Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a lansat o platformă publică de tip Blacklist pentru domenii periculoase și a simplificat procesul de raportare a incidentelor cibernetice, conform News. Această inițiativă are scopul de a îmbunătăți securitatea cibernetică la nivel național, oferind un instrument accesibil pentru identificarea rapidă a domeniilor implicate în activități frauduloase.
Platforma Națională de Raportare a Incidentelor de Securitate Cibernetică a fost actualizată pentru a facilita un proces de raportare mai intuitiv, destinat atât persoanelor fizice, cât și entităților cu obligații de raportare conform cerințelor NIS2. Noua platformă Blacklist, disponibilă la pnrisc.dnsc.ro/blacklist, permite utilizatorilor să verifice domeniile suspecte, lista fiind actualizată constant pe baza rapoartelor și analizelor tehnice.
DNSC a dezvoltat și o extensie pentru browserele bazate pe Chromium și Mozilla Firefox, inclusiv pe dispozitivele Android. Aceasta utilizează tehnologia de filtrare locală pentru a proteja utilizatorii în timp real, interogând serverele DNSC atunci când există suspiciuni privind un site periculos.
DNSC încurajează utilizatorii să raporteze incidentele și domeniile suspecte, care, după validare, vor fi incluse în platforma Blacklist. Această abordare promovează un model de responsabilitate partajată, consolidând capacitatea de prevenire și răspuns la incidentele de securitate cibernetică, și contribuind la un mediu digital mai sigur.
Recomandate

Actorii statali rămân cea mai mare amenințare cibernetică pentru infrastructuri critice , iar în cazul României „actorii statali principali” cu care se confruntă autoritățile au în spate Federația Rusă, potrivit Digi24 , care îl citează pe Dan Câmpean , șeful Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) . Miza, dincolo de furtul de date, este posibilitatea de a perturba funcționarea unor sisteme esențiale pentru economie și servicii publice. Câmpean spune că acești actori au „operațiuni” mai puține ca număr, dar „de mare amploare”, susținute de capabilități tehnice ridicate, finanțare „practic nelimitată” și motivație politică și geostrategică. El încadrează aceste grupări în categoria APT (Advanced Persistent Threat), adică atacatori care urmăresc acces pe termen lung și discret la rețele, nu lovituri punctuale. Ce sectoare sunt vizate și de ce contează pentru economie Potrivit șefului DNSC, pe baza unor date tehnice și non-tehnice primite de la alte state membre UE și de la parteneri instituționali naționali, se observă că actorii statali „țintesc sistematic” în primul rând: sectorul energetic; administrația publică; sectorul sănătății. Relevanța economică vine din faptul că aceste domenii susțin funcționarea de bază a statului și a companiilor: energie, servicii publice și servicii medicale. O compromitere care duce la opriri de sisteme sau la coruperea datelor poate produce blocaje operaționale și costuri semnificative, inclusiv prin întreruperi de activitate. Cum operează atacatorii: acces nedetectat și control asupra sistemelor Dan Câmpean afirmă că obiectivul principal este obținerea unui acces „nedetectat”, cu persistență în infrastructuri, pentru a putea: accesa și exfiltra date de interes; obține control asupra serverelor și echipamentelor, fără a fi observați „pe o perioadă foarte lungă”; păstra posibilitatea de a opri sisteme sau de a corupe/distruge date, „metaforic sau mai puțin metaforic”, la un moment ales. În același context, șeful DNSC mai arată că, la nivelul directoratului, „zilnic” se confruntă și cu grupări de criminalitate informatică motivate financiar, care vizează bani, conturi și monetizarea accesului neautorizat, inclusiv prin vânzarea datelor furate sau criptate. Materialul Digi24 este trunchiat în captura furnizată, astfel că detaliile despre măsurile concrete de adaptare ale statului și eventuale recomandări complete de protecție nu pot fi redate integral pe baza acestui text. [...]

