Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Aproximativ 421.000 de e-mailuri atribuite AfD ar fi ajuns online după un atac cibernetic, un incident care ridică riscuri operaționale pentru organizații ce își externalizează infrastructura de găzduire și gestionează volume mari de corespondență internă, potrivit G4Media.
Atacul ar fi vizat infrastructura de găzduire a partidului german Alternativa pentru Germania (AfD) și ar fi dus la copierea ilegală a unor mesaje din mai multe conturi de e-mail. Publicația germană Bild susține că aproximativ 421.000 de e-mailuri au apărut online, însă autenticitatea datelor nu a fost confirmată.
Un purtător de cuvânt al AfD a confirmat pentru Die Zeit că partidul a fost ținta unui atac cibernetic în septembrie 2026 și că persoane necunoscute au copiat ilegal părți din câteva conturi de e-mail. Acesta a mai spus că majoritatea conturilor vizate nu mai fuseseră folosite de ani de zile și că adresele de e-mail actuale ale conducerii federale nu au fost afectate.
Potrivit informațiilor publicate de Bild, autorii presupusei scurgeri de date afirmă că mesajele provin din zece conturi de e-mail. Printre conturile vizate s-ar afla unul asociat cu Alexander Gauland, fost lider al AfD, precum și un alt cont pe care partidul l-ar fi indicat anterior drept punct de contact pentru sediul său federal.
În acest stadiu, nu este clar dacă toate mesajele publicate sunt autentice și nici dacă volumul de date prezentat de autori corespunde realității.
Purtătorul de cuvânt al partidului a declarat că atacul a fost detectat și oprit într-un interval scurt de timp, iar ulterior persoanele ale căror conturi au fost vizate au fost informate.
Investigația este în curs, iar circumstanțele exacte ale atacului și amploarea scurgerii de date nu au fost stabilite definitiv. Până la clarificarea incidentului, autenticitatea și proveniența tuturor datelor publicate rămân incerte.
Recomandate
Baza de date a Trump Mobile a fost compromisă, iar datele personale a 3.615 abonați au ajuns publice , un incident care ridică semne de întrebare despre capacitatea operațională de securitate a unui MVNO (operator mobil virtual) aflat la început de drum, potrivit Mobile World Live . Atacul ar fi avut loc săptămâna trecută și este atribuit entității de criminalitate cibernetică BYOD , conform Straight Arrow News, citată de publicație. Aceeași sursă susține că BYOD a afirmat că Trump Mobile i-ar fi transmis că „nu are o echipă de securitate cibernetică”, după ce atacatorii au informat compania despre breșă. Cum ar fi fost obținut accesul și ce s-a întâmplat cu datele PCMag a relatat că BYOD ar fi reușit să intre în posesia datelor prin malware (software malițios) instalat pe dispozitivul unui angajat Liberty Mobile, MVNO-ul din spatele Trump Mobile. Straight Arrow News a mai raportat că lista de clienți a fost făcută accesibilă public. Reprezentanții Trump Mobile ar fi comparat acțiunile BYOD cu terorismul, notează Mobile World Live, citând Straight Arrow News. Cine apare în scurgere și ce context are compania După o analiză a datelor furate, Straight Arrow News a indicat că scurgerea include detalii personale despre Eric Brunnett, vicepreședinte și CIO al Trump Organisation, însă nu ar include membri ai familiei președintelui. Incidentul vine după un alt episod: informații sensibile ale clienților au fost expuse în luna mai, când compania a început livrările de dispozitive, mai arată publicația. Trump Mobile a fost anunțată de Donald Trump Jr. și Eric Trump, odată cu prezentarea T1 Phone, în iunie 2025. Telefonul avea un preț de 499 dolari (aprox. 2.250 lei), iar compania a luat avansuri de 100 dolari (aprox. 450 lei) de la un număr estimat de 600.000 de persoane, vizând primele livrări în august sau septembrie 2025. Ulterior, afirmația că dispozitivul este „proiectat și construit cu mândrie în Statele Unite” a fost eliminată din materialele de presă și de pe site. CNN a relatat anterior că dispozitivul seamănă puternic cu un telefon chinezesc vândut la mai puțin de 200 dolari (aprox. 900 lei) la Walmart, conform Mobile World Live. [...]
