui mecanism existent de verificare a identității advertiserilor. Google spune că, în SUA și Canada, peste 97% dintre reclamele văzute pe Google provin deja de la advertiseri cu identitatea verificată. Ce se schimbă pentru advertiserii din servicii financiare Pe lângă verificarea identității, noul strat de control introduce o verificare specializată a acreditărilor: advertiserii vor trebui să demonstreze că sunt autorizați de autorități de reglementare relevante sau de registre recunoscute înainte de a putea rula anumite reclame financiare. Obiectivul declarat este să limiteze: impersonarea unor instituții financiare (brand impersonation); accesul actorilor rău intenționați la utilizatori prin reclame. Google indică faptul că programul, în forma sa actuală, protejează aproximativ 2 miliarde de utilizatori de internet în 42 de țări, fiind „cel mai amplu program de acest tip”. Implementare etapizată și rolul registrelor bancare Google afirmă că va adapta implementarea în funcție de particularitățile fiecărei țări, invocând diferențe de reglementare și o introducere în etape („phased implementation”). În SUA, compania spune că lucrează cu American Bankers Association pentru a folosi registrul dedicat al acesteia, astfel încât băncile autorizate să fie verificate înainte ca reclamele să poată rula. În Canada, Google menționează colaborarea cu Canadian Bankers Association în pregătirea lansării. Calendar: țintă de lansare la începutul lui 2027 Google indică un „planned rollout” la începutul lui 2027. Înainte de lansare, compania promite informații specifice pe țări pentru advertiseri, inclusiv: registre acceptate, acreditări necesare, instrucțiuni de înrolare (onboarding). După deschiderea verificării, advertiserii vor fi notificați dacă și când trebuie să parcurgă procesul, iar ghidajul ar urma să fie oferit înainte de începerea aplicării (enforcement) politicii. Context: automatizare și colaborare anti-fraudă Google leagă verificarea „upfront” de sistemele sale de siguranță, menționând că în 2025 Gemini a ajutat la identificarea a peste 99% dintre reclamele care încălcau politicile, înainte ca acestea să fie difuzate. Inițiativa este prezentată și ca parte a unor eforturi mai largi de schimb de informații între tehnologie, finanțe și autorități, inclusiv prin Global Signal Exchange. [...]
Aproximativ 421.000 de e-mailuri atribuite AfD ar fi ajuns online după un atac cibernetic , un incident care ridică riscuri operaționale pentru organizații ce își externalizează infrastructura de găzduire și gestionează volume mari de corespondență internă, potrivit G4Media . Atacul ar fi vizat infrastructura de găzduire a partidului german Alternativa pentru Germania (AfD) și ar fi dus la copierea ilegală a unor mesaje din mai multe conturi de e-mail. Publicația germană Bild susține că aproximativ 421.000 de e-mailuri au apărut online, însă autenticitatea datelor nu a fost confirmată. Un purtător de cuvânt al AfD a confirmat pentru Die Zeit că partidul a fost ținta unui atac cibernetic în septembrie 2026 și că persoane necunoscute au copiat ilegal părți din câteva conturi de e-mail. Acesta a mai spus că majoritatea conturilor vizate nu mai fuseseră folosite de ani de zile și că adresele de e-mail actuale ale conducerii federale nu au fost afectate. Ce se știe despre scurgerea de date și ce rămâne neconfirmat Potrivit informațiilor publicate de Bild, autorii presupusei scurgeri de date afirmă că mesajele provin din zece conturi de e-mail. Printre conturile vizate s-ar afla unul asociat cu Alexander Gauland , fost lider al AfD, precum și un alt cont pe care partidul l-ar fi indicat anterior drept punct de contact pentru sediul său federal. În acest stadiu, nu este clar dacă toate mesajele publicate sunt autentice și nici dacă volumul de date prezentat de autori corespunde realității. Răspunsul AfD și pașii următori Purtătorul de cuvânt al partidului a declarat că atacul a fost detectat și oprit într-un interval scurt de timp, iar ulterior persoanele ale căror conturi au fost vizate au fost informate. Investigația este în curs, iar circumstanțele exacte ale atacului și amploarea scurgerii de date nu au fost stabilite definitiv. Până la clarificarea incidentului, autenticitatea și proveniența tuturor datelor publicate rămân incerte. [...]