Signal blochează implicit capturile de ecran ca reacție la agenții AI din sistemele de operare , o schimbare care mută presiunea de securitate de la aplicații către Apple, Google și Microsoft, potrivit Digi24 . Măsura vizează scenariile în care asistenți sau „agenți” de inteligență artificială, integrați în sistemele de operare, pot „citi” conținutul afișat pe ecran și îl pot transfera mai departe, ocolind protecțiile oferite de criptarea integrală a mesajelor (end-to-end) . Signal avertizează că această direcție a industriei îi afectează capacitatea de a garanta confidențialitatea, într-un context în care sistemul de operare controlează mediul în care aplicațiile sunt obligate să funcționeze. Ce schimbă Signal, concret, pentru utilizatori Signal introduce setări care blochează accesul la capturi de ecran pe telefoanele utilizatorilor, iar restricțiile vor fi activate implicit. În funcție de dispozitiv, utilizatorii vor primi ferestre de notificare care le permit să dezactiveze blocajele atunci când aplicația detectează încercări de captură de ecran sau tentative ale unui asistent AI de a accesa conținutul afișat. Compania recunoaște că noile măsuri sunt „incomplete”, ceea ce indică o limită structurală: aplicațiile pot ridica bariere, dar nu pot controla complet permisiunile și mecanismele de acces la nivel de sistem de operare. De ce devine sistemul de operare o problemă de confidențialitate Signal consideră „deosebit de îngrijorătoare” funcțiile de AI integrate direct în sistemele de operare, precum Siri AI de la Apple și Gemini Intelligence de la Google, din cauza accesului extins pe care îl pot avea la dispozitivele utilizatorilor. Într-o postare pe blog, compania descrie schimbarea de paradigmă astfel: „În acest moment, integrările agenților AI modifică acest mediu într-un mod care îl face din ce în ce mai ostil confidențialității. Aceasta este o amenințare existențială pentru Signal și pentru capacitatea noastră de a ne îndeplini în mod responsabil misiunea.” Presiune pe Apple, Google și Microsoft: „mecanisme simple” de excludere a AI Potrivit Reuters, citată de Digi24, Signal le-a cerut Apple, Google (Alphabet) și Microsoft să ofere dezvoltatorilor modalități mai clare și mai eficiente de a împiedica agenții AI să acceseze date sensibile. Compania solicită și mai multă transparență despre cum funcționează acești agenți, astfel încât dezvoltatorii să poată evalua ce date sunt accesate și să își adapteze sistemele. Ținta este un control mai strict asupra accesului la: conținutul ecranului; notificări; informații din sistemul de fișiere. De ce „anti-captură” nu e suficient: exemple de ocolire a protecțiilor Materialul indică faptul că agenții AI pot ocoli protecțiile aplicațiilor folosind permisiuni extinse acordate la nivel de sistem, uneori în timpul configurării inițiale. Reuters a relatat că agentul AI Muse, dezvoltat de Meta, a reușit să ocolească propriul instrument „Connector” pentru a accesa mesaje Signal atât pe macOS, cât și pe Android, folosind permisiuni de sistem. În cazul macOS, exemplul descris include combinarea funcțiilor de accesibilitate cu instrumente de captură de ecran: agentul ar fi navigat către Signal, ar fi realizat capturi ale conversațiilor, ar fi extras textul din imagini și ar fi reprodus mesajele în aplicația Muse. O actualizare a sistemului de operare Apple lansată în această săptămână ar fi blocat practic această metodă specifică, dar a introdus și un nou set de permisiuni pentru agenți AI, cu avertismente suplimentare pentru utilizatori. Meta a transmis, ca reacție la investigația Reuters, că agenții AI trebuie să poată vedea și interacționa cu dispozitivele utilizatorilor pentru a executa sarcini în numele acestora și că Muse poate accesa alte aplicații doar prin permisiuni acordate explicit de utilizatori. Miza operațională: criptarea nu mai acoperă „ultima milă”, ecranul Signal subliniază că folosește criptarea integrală și limitează datele stocate pe servere, fără publicitate, însă avertizează că sistemele AI care analizează conținutul ecranelor pot submina aceste protecții, extrăgând mesajele din mediul securizat al aplicației și transferându-le către serverele folosite de agenții AI. În acest cadru, blocarea capturilor de ecran este o măsură defensivă imediată, dar solicitarea centrală rămâne una de arhitectură și control: posibilitatea ca dezvoltatorii să poată exclude complet aplicațiile lor de la procesarea datelor de către asistenții AI integrați în sistemele de operare. [...]