Compromiterea unui cont de e-mail al unei filiale CDU a dus la trimiterea a mii de mesaje de phishing către instituții și contacte cu roluri de securitate , inclusiv către cancelarul german Friedrich Merz , potrivit Agerpres , care citează dpa. Atacul a vizat contul de e-mail al filialei Uniunii Creștin-Democrate (CDU) din orașul Heilbronn. Conform unui purtător de cuvânt al poliției din Heilbronn, mesajul a fost trimis către aproximativ 6.500 de contacte, „multe dintre ele având roluri legate de securitate”. „Știm, de exemplu, că un astfel de mesaj a ajuns și la cancelarul federal”, a declarat pentru dpa un purtător de cuvânt al poliției din Heilbronn. Ce conținea mesajul și cum tratează autoritățile cazul Mesajul – ajuns inclusiv la redacția dpa – includea un link prezentat ca invitație la un eveniment la care ar fi urmat să participe „personalități importante”. Poliția tratează cazul ca pe o tentativă de phishing, adică o încercare de a obține date sensibile (de exemplu parole sau date bancare) prin mesaje false care îi determină pe destinatari să reacționeze. De ce contează: risc operațional pentru instituții și rețele cu rol de securitate Dincolo de ținta cu vizibilitate politică, elementul cu impact operațional este amploarea listei de destinatari și profilul acesteia: mii de contacte, inclusiv din departamente guvernamentale și persoane cu atribuții legate de securitate. În astfel de situații, un singur click pe un link malițios poate deschide calea către compromiterea altor conturi sau sisteme, prin furt de credențiale (date de autentificare), chiar dacă sursa nu precizează dacă au existat victime sau pagube. Autoritățile nu au comunicat, în informațiile citate, dacă mesajele au dus la acces neautorizat suplimentar sau la scurgeri de date; investigația este în curs. [...]
Atacul cibernetic a perturbat sisteme esențiale și a încetinit lucrările la tunelul Fehmarn Belt, unul dintre marile proiecte de infrastructură care ar urma să lege Danemarca de Germania, potrivit Antena 3 . Incidentul ridică un semnal de risc operațional pentru șantierele de infrastructură critică, unde dependența de sisteme digitale poate transforma un atac informatic într-o problemă de continuitate a lucrărilor. Firma vizată este Femern Link Contractors (FLC) , implicată în construcția tunelului Fehmarn Belt din Rødbyhavn, Danemarca. Conform informațiilor citate de The Copenhagen Post, ziarul danez Lolland-Falsters Folketidende susține că atacul a scos din funcțiune mai multe sisteme esențiale și a afectat „semnificativ” desfășurarea lucrărilor. Ce se știe oficial și ce rămâne neclar FLC a informat Sund & Bælt, compania de stat daneză care supraveghează marile proiecte de infrastructură de transport, în legătură cu incidentul. Directorul de comunicare al Sund & Bælt, Jens Villemoes, a transmis că instituția este în dialog cu FLC, dar că, la acest moment, nu are informații suplimentare. „Suntem în dialog cu FLC în legătură cu această situație și, în acest moment, nu avem informații suplimentare.” Sund & Bælt nu a oferit detalii despre ce sisteme au fost afectate, amploarea exactă a perturbărilor sau cine ar putea fi în spatele atacului. Context: proiect transfrontalier cu miză de conectivitate Construcția tunelului Fehmarn Belt a început pe partea daneză în 2020 și pe partea germană în 2021. Tunelul va conecta Rødbyhavn (Danemarca) de Puttgarden (Germania), iar după finalizare călătoria ar urma să dureze șapte minute cu trenul și 10 minute cu mașina. Proiectul este prezentat ca parte a unei rețele mai ample de tuneluri feroviare în Europa, menite să crească viteza și capacitatea de transport, inclusiv pentru marfă, pe coridoare feroviare vechi care traversează Alpii. În paralel, Danemarca are în derulare mai multe proiecte de legături rutiere-feroviare (tuneluri, insule artificiale și poduri) către Europa continentală și Suedia, cu un alt proiect sub Marea Baltică spre Germania vizat pentru începutul anilor 2030. [...]