Google Play Services ar asocia automat numărul de telefon cu toate conturile Google autentificate pe același dispozitiv, fără notificare , ceea ce poate crea o legătură directă între identități pe care utilizatorii încearcă să le țină separate (personal, serviciu, cont „anonim”), potrivit Android Police . Informația pornește de la o sesizare a unui utilizator pe Reddit, preluată de publicație, potrivit căreia Google Play Services ar „verifica” numerele de telefon de pe telefon și le-ar atașa tuturor conturilor Google conectate pe acel dispozitiv ( Android Police notează că subiectul a fost semnalat și „via Android Authority”). Publicația subliniază că nu ar exista un avertisment sau o solicitare explicită de acord. Miza nu este neapărat că datele „se amestecă” între conturi, ci că același identificator (numărul de telefon) devine comun mai multor conturi. Chiar dacă utilizatorul nu vede conținutul unui cont în altul, această asociere poate funcționa ca un „fir” care leagă conturile între ele și de persoana reală din spatele lor — exact opusul separării pe care o urmăresc mulți utilizatori când folosesc mai multe conturi pe același telefon. Ce poți face dacă vrei să reduci asocierea dintre conturi Android Police descrie câțiva pași care ar putea limita sau corecta situația, deși menționează că procesul „ia ceva timp”: Dezactivarea sincronizării/validării automate a numărului de telefon : în aplicația Setări → Google → Toate serviciile → zona Confidențialitate și securitate → opțiunea Verificarea numărului de telefon (denumirile pot varia ușor în funcție de versiunea Android). Verificarea numerelor salvate în cont : în contul Google → secțiunea Informații personale → Telefon , unde pot apărea numere stocate ce pot fi șterse. Repetarea verificărilor pentru fiecare cont Google folosit pe telefon, dacă obiectivul este separarea lor. Context: semnalări inclusiv pe GrapheneOS Autorul notează că utilizatorul de pe Reddit ar fi întâlnit același comportament și pe un dispozitiv cu GrapheneOS (un sistem orientat spre confidențialitate). Publicația tratează situația ca pe un exemplu de practică „deloc surprinzătoare” în ecosistemul marilor platforme, dar accentul rămâne pe consecința practică: utilizatorii care folosesc mai multe conturi pentru separare ar putea descoperi că acestea sunt totuși conectate prin numărul de telefon. Android Police recomandă, în esență, ca cei interesați să verifice rapid ce numere sunt asociate conturilor lor și să ajusteze setările dacă nu doresc această legare automată. [...]
Un agent AI a semnalat un miner cripto ascuns pe Mac, un caz care arată cum „asistenții” de programare pot deveni un instrument practic de detecție operațională a malware-ului : un dezvoltator care folosea Claude Code pentru a construi o aplicație de monitorizare a temperaturii a primit avertismentul că pe sistem rulează XMRig , potrivit Tom's Hardware . Agentul i-a transmis utilizatorului că a observat „xmrig” consumând „aprox. 1175% CPU, adică în jur de 12 nuclee”, ceea ce a împins temperaturile până la 112 grade, conform articolului. XMRig este un program folosit frecvent pentru minare de criptomonede și, în astfel de scenarii, poate fi rulat fără acordul utilizatorului, ca parte a unei infectări. Dezvoltatorul (menționat ca Redditor „UntilHEX”) a recunoscut că prezența minerului „explică de ce Mac-ul meu a mers ca naiba”, indicând un impact direct asupra performanței și, implicit, asupra utilizării zilnice a sistemului. De ce contează pentru companii și echipe tehnice Cazul subliniază un efect operațional concret: instrumentele AI folosite în dezvoltare pot ajunge să observe anomalii de sistem (procese suspecte, consum neobișnuit de resurse) în timpul lucrului, funcționând ca un „semnal de alarmă” suplimentar, chiar dacă nu sunt soluții dedicate de securitate. În același timp, episodul arată cât de vizibile pot fi simptomele unui miner cripto pe un laptop de lucru: consum extrem de ridicat de CPU (în acest caz, „1175%”, echivalentul a ~12 nuclee); supraîncălzire (112 grade, potrivit relatării); degradarea evidentă a performanței, resimțită de utilizator. Context: ce este Claude Code Claude Code este un agent AI de programare folosit pentru asistență la scrierea și modificarea codului; Tom’s Hardware îl menționează și într-un material separat despre utilizarea sa în optimizări software (link în articolul sursă). În cazul de față, rolul relevant nu este programarea în sine, ci faptul că agentul a identificat un proces pe care „nu l-a pus acolo”. Articolul nu oferă detalii despre cum a ajuns minerul pe sistem sau despre pașii de remediere, astfel că nu se poate stabili din informațiile disponibile vectorul de infectare ori dacă au existat și alte componente malware asociate. [...]