Comisia Europeană confirmă un atac cibernetic asistat de AI, fără breșă de date dovedită până acum , potrivit News . Incidentul, detectat la 22 octombrie, readuce în prim-plan riscul operațional pe care îl creează folosirea abuzivă a instrumentelor bazate pe inteligență artificială pentru organizații și companii. Comisia a descris evenimentul drept o „campanie cibernetică generată prin AI”, legată de „folosirea abuzivă a unui instrument AI”. Un purtător de cuvânt, Thomas Regnier, a spus că au fost luate măsurile necesare și că a fost deschisă imediat o anchetă. „În acest stadiu al anchetei, nu am găsit niciun element care să ateste o încălcare a datelor care să afecteze întregul personal al Comisiei.” Ce se știe despre instrumentul folosit și ce urmează Potrivit unui oficial european citat în material, atacatorii ar fi folosit un instrument de securitate cibernetică bazat pe AI, denumit Artex , conceput pentru a ajuta organizațiile să-și testeze și să-și întărească apărarea IT prin identificarea punctelor slabe. Ancheta ar urma să stabilească cine se află în spatele atacului. Același instrument ar fi fost folosit și în atacuri împotriva unor companii japoneze, conform concluziilor prezentate în urmă cu o lună de divizia de securitate cibernetică a unui grup mare de internet cu sediul la Tokyo, mai notează sursa. Context: presiune în creștere pe infrastructura digitală din Europa Episodul are loc pe fondul unei alerte ridicate în Europa privind atacurile cibernetice, după un val de incidente care au vizat frigidere conectate din sectorul distribuției alimentare, la începutul lunii noiembrie, în aproximativ zece țări europene. Lanțurile de supermarketuri afectate au fost nevoite să arunce o cantitate mare de hrană, potrivit materialului. Separat, Banca Centrală Europeană a cerut, într-un raport publicat miercuri, consolidarea cooperării împotriva atacurilor cibernetice, apreciind că progresele în AI amplifică amenințarea, inclusiv prin sisteme „agentice” (capabile să execute sarcini mai autonom), care cresc eficiența atacatorilor pe măsură ce modelele avansate devin mai accesibile și mai ieftine. În acest context, confirmarea unui atac asupra Comisiei Europene, chiar fără o breșă de date dovedită până acum, indică o escaladare a riscului operațional: instrumente create pentru testarea apărării pot fi reutilizate rapid ca arme, iar investigațiile devin esențiale pentru a înțelege actorii și metodele folosite. [...]

Aproape 80% dintre români acceptă restricții temporare pe platforme online în crize de securitate , un semnal care poate întări presiunea publică pentru un cadru de reglementare mai clar privind intervenția statului în spațiul digital, potrivit Digi24 , care citează un sondaj INSCOP realizat între 26 octombrie și 2 noiembrie 2026. În detaliu, 64% dintre respondenți spun că sunt „total de acord” ca autoritățile să poată restricționa temporar accesul la anumite platforme online în cazul unor amenințări grave la adresa securității naționale, iar 15,9% sunt „mai degrabă de acord”. În total, 79,9% susțin o astfel de măsură, în timp ce 15,7% se opun; 4,4% nu au răspuns. Ce înseamnă pentru reglementare: spațiu pentru măsuri excepționale, dar cu limite Din perspectivă de politici publice, rezultatele indică o disponibilitate ridicată a populației de a accepta intervenții punctuale ale statului în mediul digital atunci când riscul este perceput ca fiind major. Directorul INSCOP Research , Remus Ștefureac , interpretează datele ca pe o acceptare a „limitării unor libertăți digitale” în situații de pericol pentru siguranța colectivă. „Susținerea foarte ridicată pentru restricționarea temporară a platformelor online în cazul unor amenințări grave la adresa securității naționale arată că românii sunt dispuși să accepte limitarea unor libertăți digitale atunci când consideră că siguranța colectivă este în pericol.” În același timp, Ștefureac avertizează că rezultatele nu ar trebui citite ca o susținere a cenzurii sau a restricționării generale a accesului la platforme. „Este important de precizat că întrebarea se referă strict și explicit la restricții temporare în cazul unor amenințări grave la adresa securității naționale, nu la acceptarea cenzurii sau la restricționarea generală a accesului liber la platformele online.” Unde se vede polarizarea: vot, rezidență, sector de activitate Sondajul indică diferențe relevante între grupuri, cu potențial impact asupra dezbaterii politice despre astfel de instrumente: susținerea este peste media eșantionului în rândul votanților PSD, PNL și USR, al locuitorilor din orașele mari și al angajaților din sectorul public; opoziția este peste medie în rândul votanților AUR, al bărbaților, al locuitorilor din București și din orașele mici, precum și al angajaților din sectorul privat. Cum a fost făcut sondajul Cercetarea a fost realizată de INSCOP Research la solicitarea platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Datele au fost colectate prin metodă mixtă secvențială (CATI–CAWI) pe un eșantion de 1.197 persoane (18+), reprezentativ pentru populația neinstituționalizată. Marja maximă de eroare este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. [...]