Atacul cibernetic care a supraîncălzit frigiderele din sute de supermarketuri din Franța riscă să se traducă în pierderi de milioane de euro și aruncă în prim-plan vulnerabilitatea operațională a retailului alimentar , potrivit Mediafax . Hackerii au obținut controlul asupra software-ului care reglează temperaturile unităților de refrigerare și au forțat unele frigidere și congelatoare să ajungă la 50°C peste noapte. Consecința imediată a fost compromiterea stocurilor: alimente estimate la milioane de euro ar fi fost afectate. Ce s-a întâmplat în magazine și cât de extins a fost incidentul Un director executiv al unui lanț de supermarketuri a descris incidentul drept „extrem de grav și fără precedent”, conform BBC, citată de Mediafax. Ca amploare, peste 100 de supermarketuri ale aceluiași lanț ar fi fost vizate, iar cel puțin 300 de alte magazine ar fi fost afectate, potrivit agenției AFP. Un retailer a precizat că frigiderele s-au încălzit până la 50°C timp de șase ore peste noapte, până luni, și că a aruncat toate alimentele afectate pentru a evita riscurile pentru sănătate. În teren, unii angajați au spus că au fost întâmpinați de valuri de aer cald luni dimineață, la deschiderea congelatoarelor. Un post de televiziune francez a publicat și o imagine cu un congelator dintr-un raion de înghețată indicând 26,5°C. Impact financiar: de la pierderi locale la un ordin de mărime național Două supermarketuri din regiunea Alsacia au raportat împreună pierderi de 270.000 de euro (aprox. 1,35 milioane lei), potrivit aceluiași post TV. Pe acest fond, daunele la nivel național ar putea ajunge la milioane de euro, însă amploarea reală rămâne, deocamdată, neclară. Reacția autorităților și semnalul de risc pentru „securitatea alimentară” Parchetul din Paris a anunțat, pentru AFP, deschiderea unei anchete, descriind incidentul drept „un atac cibernetic de amploare” care a afectat frigiderele mai multor lanțuri importante de retail alimentar din Franța. Comisarul european pentru alimente, Christophe Hansen , a condamnat atacul într-o postare pe X, legând direct incidentul de riscurile asupra lanțului alimentar: „Securitatea alimentară necesită mai multă atenție la toate nivelurile. Deoarece transformarea alimentelor în arme a devenit o realitate.” În acest stadiu, informațiile disponibile indică un atac cu efect operațional imediat (controlul temperaturii) și cu potențial de pierderi semnificative, însă dimensiunea exactă a pagubelor și numărul total al magazinelor afectate nu sunt încă stabilite. [...]
Arestarea fostului șef al BND, August Hanning, riscă să reducă fluxul de informații către Germania din partea aliaților , într-un moment în care Berlinul mizează pe cooperarea externă pentru a-și calibra răspunsul la amenințări precum Rusia, potrivit G4Media , care preia o analiză DW. Hanning, fost președinte al serviciului german de informații externe (Bundesnachrichtendienst – BND), a fost arestat împreună cu fostul său șef de cabinet, Manfred D. Acesta din urmă este acuzat că i-ar fi vândut lui Hanning aproximativ 2.000 de documente strict secrete pe parcursul a 12 ani, inclusiv după ce Hanning a părăsit BND în 2005. Manfred D. a rămas în instituție și a lucrat pentru succesorii lui Hanning, inclusiv pentru actualul șef al BND, Martin Jäger , până la pensionarea sa din martie. Procurorul susține că, într-un caz, Hanning ar fi folosit informații secrete furnizate de Manfred D. pentru a redacta o analiză destinată „unui ofițer al unui serviciu de informații străin”. Riscul major: pierderea încrederii partenerilor și „secarea” schimbului de informații Miza principală, potrivit analiștilor citați, este felul în care partenerii externi ai Germaniei vor interpreta cazul. Florian Flade, reporter al postului public ARD, spune că multe dintre documente ar fi fost rapoarte săptămânale pe care BND le transmitea guvernului german și care includeau și informații provenite de la servicii partenere. În podcastul „Berlin Briefing” al DW, Flade a indicat că scurgerea ar include și informații despre: programul nuclear iranian; armata rusă; războiul din Ucraina. În acest context, o temere este că aliații ar putea limita volumul și sensibilitatea informațiilor împărtășite cu Berlinul. Textul notează că, în trecut, CIA a furnizat informații despre islamiști radicali din Germania, care ar fi contribuit la prevenirea unor atacuri teroriste. Nu există, deocamdată, indicii că informațiile ar fi ajuns la Rusia sau China, însă simpla posibilitate ar putea submina relațiile de cooperare, mai ales în condițiile în care BND consideră relația cu omologul american drept „vitală”. Impact operațional: evaluare de prejudiciu și măsuri interne de securitate În interiorul BND se derulează o