Un lanț de vulnerabilități din Plex permite atacatorilor să ruleze cod de la distanță și să instaleze mineri cripto , iar mii de servere rămân expuse, deși există actualizare de securitate din august, potrivit Gizmodo . Miza este operațională și financiară pentru utilizatori: resursele sistemului pot fi consumate pentru minare, iar conexiunea de internet de acasă poate fi „închiriată” fără știrea proprietarului, prin transformarea serverului într-un proxy rezidențial. Vulnerabilitățile au fost descrise într-un „lanț” de execuție de cod de la distanță fără autentificare (RCE – remote code execution), publicat de un cercetător care folosește pseudonimul ZM. În esență, un atacator care poate ajunge la un Plex Media Server expus poate obține tokenul de administrator și poate planta un fișier malițios care rulează la următoarea transcodare video. Lanțul, numit „Plex2Shell”, combină patru probleme urmărite ca CVE-2026-96652 , CVE-2026-96654, CVE-2026-96655 și CVE-2026-96656 și afectează versiunile de dinainte de 1.43.3.10861, conform descrierii tehnice publicate de ZM. Exploatare „în sălbăticie”: miner cripto și proxy rezidențial Un blogger anonim (boredhackerblog) spune că a rulat un „honeypot” (un server vulnerabil folosit ca momeală pentru a observa atacuri) pe o versiune veche de Plex și a observat exploatare activă. Conform relatării, atacatorii au livrat inițial un miner de criptomonede, iar ulterior un instrument numit „myawesomeproxy”, care ar transforma sistemul într-un proxy rezidențial – adică altcineva își poate ruta traficul prin conexiunea victimei, pentru a părea trafic „obișnuit” și pentru a-și masca adresa IP. Kraken Chief Security Officer, Nick Percoco, a avertizat într-o postare pe X că simpla oprire a minerului nu rezolvă problema, deoarece încărcătura malițioasă ar sta în folderul de codecuri al Plex și ar rula din nou la fiecare transcodare. De ce rămân multe servere neactualizate Plex a fost notificat despre problemă pe 27 iulie, a confirmat-o și a plătit un bug bounty de 500 de dolari (aprox. 2.300 lei) pe 4 august, în aceeași zi în care versiunea reparată a devenit disponibilă la descărcare. Pe 1 septembrie, compania a publicat un avertisment public și, potrivit BleepingComputer, a trimis e-mailuri utilizatorilor care erau încă pe versiuni vechi. Totuși, actualizarea nu pare să se fi propagat suficient de rapid. Datele Shadowserver citate de publicație indică aproape 49.000 de gazde încă expuse sâmbătă, inclusiv aproximativ 25.100 în America de Nord și circa 17.600 în Europa. Un motiv invocat este fragmentarea modului de actualizare: setarea de actualizare automată indicată de Plex ar fi opțională, implicit pe „Ask me” (nu instalare automată) și ar fi relevantă doar pentru Windows și macOS, în timp ce instalările pe Linux, Docker și NAS depind de manageri de pachete, reporniri de containere sau descărcări manuale. Context: Plex a mai avut incidente de securitate Gizmodo amintește că Plex a avut și alte episoade relevante, inclusiv în septembrie 2025, când compania a cerut resetarea parolelor după acces neautorizat la e-mailuri, nume de utilizator și parole „hash-uite” (stocate sub formă de amprentă criptografică). Publicația mai notează și un caz relatat anterior de Ars Technica despre incidentul LastPass din 2023, unde o aplicație media terță ar fi fost folosită ca vector pentru execuție de cod la distanță; Ars a indicat Plex pe baza unei surse „briefed”, însă LastPass și Plex nu au confirmat public legătura în același nivel de detaliu. Ce e de făcut, pe scurt Conform informațiilor din articol, riscul vizează serverele Plex expuse și neactualizate. Pragul menționat este versiunea 1.43.3.10861: sistemele rulate pe versiuni anterioare intră în categoria afectată de lanțul „Plex2Shell”. Pentru utilizatori, implicația practică este că un server lăsat în urmă cu actualizările poate deveni o sursă de cost (consum de resurse/energie) și un risc operațional (trafic rutat prin conexiunea proprie) fără semne evidente la suprafață. [...]
Compromiterea unui cont de e-mail al unei filiale CDU a dus la trimiterea a mii de mesaje de phishing către instituții și contacte cu roluri de securitate , inclusiv către cancelarul german Friedrich Merz , potrivit Agerpres , care citează dpa. Atacul a vizat contul de e-mail al filialei Uniunii Creștin-Democrate (CDU) din orașul Heilbronn. Conform unui purtător de cuvânt al poliției din Heilbronn, mesajul a fost trimis către aproximativ 6.500 de contacte, „multe dintre ele având roluri legate de securitate”. „Știm, de exemplu, că un astfel de mesaj a ajuns și la cancelarul federal”, a declarat pentru dpa un purtător de cuvânt al poliției din Heilbronn. Ce conținea mesajul și cum tratează autoritățile cazul Mesajul – ajuns inclusiv la redacția dpa – includea un link prezentat ca invitație la un eveniment la care ar fi urmat să participe „personalități importante”. Poliția tratează cazul ca pe o tentativă de phishing, adică o încercare de a obține date sensibile (de exemplu parole sau date bancare) prin mesaje false care îi determină pe destinatari să reacționeze. De ce contează: risc operațional pentru instituții și rețele cu rol de securitate Dincolo de ținta cu vizibilitate politică, elementul cu impact operațional este amploarea listei de destinatari și profilul acesteia: mii de contacte, inclusiv din departamente guvernamentale și persoane cu atribuții legate de securitate. În astfel de situații, un singur click pe un link malițios poate deschide calea către compromiterea altor conturi sau sisteme, prin furt de credențiale (date de autentificare), chiar dacă sursa nu precizează dacă au existat victime sau pagube. Autoritățile nu au comunicat, în informațiile citate, dacă mesajele au dus la acces neautorizat suplimentar sau la scurgeri de date; investigația este în curs. [...]