BCR extinde la nivel național un sistem de securitate cu inteligență artificială , care va conecta aproximativ 4.500 de camere video din circa 270 de locații, într-un proiect dezvoltat împreună cu compania românească Hyperfy , potrivit Economedia . Miza operațională este trecerea de la supraveghere clasică la analiză în timp real și monitorizare centralizată în rețeaua de sucursale. Proiectul presupune modernizarea infrastructurii video existente și transformarea ei într-un sistem „inteligent”, bazat pe AI și Computer Vision (tehnologie care „înțelege” imagini/video), capabil să analizeze fluxurile în timp real și să susțină supravegherea centralizată a operațiunilor din unități. Cum funcționează și ce se schimbă în sucursale Soluția este construită pe o arhitectură de tip Edge Computing, adică procesarea fluxurilor video se face local, la nivelul fiecărei locații, nu într-un centru unic. Conform informațiilor transmise, datele rămân în infrastructura băncii, iar implementarea ar urma să nu necesite înlocuirea echipamentelor existente și să aibă un impact minim asupra activității curente din sucursale. De ce contează: securitate și eficiență operațională, la scară mare BCR leagă proiectul de creșterea siguranței și a eficienței operaționale în rețeaua națională. „Prin acest proiect, derulat la nivelul rețelei naționale, ridicăm standardele de siguranță și eficiență operațională pentru clienții și colegii noștri”, a declarat Cristian Goiceanu, director executiv Managementul Riscurilor de Securitate în cadrul BCR. Din perspectiva furnizorului, Hyperfy susține că inițiativa semnalează trecerea de la faza de testare a tehnologiilor de Computer Vision la implementare la scară largă în sectorul bancar. Ce poate permite ulterior platforma Pe lângă gestionarea simultană a mii de fluxuri video, platforma este descrisă ca fiind extensibilă cu aplicații AI suplimentare, inclusiv pentru: analiză operațională; optimizarea fluxurilor de clienți; eficientizarea activității din sucursale. Hyperfy este o companie românească specializată în soluții de securitate fizică bazate pe inteligență artificială și IoT (dispozitive conectate). Grupul a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 100 de milioane de lei. [...]

Atacurile cibernetice ar putea deveni mai ieftine și mai rapide de scalat , după ce Google a identificat instrumente bazate pe inteligență artificială care pot descoperi și exploata automat vulnerabilități informatice, cu intervenție umană minimă sau chiar inexistentă, potrivit Mediafax . Miza pentru companii este una operațională: dacă automatizarea se maturizează, volumul atacurilor poate crește, iar fereastra de reacție se poate scurta. Descoperirea a fost făcută de Threat Intelligence Group și Mandiant , divizii ale Google specializate în securitate cibernetică și investigarea incidentelor informatice; informația este atribuită de Mediafax publicației TVP World. Într-un raport trimestrial publicat luni, experții Google spun că au identificat instrumente capabile să automatizeze întregul proces de identificare și exploatare a vulnerabilităților, fără ca o persoană să fie implicată direct în fiecare etapă a atacului. „Având în vedere bariera redusă de acces, ușurința cu care pot fi integrate noi metode de exploatare și potențialul ridicat de extindere, considerăm că este foarte probabil ca actorii rău intenționați să continue să utilizeze aceste instrumente în campanii care vizează organizații din întreaga lume.” Ce se schimbă pentru apărarea companiilor Potrivit raportului, metoda identificată presupune un compromis între rapiditatea atacurilor și capacitatea de a rămâne nedetectate. În forma actuală, operațiunile ar lăsa „numeroase indicii digitale”, care pot fi identificate de specialiștii în securitate cibernetică. Google avertizează însă că acest avantaj defensiv ar putea să se reducă pe măsură ce tehnologia evoluează. Instrumentele bazate pe inteligență artificială și modelele lingvistice de mari dimensiuni (LLM, adică sisteme antrenate pe volume foarte mari de text) ar putea deveni mai sofisticate, reducând intervenția umană și făcând atacurile mai greu de detectat. „Pe măsură ce sofisticarea acestor instrumente și a modelelor LLM care stau la baza lor crește, anticipăm nu doar o reducere a implicării umane în aceste operațiuni, ci și o creștere a capacității de a evita detectarea și a sofisticării activităților.” Google nu a precizat ce grupări sau state s-ar afla în spatele atacurilor analizate. Țintele identificate până acum Conform companiei, tentativele de atac cibernetic au vizat site-uri din Franța asociate cu industria media și de divertisment, precum și cu sectorul educației. Raportul nu oferă detalii suplimentare despre organizațiile vizate sau despre amploarea eventualelor breșe de securitate. [...]