evaluare a prejudiciului, iar instituția discută cu partenerii pentru a stabili dacă informațiile lor ar fi putut fi transmise mai departe. Flade afirmă că Martin Jäger ar fi convocat o ședință cu toți oficialii BND pentru a sublinia gravitatea consecințelor și că sunt puse în aplicare noi măsuri de securitate internă. Cazul vine într-un moment complicat pentru conducerea BND: pe de o parte, se pregătesc legi pentru extinderea competențelor agenției, inclusiv cu obiectivul de a-i îmbunătăți credibilitatea în fața partenerilor externi; pe de altă parte, un alt proces de trădare este deja în derulare la Berlin, în care un agent BND ( Carsten L .) și un om de afaceri (Arthur E.) sunt judecați pentru transmiterea de documente clasificate către serviciul secret rus în 2022. Discuția de reglementare: ce restricții ar trebui pentru foștii oficiali Cazul a reaprins și dezbaterea despre activitățile permise foștilor oficiali din servicii după ieșirea din funcție. După plecarea din BND, Hanning și-a înființat o firmă de consultanță în securitate, folosindu-și contactele și expertiza – o practică descrisă ca legală și tolerată, dar contestată public. Timo Lange, de la ONG-ul LobbyControl, cere interzicerea pe viață a activității de consultanță în securitate pentru foștii oficiali din servicii, argumentând că aceasta poate deveni o „poartă” pentru influență străină nelegitimă și poate afecta interesele de securitate ale Germaniei și ale Uniunii Europene. În același timp, Flade notează că astfel de trasee profesionale nu sunt neobișnuite: foștii oficiali încearcă să monetizeze rețelele și evaluările de securitate, inclusiv lucrând pentru companii sau chiar pentru alte state, ca consultanți. În perioada următoare, consecințele imediate depind de rezultatele anchetei și de concluziile evaluării de prejudiciu din BND, dar și de reacția partenerilor externi, care ar putea ajusta – în sus sau în jos – nivelul de informații împărtășite cu Germania. [...]
Google va condiționa reclamele financiare din SUA și Canada de o verificare suplimentară a autorizării , într-o mișcare care ridică pragul de conformare pentru bănci și alți furnizori legitimi, dar urmărește să reducă impersonarea de brand și fraudele din publicitate, potrivit Google Blog . Măsura extinde programul „ Financial Services Verification ” (verificare pentru servicii financiare) în două piețe nord-americane, pe baza unui mecanism existent de verificare a identității advertiserilor. Google spune că, în SUA și Canada, peste 97% dintre reclamele văzute pe Google provin deja de la advertiseri cu identitatea verificată. Ce se schimbă pentru advertiserii din servicii financiare Pe lângă verificarea identității, noul strat de control introduce o verificare specializată a acreditărilor: advertiserii vor trebui să demonstreze că sunt autorizați de autorități de reglementare relevante sau de registre recunoscute înainte de a putea rula anumite reclame financiare. Obiectivul declarat este să limiteze: impersonarea unor instituții financiare (brand impersonation); accesul actorilor rău intenționați la utilizatori prin reclame. Google indică faptul că programul, în forma sa actuală, protejează aproximativ 2 miliarde de utilizatori de internet în 42 de țări, fiind „cel mai amplu program de acest tip”. Implementare etapizată și rolul registrelor bancare Google afirmă că va adapta implementarea în funcție de particularitățile fiecărei țări, invocând diferențe de reglementare și o introducere în etape („phased implementation”). În SUA, compania spune că lucrează cu American Bankers Association pentru a folosi registrul dedicat al acesteia, astfel încât băncile autorizate să fie verificate înainte ca reclamele să poată rula. În Canada, Google menționează colaborarea cu Canadian Bankers Association în pregătirea lansării. Calendar: țintă de lansare la începutul lui 2027 Google indică un „planned rollout” la începutul lui 2027. Înainte de lansare, compania promite informații specifice pe țări pentru advertiseri, inclusiv: registre acceptate, acreditări necesare, instrucțiuni de înrolare (onboarding). După deschiderea verificării, advertiserii vor fi notificați dacă și când trebuie să parcurgă procesul, iar ghidajul ar urma să fie oferit înainte de începerea aplicării (enforcement) politicii. Context: automatizare și colaborare anti-fraudă Google leagă verificarea „upfront” de sistemele sale de siguranță, menționând că în 2025 Gemini a ajutat la identificarea a peste 99% dintre reclamele care încălcau politicile, înainte ca acestea să fie difuzate. Inițiativa este prezentată și ca parte a unor eforturi mai largi de schimb de informații între tehnologie, finanțe și autorități, inclusiv prin Global Signal Exchange. [...]
